Reincredintare minor

DOSAR NR. 2573/254/2010 

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA MANGALIA

ÎNCHEIERE

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE 10.02.2011

PREŞEDINTE : C.T.

GREFIER : S.E.

Pe rol, soluţionarea acţiunii civile având ca obiect reîncredinţare minor formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâtul -.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, se prezintă reclamanta şi apărătorul reclamantei, avocat -, în baza împuternicirii avocaţiale nr. 0003468 din data de 22.06.2010, pârâtul şi apărătorul acestuia, avocat - în baza împuternicirii avocaţiale nr. 107070 din 14.07.2010, prezenţi şi martorii - propusă de reclamată şi - propuşi de pârât.

Procedura este legal îndeplinită.

Acţiunea este legal timbrată cu suma de 9 lei taxă judiciară de timbru conform chitanţelor depuse la dosar şi timbru judiciar în valoare de 0,5 lei, anulate de instanţă.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Instanţa dispune ca martorii din prezenta cauză să părăsească sala de judecată şi le pune totodată în vedere să nu se îndepărteze fără încuviinţare.

Instanţa constată că reclamanta nu a nominalizat cel de-al doilea martor încuviinţat, în vederea legalei citări, motiv pentru care o decade pe aceasta din probă.

Apărătorul reclamantei depune la dosarul cauzei ancheta socială efectuată la reşedinţa reclamantei, în -, atât în limba spaniolă precum şi tradusă în limba română, conformitatea traducerii cu textul înscris în original fiind certificată prin încheierea de legalizare a semnăturii traducătorului cu nr. 366 din 09.02.2011 emisă de notarul public -.

Apărătorul reclamantei depune la dosarul cauzei interogatoriul pentru pârât, un set de fotografii precum şi alte înscrisuri.

Apărătorul pârâtului depune la dosar interogatoriul pentru reclamantă.

În temeiul disp. art. 218 C. pr. civ. instanţa procedează la administrarea probei cu interogatoriul pârâtului propus de reclamantă precum şi a probei cu interogatoriul reclamantei propusă de pârât, răspunsurile date de părţi fiind consemnate.

În temeiul disp. art. 196 şi urm. C. prş. civ. instanţa procedează la ascultarea martorei - propusă de reclamantă şi a martorilor - propuşi de pârât, depoziţiile acestora fiind consemnate în procesele verbale ataşate la dosar.

La solicitarea instanţei, părţile precizează că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat instanţa acordă cuvântul pentru dezbateri pe fond.

Apărătorul reclamantei solicită instanţei admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată şi să dispună încredinţarea minorului către reclamantă. Arată că minorul nu cunoaşte cine este mama lui dat fiind că pârâtul interzice reclamantei să îl vadă pe minor şi să vorbească la telefon cu acesta. Pârâtul este o persoană violentă iar dragostea acestuia pentru minor izvorăşte din dorinţa pârâtului de obţine bani de la reclamantă. Pârâtul nu are venituri cu caracter permanent, iar minorul nu este întotdeauna îngrijit şi supravegheat de pârât.

Apărătorul pârâtului solicită instanţei respingerea acţiunii formulate de reclamantă, ca nefondată. Reclamanta a făcut numeroase afirmaţii  pe care nu le-a dovedit, minorul este bine îngrijit, nu este traumatizat iar din probele administrate în cauză s-au dovedit aceste din urmă aspecte. Minorul este ataşat de tată iar reclamanta, dacă dorea atât de mult să îl vadă pe minor, avea posibilitatea de a apela la executorul judecătoresc pentru a pune în executare programul de vizită. Reclamanta a precizat la acest termen de judecată ce venituri obţine lunar şi nu a contribuit suficient pentru creşterea şi îngrijirea minorului.

Instanţa declară închise dezbaterile şi rămâne în pronunţare.

INSTANŢA:

Având nevoie de timp pentru a delibera,

DISPUNE:

Amână pronunţarea la data de 17.02.2011.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi, 10.02.2011.

PREŞEDINTE GREFIER

C.T. S.E.

DOSAR NR. 2573/254/2010 

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA MANGALIA

SENTINŢA CIVILĂ NR. 449

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE 17.02.2011

PREŞEDINTE : C.T.

GREFIER : S.E.

Pe rol, soluţionarea acţiunii civile având ca obiect reîncredinţare minor formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâtul -.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 10.02.2011 şi au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunţării din acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 17.02.2011, dată la care s-a pronunţat.

INSTANŢA:

Asupra cauzei civile de faţă, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Mangalia sub nr. 2573/254 din data de 06.07.2010 reclamanta - l-a chemat în judecată pe pârâtul - pentru ca instanţa, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună reîncredinţarea minorului -, născut la data de 26.11.2003, spre creştere şi educare reclamantei, obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorului şi obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, prin sentinţa civilă nr. 1876/C din 15.11.2005 a Judecătoriei Mangalia, s-a dispus desfacerea căsătoriei părţilor, încredinţarea minorului către tată, obligarea ei la plata pensiei de întreţinere pentru minor şi încuviinţarea dreptului său de a avea legături personale cu minorul, însă menţinerea minorului la pârât are consecinţe dăunătoare asupra dezvoltării fizice şi asupra creşterii şi educării copilului, astfel că, în temeiul art. 44 din Codul familiei, se impune modificarea acestei măsuri.

Astfel, deşi iniţial s-a considerat că tatăl, ajutat de bunicii paterni, poate oferi garanţii morale şi materiale pentru o bună creştere, această situaţie s-a schimbat substanţial întrucât, în prezent, minorul rămâne foarte des nesupravegheat, este abuzat fizic de tatăl său şi nu i se asigură nici măcar strictul necesar pentru o dezvoltare armonioasă.

Reclamanta a mai arătat că, de fiecare dată când îl vedea pe copil, acesta plângea şi nu mai dorea să se despartă de ea, povestindu-i cât de urât se poartă tatăl cu el, şi că, de cele mai multe ori, singura grijă a pârâtului era să îi reproşeze că nu trimite mai mulţi bani, pe care oricum îi cheltuia pe alcool şi nicidecum pentru educaţia copilului, acesta fiind foarte prost îmbrăcat.

Când îi atrăgea atenţia pârâtului că îl neglijează pe minor, a susţinut reclamanta, acesta devenea foarte violent, atât verbal, cât şi fizic, iar ultima dată i-a refuzat chiar posibilitatea de a-l vedea pe copil; mai mult decât atât, nici când erau căsătoriţi şi nici în momentul de faţă, pârâtul nu are un loc de muncă, singurul venit stabil al acestuia fiind alocaţia copilului şi pensia alimentară trimisă de ea.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 44 din Codul familiei.

Cererii i-a fost anexată, în copie, sentinţa civilă nr. 1876 din 15.11.2005 a Judecătoriei Mangalia.

Pârâtul - a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată şi obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată întrucât susţinerile acesteia în sensul că minorul este abuzat fizic şi nu i se asigură strictul necesar pentru o dezvoltare armonioasă, că el ar folosi sumele de bani trimise de reclamantă pentru a consuma băuturi alcoolice, că nu a avut ori nu are loc de muncă şi că minorul plângea de fiecare dată când era vizitat de mamă sunt lipsite de fundament.

Minorul, a susţinut pârâtul, este un copil foarte bine îngrijit, supravegheat în permanenţă de el sau, în lipsa sa de la domiciliu, de bona angajată în acest scop ori de bunicii paterni, şi a fost vizitat de către reclamantă doar de trei ori în decursul timpului, în vreme ce el s-a ocupat îndeaproape de tot ceea ce înseamnă dezvoltare armonioasă a copilului, a participat la toate şedinţele, serbările şi celelalte activităţi desfăşurate la grădiniţă şi a mers cu acesta în excursii, în ţară şi în străinătate.

Pârâtul a mai arătat că este administratorul unei societăţi comerciale, -, şi a pus la dispoziţia acesteia imobilul proprietatea sa personală constând în construcţie P + 1 şi anexe, iar acest imobil, care reprezintă şi casă de vacanţă pe care o închiriază turiştilor, constituie în acelaşi timp şi locuinţa sa, în care stă cu minorul şi unde îi asigură acestuia condiţii materiale la un nivel ridicat de confort.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 115 – 118 din Codul de procedură civilă.

Întâmpinării i-au fost anexate, în copie, fişa de caracterizare psiho – pedagogică a minorului, certificat de urbanism, autorizaţia de construire nr. 54 din data de 18.03.2008, proces – verbal de punere în posesie, proces – verbal de recepţie finală, actul constitutiv al -, certificat de înregistrare, contract de comodat şi fotografii.

În susţinerea acţiunii, reclamanta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriul pârâtului şi a probei testimoniale cu - şi cu încă un martor, iar, în apărare, pârâtul a propus proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul reclamantei şi proba cu martorii -, probe care, fiind pertinente şi utile, au fost admise de instanţă; pentru administrarea probei cu înscrisuri, reclamanta a mai depus la dosar, în copie, facturi, chitanţe şi fotografii, iar pârâtul a depus certificatul de naştere al minorului.

La termenul de judecată din 10.02.2011, instanţa a administrat proba cu interogatoriile părţilor -, a procedat la audierea martorilor - şi, pentru motivele arătate în practicaua încheierii de la acea dată, a dispus decăderea reclamantei din proba cu cel de-al doilea martor.

Din oficiu, în baza rolului activ reglementat de art. 129 alin. (5) din Codul de procedură civilă şi în conformitate cu dispoziţiile art. 42 din Codul familiei şi ale art. 107 din Codul familiei, instanţa a dispus efectuarea anchetelor sociale la domiciliile părţilor (filele 16 – 18 şi, respectiv, 79).

Totodată, în conformitate cu dispoziţiile art. 1441 din Codul de procedură civilă şi ale art. 24 din Legea nr. 272/2004, instanţa a procedat la ascultarea minorului -, în vârstă de 7 ani, în camera de consiliu cu privire la încredinţarea sa (fila 136).

Analizând acţiunea dedusă judecăţii, prin prisma probelor administrate în cauză şi a dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1876/C din 15.11.2005 a Judecătoriei Mangalia, s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiate între reclamanta - şi pârâtul -, încredinţarea minorului -, născut la data de 26.11.2003, spre creştere şi educare către tată, obligarea mamei la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorului, păstrarea de către reclamantă a numelui dobândit la încheierea căsătoriei şi încuviinţarea dreptului acesteia de a avea legături personale cu minorul.

Pentru a proceda astfel cu privire la încredinţarea copilului, instanţa a avut în vedere, în mod deosebit, învoiala părţilor în acest sens, dar şi declaraţiile martorilor audiaţi în acel dosar şi concluziile referatului de anchetă socială din care rezulta că minorul se afla în grija tatălui, care, ajutat de bunicii paterni, îi asigura acestuia condiţii optime de creştere şi educare.

Martorii - au declarat că, şi în prezent, pârâtul îi asigură copilului condiţii foarte bune de creştere şi educare, a angajat o bonă pentru supravegherea acestuia atunci când el este plecat de la domiciliu şi a efectuat excursii împreună cu minorul, că între tată şi copil există o puternică relaţie afectivă, că nu l-au văzut pe pârât şi nici nu au auzit ca acesta să adopte o atitudine necorespunzătoare la adresa copilului şi că acesta din urmă este ataşat şi de femeia cu care tatăl său are acum o relaţie.

Chiar şi martora -, mama reclamantei, a confirmat ataşamentul deosebit dintre tată şi copil, dar şi dintre acesta din urmă şi concubina pârâtului, şi a precizat că, deşi îl cunoaşte pe pârât ca fiind un om violent, nu l-a văzut pe acesta manifestându-se agresiv faţă de copil; de asemenea, martora a susţinut că, de circa 4 ani, fiica sa este plecată în Spania şi vine în ţară doar o dată pe an, că, iniţial, pârâtul a fost de acord ca reclamanta să îl ia pe copil la domiciliul lor însă, ulterior, din cauza neînţelegerilor dintre părţi, nu i-a mai permis acest lucru, că, până la declanşarea acestui proces, pârâtul i-a permis şi ei să participe la evenimentele din viaţa minorului şi că, la ultima vizită pe care au efectuat-o la locuinţa pârâtului, în vara anului 2010, discuţiile dintre părţi au degenerat rapid, iar întrevederea dintre mamă şi copil nu a mai fost posibilă.

Din examinarea înscrisurilor depuse la dosar (autorizaţia de construire nr. 54 din data de 18.03.2008, proces – verbal de recepţie finală, act constitutiv, certificat de înregistrare şi contract de comodat), instanţa reţine că pârâtul este proprietarul unei locuinţe tip P + 1 şi este administrator al -, iar ancheta socială efectuată la domiciliul său relevă faptul că locuinţa este formată din 14 camere şi dependinţe, camera minorului beneficiază de un confort sporit şi cele mai multe dintre camere sunt destinate închirierii pe timpul sezonului estival, acest din urmă aspect fiind confirmat şi de martorii -.

În cuprinsul caracterizării psiho – pedagogice întocmite de educatoarele minorului se arată (fila 31 verso) că acesta a frecventat grădiniţa - în perioada 2006 – 2010, timp în care a fost susţinut material şi emoţional de tată şi de bunicii paterni şi că pârâtul a participat la toate şedinţele, serbările şi celelalte activităţi desfăşurate la grădiniţă.

Cu prilejul ascultării în camera de consiliu, minorul a declarat că este foarte ataşat de tatăl său, dar şi de prietena acestuia, că nu a mai ţinut legătura cu mama sa şi că doreşte să rămână în continuare în grija tatălui.

Potrivit dispoziţiilor art. 44 alin. (1) din Codul familiei „în cazul schimbării împrejurărilor, la cererea oricăruia dintre părinţi sau a copilului, dacă acesta a împlinit vârsta de paisprezece ani, a autorităţii tutelare sau a vreunei instituţii de ocrotire, instanţa judecătorească va putea modifica măsurile privitoare la drepturile şi obligaţiile personale sau patrimoniale între părinţii divorţaţi şi copii”, urmând ca, în conformitate cu art. 44 alin. (2) din acelaşi act normativ, modificarea măsurilor luate potrivit art. 42 alin. 1 şi 2 să se facă prin respectarea cerinţelor prevăzute de acele dispoziţii.

În cauză, instanţa constată că împrejurările avute în vedere la adoptarea măsurii de încredinţare a minorului către tată nu s-au schimbat ci, dimpotrivă, impun cu necesitate menţinerea acestei măsuri în condiţiile în care minorul se află de la vârsta de doi ani (respectiv, de peste cinci ani) în grija exclusivă a pârâtului şi a dezvoltat faţă de acesta relaţii profunde de ataşament, dovedite în mod deosebit de dorinţa copilului de a rămâne în continuare cu tatăl, iar susţinerile reclamantei în sensul că minorul este abuzat fizic de pârât, că nu i se asigură strictul necesar pentru o dezvoltare armonioasă, că pârâtul ar folosi sumele de bani trimise de ea cu titlu de pensie de întreţinere exclusiv pentru a consuma băuturi alcoolice şi nu pentru educarea copilului, că acesta din urmă rămâne deseori nesupravegheat şi nu este îmbrăcat corespunzător ori că pârâtul nu a avut şi nici nu are loc de muncă sunt lipsite de orice suport probator.

Spre deosebire de momentul adoptării măsurii de încredinţare a copilului, pârâtul a devenit proprietarul unei locuinţe tip P + 1, pe care a edificat-o în baza autorizaţiei de construire nr. 54 din data de 18.03.2008 şi pe care o închiriază turiştilor în perioada sezonului estival, domiciliază cu minorul în această locuinţă, în care a amenajat o cameră pentru copil dotată corespunzător nevoilor acestuia, a luat copilul în excursii, se implică în procesul educaţional al minorului, participând la toate şedinţele, serbările şi celelalte activităţi care s-au desfăşurat la grădiniţă, şi se ocupă de creşterea şi educarea copilului, fiind ajutat la această activitate de actuala sa concubină, de care şi minorul este ataşat, sau, atunci când este plecat de la domiciliu, de bona angajată în acest scop, iar, în opinia instanţei, toate aceste împrejurări fac dovada interesului constant manifestat de pârât pentru a crea premisele unei dezvoltări armonioase a minorului.

Sumele de bani trimise de reclamantă fac dovada că aceasta îşi îndeplineşte obligaţia de a contribui la cheltuielile privind creşterea şi educarea copilului, aşa cum s-a stabilit prin sentinţa civilă nr. 1876/C din data de 15.11.2005 a Judecătoriei Mangalia, însă probele administrate în cauză nu relevă faptul că pârâtul a folosit aceşti bani în interesul său propriu, ignorând nevoile materiale sau educative ale copilului.

Împrejurarea că, la ultima vizită pe care reclamanta a făcut-o la locuinţa pârâtului, în vara anului 2010, pe fondul discuţiilor dintre părţi, care au degenerat rapid, întrevederea dintre mamă şi copil nu a mai fost posibilă nu poate conduce, prin ea însăşi, la modificarea măsurii de încredinţare a minorului în condiţiile în care nu s-a stabilit cu certitudine că pârâtul are vreo culpă în declanşarea acelui conflict, iar susţinerile reclamantei în sensul că pârâtul îi interzice să îl vadă pe copil sunt contrazise de însăşi împrejurarea că acesta a permis reclamantei şi mamei sale, martora -, efectuarea vizitei anterior menţionate.

Pentru aceste motive, constatând că nu s-au schimbat împrejurările avute în vedere la adoptarea măsurii de încredinţare a minorului spre creştere şi educare către tată şi că această măsură corespunde, în continuare, interesului superior al copilului, instanţa va respinge ca neîntemeiată acţiunea reclamantei având ca obiect încredinţarea minorului - spre creştere şi educare către ea.

Totodată, faţă de dispoziţiile art. 274 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care prevăd că „partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată”, şi constatând că reclamanta are calitatea de parte căzută în pretenţii în accepţiunea acestui text de lege, instanţa o va obliga pe aceasta să plătească pârâtului suma de 1.000 de lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariul apărătorului ales (fila 81).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de reclamanta -, cu domiciliul -, în contradictoriu cu pârâtul -.

Obligă pe reclamantă să plătească pârâtului suma de 1.000 de lei cheltuieli de judecată.

Cu apel în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17.02.2011.

PREŞEDINTE   GREFIER

C.T. S.E.

Tehnoredactat jud. CT/01.04.2011

4 ex.

Domenii speta

Spete similare