Tâlhărie

Sentinţă penală 513 din 16.04.2009


Dosar nr. 5087/212/2009

JUDECATORIA CONSTANTA

SENTINTA PENALA NR. 513

Sedinta publica din 16 aprilie  2009

Pe rol solutionarea cauzei penale privind pe inculpatul DL trimis în judecata pentru savârsirea infractiunii prev. si ped.de art. 211 al.1,2 lit. b si c al.21 lit.b Cod penal , cu aplic.art. 37 lit.a Cod penal.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în sedinta publica din data de 15.04.2009, consemnate în încheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta , când instanta , pentru a-i da posibilitatea aparatorului inculpatului sa depuna concluzii scrise  ,a  amanat pronuntarea la data de 16.04.2009 ora 15,00 , când a dispus urmatoarele: 

INSTANTA

Deliberând asupra cauzei penale de fata constata urmatoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 1624/P/2009 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Constanta,înregistrat pe rolul acestei instante la data de 27.02.2009 sub nr. 5087/212/2009 ,a fost trimis în judecata în stare de arest preventiv inculpatul DL sub aspectul savârsirii infractiunii prev. de art. 211 alin.1,alin.2 lit.b si c si alin.2 ind.1 lit.b C.penal cu aplicarea art.37 lit.a C.penal.

Prin actul de sesizare a instantei s-a retinut ca în noaptea de 2.02.2009 inculpatul DL a sustras partii vatamate OG bani si bunuri ,prin întrebuintare de violente si amenintare cu un cutit ,în timp ce se afla pe strada Traian din Constanta.

Analizând întregul material probator administrat în cauza instanta retine urmatoarea situatie de fapt:

În ziua de 2.02.2009 ,în jurul orei 12,00 martorul Musat Ionut Marius s-a deplasat într-un bar din Constanta , unde a stat de vorba cu barmanul,martorul Ciridariu Cristian  Ionut; martorul s-a hotarât apoi sa invite si alti prieteni. În acest sens martorul MIM l-a sunat pe inculpatul DL zis „C „ , pe martorii IS si CI precum, si pe partea vatamata OG. Partea vatamata a ajuns în local în jurul orei 20,00 gasindu-i la masa pe martorul MIM, pe inculpat si ceilalti doi martori .

În jurul orei 22,00 partea vatamata OG a parasit localul cu intentia de a se deplasa la domiciliu ,iar dupa plecare a a fost urmata de inculpatul DL; anterior iesirii din bar inculpatul i-a cerut martorului CCI-barmanul barului- sa-i dea un cutit ,însa martorul a refuzat întrucât îl cunostea pe inculpat ca fiind o persoana violenta.

În jurul orei  23,15 partea vatamata s-a deplasat la sectia 3 de politie reclamând ca inculpatul prin amenintare cu un cutit si lovire l-a deposedat de hanoracul pe care îl purta si în care avea suma de 100 lei , un lantisor de argint si telefonul mobil ,iar de la gât i-a smuls un lantisor de aur .În timp ce partea vatamata iesea din sectia de politie, a sosit inculpatul care fusese anuntat telefonic de martorul MIM sa se prezinte la politie intrucat partea vatamata l-a reclamat ca i-a luat bunuri ; la momentul vederii partii vatamate la sectia de politie ,inculpatul a întrebat-o pe partea vatamata OG de  ce l-a reclamat la politie, restituindu-i acesteia hanoracul ,telefonul mobil si un lantisor din argint cu cruciulita, bunuri despre care a afirmat ca i-au fost date de buna-voie de partea vatamata, pe care o cunostea de la locul de detinere,în schimbul contravalorii a 3 cartoane de tigari împrumutate acesteia în timpul cât se aflau în penitenciar.

 Analizand mijloacele de proba administrate in cauza, astfel cum vor fi redate mai jos,  instanta constata ca învinuirea adusa de catre procuror inculpatului DL  nu este sustinuta pentru urmatoarele considerente.

Potrivit art.75  C.pr.penala declaratiile partii vatamate  facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului numai in masura in care sunt coroborate cu fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza .

 Instanta constata ca cercetarile care au fost efectuate in cauza au avut la baza declaratia partii vatamate OG care a reclamat sustragerea bunurilor prin violenta de catre inculpatul cu care s-a întâlnit în bar ,unde partea vatamata a fost chemata de martorul MIM.

În prima declaratie data în fata agentilor de politie în noaptea de 2.02.2009 partea vatamata a aratat ca în jurul orei 20,00  a ajuns la barul respectiv unde s-a întâlnit cu martorul MIM aflat în compania a 2  persoane pe care nu le cunostea (identificate ulterior ca fiind martorii IS si CI) ; în timp ce partea vatamata si cei trei martori  stateau la masa , discutau si consumau  bere, la o masa în apropiere se aflau alte 3 persoane necunoscute ; unul din cei 3 indivizi a început apoi sa se manifeste zgomotos, moment în care martorul M i s-a adresat cu porecla „C”,cerându-i sa se potoleasca .

În jurul orei 22 , partea vatamata a declarat ca a plecat din bar cu intentia de a se îndrepta catre casa ,dar pe strada Traian i-a iesit în fata individul pe care martorul M l-a strigat în bar ”C „  ,care era însotit de 2 indivizi necunoscuti ; „C” i-a solicitat sa se opreasca si în momentul în care i-a spus sa o lase în pace , a lovit-o cu ceva dupa ceafa,cazând jos ; apoi acesta  i-a pus un cutit la gât si i-a cerut sa-i dea hanoracul cu gluga în buzunarul caruia avea un lant din argint,telefonul marca Samsung si bani si i-a smuls de la gât un lantisor din aur,dupa care a fugit;a aratat partea vatamata ca ceilalti indivizi au stat la distanta ;s-a deplasat la politie si în momentul în care i s-a solicitat sa se deplaseze în teren pentru a se efectua reconstituirea s-a prezentat acest individ C care i-a restituit hanoracul ,lantisorul de argint si telefonul mobil.

În declaratia data la 12.02.2009 partea vatamata OG a declarat ca dupa ce a parasit barul i-a iesit în fata inculpatul DL pe care nu îl cunostea ,fara însa a face precizari în legatura ceilalti  2 indivizi care-l însoteau.

În fata instantei, audiata fiind la termenul din 15.04.2009 partea vatamata a aratat ca în seara respectiva a mers în bar unde la o masa alaturata celei la care s-a asezat se afla inculpatul DL pe care îl cunostea din vedere ,împreuna cu alti 2 baieti ;în timpul cât ramas  în bar partea vatamata a precizat ca nu a stat de vorba cu inculpatul ;dupa ce a parasit barul ,în timp ce se afla în apropierea Liceului T ,i-a iesit în fata inculpatul DL care era însotit de cei 2 baieti din bar si care l-a întrebat de unde îl cunoaste;desi partea vatamata si-a continuat drumul , dupa aproximativ 10 m a fost lovita în spate,fara însa sa vada cine a lovit-o; a cazut la pamânt, moment în care inculpatul i-a smuls de la gât lantul din aur ,dupa care inculpatul i-a pus un cutit la gât si i-a luat telefonul si suma de 100 lei,timp în care celelalte persoane stateau în fata liceului ; înainte de a fugi, inculpatul a tras de haina pe care o purta partea vatamata si a plecat cu ea.

Martorul MIM a sustinut ca în seara respectiva partea vatamata OG a stat la aceeasi masa cu inculpatul DL care vorbea mai mult cu aceasta;a sustinut martorul ca nu a observat la gâtul partii vatamate niciun lantisor si ca în momentul în care l-a sunat pe inculpat, acesta i-a spus ca partea vatamata i-a facut plata pentru tigarile pe care i le datora , subliniind ca nu a tâlharit-o pe partea vatamata. Martorul MIM a aratat de asemenea ca a fost cu o seara înainte în bar împreuna cu partea vatamata si de pe telefonul sau partea vatamata a vorbit cu inculpatul ,martorul precizând ca partile se cunosteau.

Martorii IS si CI au declarat ca în bar partea vatamata OG a stat de vorba cu inculpatul DL, martorul IS mentionând ca nu a observat ca partea vatamata sa fi avut bijuterii asupra sa ,iar martorul CI a precizat ca a auzit o discutie între parti legata de niste tigari si ca întrebata fiind,partea vatamata i-a spus ca îl cunoaste pe inculpat.

Martorul CCI a declarat ca la masa în bar primul a venit martorul MIM ,acesta fiind urmat de martorii IS , CI , inculpatul (acesta din urma ocupând un loc lânga calorifer) si partea vatamata OG (care s-a asezat la capatul celalalt al mesei); a aratat martorul ca a vazut-o pe partea vatamata stând de vorba cu inculpatul si a aflat de la ceilalti martori,în seara aceea ca partile se cunosteau. Martorul a aratat de asemenea ca partea vatamata purta la gât un lantisor ,probabil din argint ,si ca a plecat din bar urmata la câteva minute de inculpat care i-a cerut un cutit,martorul precizând totodata ca partea vatamata nu avea bani asupra sa întrucât martorul MIM a fost cel care a facut cinste.

În ceea ce priveste inculpatul DL, acesta, pe parcursul procesului penal, a sustinut ca bunurile -hanoracul ,telefonul si lantisorul de argint -i-au fost date voluntar de partea vatamata OG ,în schimbul banilor pe care aceasta îi datora ,nefiind real ca ar fi  lovit-o pe partea vatamata, astfel cum a pretins aceasta .

 Examinand mijloacele de proba care au fost administrate in cauza, instanta constata ca nu s-a facut dovada mai presus de orice dubiu ca inculpatul DL, în seara de 2.02.2009, ar fi deposedat-o prin violente si amenintare cu un cutit pe partea vatamata OG  de bunurile indicate de aceasta.

Astfel, partea vatamata a sustinut în mod constant pe parcursul acestui proces penal ca nu a stat de vorba cu inculpatul, în bar, în seara de 2.02.2009 , ca nu îl cunostea pe acesta si ca nu au stat la aceeasi masa ,declaratiile sale fiind însa infirmate de declaratiile martorilor audiati în cauza MIM, IS si CI si CCI , care au fost prezenti în acea seara în bar precum si de declaratiile inculpatului.

Instanta va avea în vedere si adresa înaintata de Penitenciarul Poarta Alba (fila 33 dup) din care rezulta ca atât partea vatamata OG cât si inculpatul DL au executat pedepse privative de libertate în mai multe perioade, pe aceeasi sectie de detinere ,dar la camere diferite ,într-un  anumit interval fiind repartizati la sectia exterioara de la Valu Lui Traian,ceea ce duce la aprecierea ca partile s-au cunoscut în perioadele de detinere .Nu se poate pierde din vedere în acest context nici declaratia martorului MIM care a precizat în fata instantei ca a fost cu o seara înainte în bar împreuna cu partea vatamata si de pe telefonul sau partea vatamata a vorbit cu inculpatul DL.

 Nu se poate pierde din vedere atitudinea partii vatamate care dupa audierea martorilor din lucrari ,în cursul cercetarii judecatoresti a aratat ca nu este real ceea ce au declarat acestia insistând ca ea  nu a stat de vorba cu inculpatul .

Instanta  retine contradictiile existente în declaratiile pe care partea vatamata OG le-a dat pe parcursul acestui proces penal:daca initial a declarat ca dupa ce a plecat din bar i-ar fi aparut în fata inculpatul,insotit de alte 2 persoane cu care inculpatul a stat la aceeasi masa în bar (aspect infirmat de declaratiile martorilor si inculpatului)- iar inculpatul ar fi lovit-o în ceafa, în cea dea doua declaratie partea vatamata nu a mai facut nicio precizare legata de prezenta acelor 2 persoane care l-ar fi însotit pe inculpat , pentru ca în cursul cercetarii judecatoresti , în cea de-a treia declaratie , partea vatamata sa precizeze ca a fost  lovita în spate fara însa sa vada cine a lovit-o .

Desi  partea vatamata a reclamat si sustragerea unui lantisor de aur si a unei sume de bani( pe lânga hanoracul care îl purta, telefonul mobil si lantisorul de argint) ,bunuri care nu au fost recuperate , din mijloacele de proba a rezultat  ca partea vatamata purta în noaptea de 2.02.2009 un lantisor la gât ,acesta fiind cel restituit de inculpatul DL, lantisorul nefiind din aur, ci din argint ;relevanta sub acest aspect  este declaratia martorului CCI care a aratat ca  partea vatamata purta la gât un lant de culoarea alba. De asemenea din declaratia acestui martor rezulta ca partea vatamata nu avea asupra sa bani întrucât martorul MIM este cel care a facut cinste în bar.

Nu se poate pierde din vedere dincolo de aceste aspecte contradictorii relatate de partea vatamata ca nu exista la dosarul cauzei niciun act medical , respectiv nicio declaratie a vreunui martor care sa fi perceput direct sau indirect ca partea vatamata ar fi fost victima unei actiuni  violente comise în noaptea de 2.02.2009 ,si care sa confirme ipoteza prezentata de partea vatamata în ceea ce priveste modalitatea în care bunurile au ajuns în posesia inculpatului .

 Totodata se observa ca procesul-verbal de cercetare la fata locului,procesul verbal de reconstituire si fotografiile judiciare efectuate cu ocazia reconstituirii nu sunt de natura a furniza informatii cu privire la modul în care bunurile reclamate ca sustrase prin violenta de partea vatamata, au intrat în posesia inculpatului.

 Împrejurarea ca inculpatul a fost inconsecvent in declaratiile date in fata organelor judiciare ( initial a sustinut ca a plecat împreuna cu partea vatamata din bar pentru ca ulterior sa arate ca a urmat-o dupa câteva minute, precizând ca i-a cerut un cutit martorului CCI pentru a desface carcasa telefonului mobil ) nu prezinta nicio relevanta sub aspect procesual intrucat inculpatul nu a recunoscut nici un moment comiterea infractiunii de tâlharie .

De asemenea, instanta retine ca nici aspectul relatat de martorul CCI privind solicitarea de catre inculpat a unui cutit , înainte de parasirea barului imediat dupa partea vatamata, cu motivarea ca si martorul îsi va primi partea nu reprezinta o proba suficienta privind deposedarea de bunuri a partii vatamate prin violenta; acest aspect ar fi putut reprezenta un indiciu care sa faca legatura în mod direct cu exercitarea de violente prin folosirea unui cutit la care partea vatamata a facut referire în plângere , daca respectivul cutit i-ar fi fost predat inculpatului de catre martor; având în vedere însa faptul ca martorul a refuzat sa îi predea inculpatului cutitul solicitat, acest aspect nu prezinta relevanta în sustinerea acuzarii.

Instanta retine ca prin instituirea prezumtiei de nevinovatie ca principiu de baza al procesului penal legiuitorul roman a urmarit respectarea urmatoarelor cerinte :vinovatia unei persoane se stabileste in cadrul unui proces cu respectarea garantiilor procesuale ,iar sarcina probei revine organelor judiciare ; interpretarea probelor se face in fiecare etapa procesuala ,concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii  si definitive pentru urmatoarea faza a procesului penal; o hotarare judecatoreasca de condamnare trebuie sa se fundamenteze pe probe certe care sa dovedeasca  vinovatia unei persoane mai presus de orice dubiu .

 Conform art.66 C.pr.penala inculpatul  beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si nu este obligat sa-si dovedeasca nevinovatia ( in acelasi sens fiind si art.6 par.2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului ).

Daca este de necontestat ca inculpatul a intrat în posesia telefonului mobil, a lantisorului din argint si a hanoracului purtat de partea vatamata,bunuri pe care le-a predat partii vatamate în momentul când a aflat ca a fost reclamat,  instanta constata ca nu s-a dovedit mai presus de orice dubiu , pe baza unor probe certe de vinovatie (declaratii martori, acte medicale), împrejurarea ca  partea vatamata ar fi fost deposedata prin exercitarea de violente de aceste bunuri , respectiv ca pe lânga bunurile restituite de inculpat la sectia de politie , au mai ramas nerecuperate un lantisor din aur si suma de 150 lei , astfel ca nu întrunite elementele constituitive ale infractiunii de talharie pentru care s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatului.

Existand un dubiu real in ceea ce priveste modalitatea de luare în posesie a bunurilor apartinând partii vatamate (partea vatamata declarând ca au fost utilizate violente în acest scop, iar inculpatul tagaduind , alte probe directe sau indirecte neexistând) , instanta va retine acesta imprejurare in favoarea inculpatului ,potrivit apararilor formulate de inculpat în sensul ca bunurile -hanoracul ,telefonul si lantisorul de argint -i-au fost date voluntar de partea vatamata, în contul datoriei în tigari pe care aceasta o avea la el ( confirmate sub acest aspect si de martorii IS,CI si CCI care au auzit o discutie între parti legata de niste tigari), deci pe baza unei întelegeri , iar nu prin exercitarea de violente astfel ca in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C.pr.pen. rap. la art. 10 lit. d C.pr.pen. va dispune achitarea inculpatului sub aspectul savarsirii infractiunii prev. de de art. 211 alin.1,alin.2 lit.b si c si alin.2 ind.1 lit.b C.penal cu aplicarea art.37 lit.a C.penal, nefiind îndeplinite  elementele constitutive ale acestei infractiuni sub aspectul laturii obiective.

La termenul din 15.04.2009 reprezentantul Minsiterului Public a solicitat instantei schimbarea încadrarii juridice a infractiunii retinute în sarcina inculpatului DL prin actul de sesizare a instantei din infractiunea prev. de art. 211 alin.1,alin.2 lit.b si c si alin.2 ind.1 lit.b C.penal cu aplicarea art.37 lit.a C.penal în infractiunea prev. de art. 211 alin.1,alin.2 lit.b si c si alin.2 ind.1 lit.b C.penal cu aplicarea art.37 lit.a si b C.penal.

Având în vedere ca în cauza s-a constatat ca fapta inculpatului nu întruneste elementele constitutive  ale infractiunii de tâlharie nefiind îndeplinite conditiile referitoare la cel de-al doilea termen al recidivei ,instanta va respinge cererea formulata.

Instanta retine totodata ca spre deosebire de masura arestarii preventive care poate fi dispusa fata de o persoana daca exista indicii temeinice de savârsire a infractiunii,ipoteza existenta in caza de fata cu privire la inculpatul la momentul luarii si ulterior mentinerii arestarii preventive ,o solutie de condamnare trebuie sa se fundamenteze pe probe certe,care sa conduca la stabilirea vinovatiei inculpatul mai presus de orice dubiu.

Tinând seama de solutia de achitare data în cauza ,în baza art. 350 C.pr.penala rap. la art. 140 C.pr.penala se va constata încetata de drept masura arestarii preventive a inculpatului si se va dispune punerea de îndata în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventiva nr.17/2009 emis de Judecatoria Constanta ,daca inculpatul nu este retinut sau arestat în alta cauza.

Conform art. 350 alin.2 C.pr.penala dispozitia privind punerea în libertate a inculpatului este executorie.

Va constata ca inculpatul a fost retinut si arestat preventiv de la 3.02.2009 la zi.

În cursul procesului penal partea vatamata s-a constituit parte civila în cauza cu suma de 1000 lei contravaloarea lantisorului din aur .Analizând conditiile pentru angajarea raspunderii civile delictuale a inculpatului DL prin prisma dispozitiilor art. 998-999C.civil instanta retine ca din probele administrate pe latura penala a cauzei nu s-a facut dovada unei fapte ilicite savârsita de inculpat astfel ca în baza art. 14 si art. 346 C.pr.penala va respinge actiunea civila formulata de partea civila OG.

În baza art. 189 C.pr.penala onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 200 lei conform împuternicirii nr. 1256/27.02.2009 va fi avansat  din fondurile Ministerului Justitiei în favoarea Baroului Constanta.

În baza art. 192 alin.3 C.pr.penala cheltuielile judiciare avansate de stat vor ramâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge cererea formulata de reprezentantul Ministerului Public.

În baza art. 11 pct. 2 lit.a rap. la art.10 lit.d C.pr.penala achita pe inculpatul DL sub aspectul savârsirii infractiunii prev. de art. 211 alin.1,alin.2 lit.b si c si alin.2 ind.1 lit.b C.penal cu aplicarea art.37 lit.a C.penal.

În baza art. 350 C.pr.penala rap. la art. 140 C.pr.penala constata încetata de drept masura arestarii preventive a inculpatului DL si dispune punerea de îndata a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventiva nr. x/2009 emis de Judecatoria Constanta ,daca inculpatul nu este retinut sau arestat în alta cauza.

Conform art. 350 alin.2 C.pr.penala dispozitia privind punerea în libertate a inculpatului DL este executorie.

Constata ca inculpatul DL a fost retinut si arestat preventiv de la 3.02.2009 la zi.

În baza art. 14 si art. 346 C.pr.penala respinge actiunea civila formulata de partea civila OG.

În baza art. 189 C.pr.penala onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 200 lei conform împuternicirii nr. 1256/27.02.2009 se avanseaza din fondurile Ministerului Justitiei în favoarea Baroului Constanta.

În baza art. 192 alin.3 C.pr.penala cheltuielile judiciare avansate de stat ramân în sarcina acestuia.

Cu apel în termen de 10 zile de la pronuntare pentru partea vatamata si de la comunicare pentru inculpat.

Pronuntata în sedinta publica azi 16.04.2009.