Amenzi

Sentinţă civilă 258 din 12.02.2010


Judecătoria Mediaş

Sentinţa civilă nr.258/12.02.2010

Domeniu asociat - amenzi

Constată că prin plângerea înregistrată la Judecătoria Mediaş sub acest număr de dosar civil, la data de 2 noiembrie 2009, contravenienta/petentă „C. S. G. M. M.„ a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa,

în contradictoriu cu intimata „A.N.P.C. „ – O.J. P. C. S.,să se dispună în principal anularea procesului verbal contravenţional prin care intimata i-a aplicat o amendă în sumă de 3000 lei şi în subsidiar înlocuirea amenzii cu un avertisment.

În expunerea de motive a plângerii introductive de instanţă petenta a arătat, în esenţă, următoarele: la data de 22 octombrie 2009 petenta a aflat despre existenţa unei reclamaţii împotriva sa, ce viza presupuse nereguli în ceea ce priveşte vânzarea biletelor de la partida de fotbal dintre echipele G. M. M. şi D.; persoana reclamantă susţinea că au fost emise mai multe bilete pe acelaşi loc la peluză dar, cu toate acestea, respectivul a avut posibilitatea să urmărească meciul deoarece i s-a permis intrarea în incinta stadionului; în situaţia aceasta nici o persoană nu a fost prejudiciată şi la acel moment nu a existat nici o reclamaţie; această eroare cu privire la emiterea biletelor este singulară şi s-a datorat sistemului informatic care gestiona baza la momentul imprimării biletelor; în concluzie, nu s-a adus atingere intereselor economice ale niciunui consumator.

În drept petenta şi-a întemeiat plângerea pe prevederile Legii nr. 449/2003 şi ale Legii nr. 36372007.

Intimata – legal citată dar lipsă la judecarea cauzei – cere respingerea plângerii.

În justificarea acestei poziţii procesuale ce a fost exprimată prin întâmpinarea ataşată fila 14 şi următoarele dosar se arată că : reclamaţia formulată de numitul A. B. este întemeiată, faptul fiind constatat prin verificările efectuate; plângerea este netemeinică şi nelegală deoarece chiar operatorul economic a recunoscut că s-au comercializat mai multe bilete de intrare cu aceleaşi caracteristici, ceea ce echivalează cu încălcarea legislaţiei în vigoare.

În drept s-au invocat prevederile  O.G. nr. 21/1992; Legea nr. 363/2007 şi O.G. nr. 2/2001.

Examinând actele şi lucrările dosarului instanţa constată cele ce urmează.

Prin procesul verbal contravenţional seria XXX – nr. 0263416/26 octombrie 2009 ( filele 6-7 dosar) intimata a sancţionat clubul petent cu o amendă în sumă de 3000 lei, pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 15 aliniatul 1 din Legea nr. 363/2007.

În fapt s-a reţinut că, urmare a reclamaţiei făcute de numitul A. B., s-a constatat că petenta/club sportiv a emis mai multe exemplare identice ale biletului cu seria GZM – nr. 39546 ,  pe baza căruia s-a făcut accesul la meciul de fotbal din data de 26 septembrie 2009.

Cu privire la starea de fapt reţinută de către intimată nu există nici un dubiu că ea corespunde realităţii, însăşi petenta recunoscând aceasta. Pune, însă, totul pe seama unei erori de imprimare a biletului.

În conformitate cu prevederile art. 7 aliniatul 2 din Legea nr. 363/2007 :

(2) O practică comercială este, …, considerată ca fiind omisiune înşelătoare atunci când, ţinând cont de aspectele prevăzute la alin. (1), un comerciant ascunde sau oferă într-un mod neclar, neinteligibil, ambiguu ori în contratimp o informaţie esenţială sau nu indică intenţia comercială a practicii, în cazul în care aceasta nu rezultă deja din context, şi când, în oricare dintre cazuri, consumatorul mediu este determinat sau este susceptibil a fi determinat să ia o decizie de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o.”

Se apreciază că situaţia din speţă se circumscrie textului legal sus enunţat , aflându-ne în prezenţa unei practici comerciale incorecte şi , sub acest aspect, intimata a făcut o corectă încadrare a faptei săvârşite de către petentă. Şi sancţiunea aplicată se înscrie în limitele legale prevăzute de art. 15 din actul normativ de sancţionare.

Pe de altă parte, instanţa nu poate să nu constate faptul că petenta a avut o conduită ce denotă că regretă incidentul datorat – din perspectiva sa – unei erori; că în final nici un consumator nu a avut de suferit de pe urma acestei întâmplări, despre care nu s-a dovedit că ar fi avut caracter de repetabilitate .

Deşi acest gen de contravenţie are un grad de pericol social bine definit de către legiuitor, ea vizând practicile incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii - astfel cum sunt definite la art. 4, înainte, în timpul şi după o tranzacţie comercială referitoare la un produs - , în raport de circumstanţele concrete ale speţei instanţa găseşte că sancţiunea de avertisment este îndestulătoare pentru a se realiza reeducarea contravenientei şi scopul preventiv al sancţionării .

Aşa fiind, în baza prevederilor art.16 din Legea nr. 363/2007,  raportat la prevederile art. 7 şi 31-35 din O.G. nr. 2/2001, instanţa va admite plângerea în parte şi va înlocui amenda cu un avertisment. În rest, actul atacat va fi menţinut.

Domenii speta