Fara titlu

Judecătoria Mediaş

Sentinţa civil nr.1855/14.10.2009

Domeniu asociat - Contestaţie la executare -opoziţie la executare  bilet la ordin

Constată că prin acţiunea înregistrată la instanţă la data de 31 martie 2009 oponenta – debitoare S.C. T. SRL, cu sediul în M., str. M. nr. -,  formulează în contradictoriu cu intimata S.C. F. D.C.I. S.A., cu sediul în B., str. D. nr. -, sector-, reprezentată prin S.C. F. DCI S.A. – Sucursala B., opoziţie la executarea biletului la ordin solicitând:

-admiterea opoziţiei le executare;

-nulitatea titlului şi a obligaţiei biletului la ordin;

-oprirea unor eventuale forme de urmărire şi suspendarea oricărei executări a biletului la ordin până la soluţionarea opoziţiei;

-obligarea intimatei la cheltuieli de judecată.

În motivare arată că în luna septembrie a anului 2006 reprezentanţii intimatei i-au propus încheierea unei înţelegeri comerciale prin care se obligau să-i acorde un discount în valoare de 10%, în condiţiile în care vor cumpăra marfă în valoare de 30.000 lei în următoarele 6 luni, şi, sondând piaţa produselor farmaceutice în zona în care îşi desfăşura activitatea, în luna octombrie 2006 a aflat că S.N.G.N. R. S.A. intenţionează să ofere angajaţilor săi, în cursul lunii decembrie, vaccinuri antigripale. Ca urmare, a contactat agentul de vânzări al intimatei, d-nul F. M., spre a afla dacă în perioada decembrie 2006 există posibilitatea de a livra o cantitate mai mare de vaccinuri antigripale către S.N.G.N. R. S.A prin intermediul său, urmând ca prin încheierea acestei tranzacţii să beneficieze material doar de discountul oferit de intimată, fără să adauge un adaos comercial la vinderea către S.N.G.N. R. S.A. Ca urmare, în luna noiembrie 2006 intimata i-a comunicat că nu deţine în depozit decât 3.000 de vaccinuri antigripale unidoză, dar estimează că pentru luna decembrie va deţine o cantitate suficient de mare, sens în care, la data de 14 noiembrie 2006, a lansat o ofertă scrisă pentru 5000 fiole vaccin antigripal unidoză către S.N.G.N. R. S.A, aceştia confirmând telefonic intenţia de a achiziţiona chiar 5.500 fiole.

Mai arată că la data de 12.12.2006, în jurul orelor1700, reprezentantul de vânzări al intimatei s-a prezentat pentru semnare o factură care purta data de emitere 11.12.2006 şi a solicitat emiterea unui bilet la ordin în valoare de 137.500 lei, arătând că în curând va sosi marfa, adică cele 5500 vaccinuri antigripale unidoză Vaxigrip, specificând că a reuşit să obţină vaccinurile mai ieftin cu , adică cu 9% TVA, dar pentru că la momentul sosirii reprezentantului de vânzări farmacia era plină de pacienţi, nu s-a insistat asupra celor susţinute de acesta şi în grabă s-a emis biletul la ordin şi s-a semnat factura, convinşi fiind că marfa ce va sosi va fi conformă cu ceea ce s-a stabilit telefonic, după care a solicitat reprezentantului de vânzări să îndrume autovehiculul ce urma să sosească cu marfa spre cabinetul de medicina muncii al S.N.G.N. R. S.A. Când să întocmească nota de recepţie reprezentanta societăţii a observat însă că pe factură figura cantitatea de 55 (1+54)vaccinuri Vaxigrip de 10*10 doze, împrejurare în care a luat legătura cu reprezentantul de vânzări al intimatei, care a confirmat faptul că există această problemă şi că medicul refuză să semneze recepţia mărfii pe motiv că nu corespunde din punct de vedere al modului de individualizare cât şi pentru că nu există documente de însoţire a mărfii şi nici diagrama termograf specifică produselor cu un astfel de regim de transport. Ca urmare, reprezentanta societăţii nu a semnat vreun document de recepţie a mărfii şi astfel nu se poate reţine că s-ar fi transmis vreun drept real asupra acesteia, denunţând marfa şi solicitând livrarea deîndată de vaccinuri unidoză. Cu toate acestea reprezentantul de vânzări a refuzat să ridice marfa, motivând că autovehiculul cu care a fost adusă a plecat, iar autovehiculul proprietatea sa nu este dotat cu dispozitiv frigorific, sugerând ca marfa să fie găzduită în frigiderul de la cabinetul de medicina muncii, angajându-se să prezinte a doua zi diagrama termograf a vaccinurilor, documentele de provenienţă şi de însoţire a mărfii şi, totodată, să ofere în compensaţie seringi şi personal medical pentru realizarea campaniei de vaccinare.

Faţă de oferta de compensare propusă de intimată, alături de celelalte situaţii înfăţişate, consideră că între ea şi intimată nu s-a încheiat un contract real, ofertele de compensare fiind de natură să facă convenţia una comutativă, când întinderea prestaţiilor reciproce nu era cunoscută, iar conform art. 39 Cod comercial o acceptare condiţionată sau limitată se consideră refuz al ofertei.

 Debitoarea-oponentă mai arată că un element de natură să demonstreze că discuţia s-a purtat asupra varietăţii de vaccin unidoză rezultă din interpretarea art. 1299 Cod civil, potrivit căruia vânzarea este cu grămada atunci când obiectul cât şi preţul au fost determinate în mod global şi cu bucata când preţul este stabilit per unitate de măsură, iar din înscrisuri rezultă cu claritate faptul că preţul a fost stabilit per unitate de măsură, deci înţelegerea a fost pentru fiole monodoză şi nu vrac, aşa cum a adus intimata. Mai arată că din interpretarea aceluiaşi articol reiese că  în cazul bunurilor res genera dreptul real se transmite în momentul remiterii/primirii produselor, şi nu în momentul semnării facturii, iar societatea nu a acceptat niciodată respectiva marfă, factura fiind prezentată la semnat înainte de a se aduce marfa. Consideră că obiectul biletului la ordin îl reprezintă o obligaţie care nu i se poate imputa, acesta fiind nul întrucât contraprestaţia nu a fost cea convenită, iar în materie comercială nu există obligaţii ut singuli, or, cum biletul la ordin a fost completat înainte de a fi livrată marfa, care nu corespundea cu ceea ce s-a solicitat, iar posesorul biletului a lucrat cu ştiinţă în dauna sa, pentru a o induce în eroare la smulgerea consimţământului de a-l completa, face ca obligaţia să nu existe. Se mai arată că biletul la ordin trebuie să îndeplinească nu numai condiţiile formale prevăzute de art. 1 din Legea nr. 58/1934, dar şi condiţiile de fond, ca orice act juridic, iar pentru că această lege nu are prevederi speciale privitoare la condiţiile de fond ale biletului la ordin, urmează a se aplica dispoziţiile dreptului comun.

În fine, mai arată că intimata a deschis un litigiu pe dreptul comun, printr-o acţiune directă la Tribunalul Sibiu şi, în această situaţie, cererea de executare a biletului la ordin este inadmisibilă pe această procedură, raportul juridic dintre cele două societăţi urmând a fi clarificat de instanţa investită a Tribunalului Sibiu.

În drept se invocă dispoziţiile art. 2 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 469/2002, art. 19 şi 62 din Legea nr. 58/1934, art. 948, 953, 954, 960, 961, 1084, 1299 şi 1356 cod civil, art. 39 şi 70 Cod comercial, art. 112 şi urm. Cod pr. civilă.

Prin întâmpinare intimata solicită în principal respingerea ca inadmisibilă a opoziţiei, iar în subsidiar ca neîntemeiată.

În motivare arată că debitoarea oponentă invocă în susţinerea acţiunii dispoziţii de drept comun, ceea ce o face inadmisibilă, în condiţiile în care dreptul cambial instituie o procedură specială pentru valorificarea excepţiilor privitoare la nulitatea titlului.

Mai arată că prin dispoziţiile art. 106 din Legea nr. 58/1934, prin care se extinde aplicarea art. 89-93 cu privire la cambie şi la biletul la ordin, se prevede că anularea titlului se va putea solicita numai în caz de pierdere, sustragere sau distrugere, iar potrivit dispoziţiilor art. 63 din lege, aplicabile şi biletului la ordin, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepţiunile de nulitate a titlului, potrivit dispoziţiunilor art. 2, precum şi cele ce nu sunt oprite de art. 19, or, cum în speţă nu se invocă niciuna din aceste dispoziţii, rezultă că opoziţia este inadmisibilă.

Pe fond solicită respingerea opoziţiei, arătând că relaţia comercială dintre debitoarea oponentă şi S.N.G.N. R. S.A îi este inopozabil, iar debitoarea nu poate invoca actul juridic încheiat cu această societate pentru executare, că transmiterea dreptului de proprietate asupra produselor, în contractele ce au ca obiect translaţia proprietăţii, sau a uni alt drept real se face prin efectul consimţământului părţilor, iar lucrul rămâne în rezico-pericolul dobânditorului, chiar când nu i s-a făcut tradiţiunea lucrului.

În fine, mai arată că, referitor la stingerea debitului de 137.500 lei, debitoarea oponentă a comunicat la data de 16.08.2007 că propune plata lunară a 15.000 lei pe perioada septembrie – decembrie 2007, iar pe perioada ianuarie – iulie 2008 plata a 11.077 lei lunar.

Prin încheierea din 13 mai 2009 instanţa a dispus suspendarea executării biletului la ordin.

Examinând cauza instanţa reţine:

În fapt, la data de 01.09.2006 între debitoarea – oponentă şi intimată s-a încheiat un contract de vânzare cumpărare de produse farmaceutice, medicamente, aparatură, instrumentar şi accesorii medicale, substanţe active şi concentrate pentru obţinerea de produse comerciale, pe o durată de 6 luni începând cu data de mai sus (filele 151-159 dosar).

În cursul lunii octombrie a anului 2006 debitoarea – oponentă a aflat că S.N.G.N. R. S.A M. intenţionează să achiziţioneze pentru angajaţii săi vaccin antigripal, pentru luna decembrie a acelui an. Fiind interesată de această afacere, a luat legătura cu agentul de vânzări de la acea dată al intimatei,  d-nul F. M., pentru a se interesa dacă pentru această perioadă estimează că există posibilitatea de livrare a unei cantităţi mai mari de vaccin. Acesta a confirmat posibilitatea procurării vaccinului, dar pentru că el trebuia adus din Franţa, s-a solicitat debitoarei-oponente o comandă scrisă, contrar uzanţelor dintre cele două societăţi de până atunci, când comenzile se lansau telefonic. Audiat ca martor (fila 136 dosar), reprezentantul de vânzări al intimatei a arătat că la momentul discuţiilor nu s-a pus problema modului de ambalare al vaccinului, unidoză sau multidoză, ci s-a discutat doar despre tipul de vaccin.

Ca urmare, la data de 14.11.2006 debitoarea-oponentă trimite societăţii intimate o adresă, redactată în prezenţa reprezentantului de vânzări al acesteia, prin care îi solicită reţinerea a 5500 doze vaccin antigripal Vaxigrip adulţi, la un preţ de 25,00 ron/doză în perioada de până la 15.12.2006, perioadă în care Farmacia T. L. M. estima să achiziţioneze această comandă (fila 72 dosar). În respectiva adresă nu se face referire decât la numărul de doze şi la preţ, fără a se indica modul de ambalare al produsului, respectiv în doze de câte un vaccin în recipient separat, sau în recipienţi cu mai multe doze, din care apoi se ia câte o doză şi se administrează cu seringi separate.

La data de 06.12.2006 debitoarea – oponentă încheie un contract cu S.N.G.N. R. S.A M. prin care se obliga să furnizeze acesteia 5.500 buc. vaccinuri antigripale unidoză Vacsigrip, preţul convenit fiind de 137.500 lei, plus 26.125 lei TVA (filele 140-145 dosar). Debitoarea-oponentă se obliga să livreze produsul până la data de 26.12.2006.

La data de 11.12.2006 intimata livrează debitoarei-oponente 55 de cutii cu câte 10 flacoane a 10 doze fiecare cutie, deci în total 5.500 de doze de vaccin Vacsigrip, preţul total al acestora fiind de 137.500,12 lei, pentru care s-a emis factura nr. 1807547/11.12.2006, factură ce a fost semnată şi ştampilată de reprezentantul acesteia (fila 70 dosar). În aceeaşi zi se emite şi un bilet la ordin pentru această sumă. La livrarea mărfii a fost prezent şi agentul de vânzări al intimatei, care apoi a însoţit maşina de transport la cabinetul de medicina muncii al S.N.G.N. R. S.A M., unde medicul a sesizat faptul că vaccinul nu este unidoză, aşa cum a solicitat prin contract, ci multidoză.  A doua zi reprezentata debitoarei-oponente a solicitat intimatei vaccin antigripal monodoză pentru adulţi, dar prin adresa nr. 844/12.12.2006 (fila 73 dosar) aceasta îi comunică faptul că nu au pe stoc un astfel de vaccin, ci doar vaccin antigripal monodoză pentru copii. Prin adresa din 15.12.2006 (fila 74 dosar) intimata s-a oferit să  acorde gratuit debitoarei-oponente 5500 seringi şi să pună la dispoziţia acesteia asistenţa medicală necesară administrării vaccinului. La aceeaşi dată debitoarea oponentă face oferta către S.N.G.N. R. S.A M., urmând ca aceasta să-şi dea acceptul pentru sprijinul acordat de intimată pentru administrarea vaccinului.  (fila 75 dosar). S.N.G.N. R. S.A M. nu răspunde favorabil ofertei, iar contractul încheiat cu debitoarea-oponentă rămâne neexecutat.

Pentru neplata preţului vaccinului şi în vederea executării intimata solicită investirea biletului la ordin, investire ce se produce prin încheierea nr. X/20 martie 2009 a Judecătoriei Mediaş (fila 14 dosar), rămasă irevocabilă prin respingerea recursului.

Intimata depune biletul la ordin la executorul judecătoresc T. O. N. în vederea executării silite, sens în care se formează dosarul execuţional nr. 47/2009 (fila 79 dosar), care a procedat la executare prin poprire.

Aşa cum rezultă şi din cuprinsul acţiunii introductive, debitoarea-oponentă solicită a se constata nulitatea biletului la ordin întrucât contraprestaţia nu a fost cea convenită, iar biletul la ordin fiind completat înainte de a fi livrată marfa, face ca obligaţia să nu existe. Mai consideră că, nefiind semnat vreun document de recepţie, nu se poate reţine că s-ar fi transmis vreun drept real asupra mărfii prezentate.

Raportat la susţinerea debitoarei-oponente, intimata solicită a se constata că acţiunea, aşa cum ea a fost redactată, reprezintă o acţiune de drept comun,pentru că nu invocă niciuna din excepţiile prevăzute de legea specială, respectiv art. 62 raportat la art. 104 din Legea nr. 58/1934, şi, ca atare, aceasta este inadmisibilă.

Aspectul invocat a fost analizat succint de instanţă prin încheierea din 13 mai 2009 şi, în esenţă, a reţinut că în procesele cambiale se pot invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă acesta nu este emis de o instanţă judecătorească.

Pentru rigoarea argumentaţiei trebuie făcută precizarea că, potrivit dispoziţiilor art. 106 din Legea nr. 58/1934, biletului la ordin îi sunt aplicabile, în măsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu, dispoziţiile relative la cambie cuprinse în capitolul VII, art. 57-65.

Ca urmare, potrivit dispoziţiilor art. 61 din lege biletul la ordin are valoare de titlu executoriu pentru capital şi accesorii, iar potrivit dispoziţiilor art. 62 debitorul poate face opoziţie la executare în termen de 5 zile de la primirea somaţiunii. Opoziţia se va introduce la judecătoria care a investit biletul la ordin cu formulă executorie, care va judeca potrivit Codului de procedură civilă, de urgenţă şi cu precădere, înaintea oricărei alte pricini. Conform art. 63 din lege debitorul nu va putea opune posesorului biletului la ordin decât excepţiunile de nulitatea titlului, potrivit dispoziţiunilor art. 2, precum şi cele care nu sunt oprite de art. 19. Excepţiunile personale vor trebui să fie de grabnică soluţionare şi întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă.

Potrivit dispoziţiilor art. 19 din lege, persoanele împotriva cărora s-a pornit acţiune pe cale de opoziţie la executare nu pot opune posesorului biletului la ordin excepţiunile întemeiate pe raporturile lor personale, afară numai dacă posesorul a lucrat cu ştiinţă în paguba debitorului.

Se pune astfel problema care sunt excepţiile care nu sunt oprite de art. 19 pe care debitorul le va putea opune posesorului biletului la ordin.

Doctrina a clasificat excepţiile ce se pot invoca în acţiunile ce privesc opoziţia la executare în două categorii, respectiv excepţii obiective şi excepţii subiective, care la rândul lor se subdivid în absolute şi relative. Excepţiile obiective absolute sunt considerate ca fiind nevalabilitatea formală a biletului la ordin, datorită nerespectării dispoziţiilor art. 1 şi 2 din lege, prescripţia dreptului la acţiune, stingerea obligaţiei prin plată, iar excepţiile obiective relative sunt considerate nevalabilitatea obligaţiei datorită incapacităţii debitorului, falsificarea semnăturilor, lipsa de reprezentare, neîndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea acţiunii. Între excepţiile subiective absolute sunt considerate lipsa de legitimare a posesorului biletului la ordin, incapacitatea posesorului de a primi plata ori falimentul acestuia, ia excepţiile subiective relative sunt considerate ca fiind cele referitoare la viciile de consimţământ (spre exemplu, semnătura debitorului dată din eroare ori sub influenţa dolului), excepţii referitoare la raportul juridic fundamental ( de exemplu, nulitatea raportului juridic datorită unui viciu de consimţământ), excepţii întemeiate pe raporturi juridice ulterioare creării cambiei ( de exemplu, stingerea raportului juridic fundamental).

Aşa cum este de observat din acţiunea debitoarei-oponente, aceasta invocă, între altele, faptul că posesorul biletului la ordin a lucrat cu ştiinţă în dauna sa, pentru a o induce în eroare la smulgerea consimţământului de a completa biletul la ordin, ceea ce face ca, alături de celelalte motive invocate, acţiunea să fie admisibilă la analizarea pe fond.

La rândul său, debitoarea oponentă a invocat excepţia inadmisibilităţii executării silite de către intimată a biletului la ordin, câtă vreme aceasta a deschis o acţiune directă ce se află pe rolul Tribunalului Sibiu.

Nici această excepţie nu a fost primită de instanţă, pentru că, fiind posesoarea unui titlu executoriu, intimata are între a alege executarea nemijlocită a acestui titlu, sau poate să deschidă o acţiune directă pentru valorificarea creanţei sale. De vreme ce intimata a investit biletul la ordin şi a început executarea, înseamnă că aceasta şi-a manifestat opţiunea de a valorifica biletul la ordin. Rămâne ca instanţa care soluţionează acţiunea directă să stabilească dacă o astfel de acţiune mai este sau nu admisibilă.

Analizând pe fond opoziţia la executare, instanţa constată că nu există motive de nulitate a biletului la ordin şi nici cauze care să atragă nulitatea convenţiei dintre debitoarea oponentă şi intimată.

Aşa cum s-a mai arătat, la data de 14.11.2006 debitoarea-oponentă a emis o adresă către societatea intimată (fila 72 dosar) prin care îi solicita „reţinerea a 5500 doze vaccin antigripal Vaxigrip adulţi, la un preţ de 25.00 Ron/doză în perioada de până la 15.XII.2006, perioadă în care se estimează achiziţionarea acestei comenzi de către farmacia T.-L.”.

Sintagma „acestei comenzi”indică faptul că adresa reprezintă o comandă şi nu pur şi simplu o scrisoare de intenţie, dovedindu-se în final că aceasta a reprezentat într-adevăr o comandă.

Faptul că în comandă nu s-a indicat că este vorba de vaccin antigripal unidoză lasă să se înţeleagă că la vremea respectivă părţile nici nu şi-au pus problema modului de ambalare. De altfel, la data la care s-a lansat comanda, debitoarea-oponentă nici nu ştia dacă va câştiga sau nu licitaţia ce urma să se organizeze de S.N.G.N. R. S.A M. pentru procurarea de vaccin şi, ca urmare, nici nu avea de unde să ştie care urmau să fie prevederile viitorului contract. Prima dată când apare în discuţie vaccinul unidoză a fost data de 06.12.2006, când se încheie contractul dintre S.C. T. SRL şi S.N.G.N. R. S.A M. (fila 140 dosar), când la punctul 1.1. din contract se face menţiunea că furnizorul se obligă să furnizeze 5.500 buc. vaccinuri unidoză Vaxigrip. Deşi vaccinul a fost adus la data de 11.12.2009, în toată perioada de la încheierea contractului şi până la livrare nu a intervenit vreo precizare scrisă care să întregească comanda lansată la data de 14.11.2006, ceea ce din nou lasă să se înţeleagă că debitoarea-oponentă, fie a neglijat prevederea din contractul încheiat cu S.N.G.N. R. S.A, fie pur şi simplu nu a observat această prevedere. Deşi martorii audiaţi la propunerea debitoarei (filele 123 şi 138 dosar) susţin că  tot timpul s-a discutat despre vaccin antigripal unidoză, aceste susţineri nu sunt confirmate de probele scrise şi nici de declaraţiile celorlalţi martori.

Este greu de acceptat că agentul de vânzări al intimatei, care a fost prezent la data întocmirii comenzii, ar fi ocolit deliberat sau ar fi şters din comandă, aşa cum susţine debitoarea-oponentă, menţiunea „unidoză”. De altfel, o astfel de susţinere nici nu s-a dovedit şi nici nu există elemente care să ducă la această concluzie, de vreme ce intimata procura vaccinul din Franţa şi ar fi putut să lanseze comanda pentru un astfel de vaccin.

Pe de altă parte, este de neînţeles cum debitoarea-oponentă, dacă susţine că a solicitat vaccin unidoză, a omis să înscrie în comandă un element esenţial de care depindea încheierea convenţiei cu intimata şi respectarea viitorului contract pe care urma să-l încheie cu S.N.G.N. R. S.A..

Ca urmare, instanţa consideră legal încheiat contractul dintre debitoarea-oponentă şi intimată în condiţiile în care acesta se referă la vaccin antigripal Vaxigrip, indiferent de modul de ambalare, uni sau multidoză.

Cât priveşte recepţia mărfii, câtă vreme reprezentanta debitoarei-oponente a fost de acord să semneze factura şi să emită Biletul la ordin, vinderea este perfectă şi proprietatea este de drept strămutată la cumpărător. Faptul că nu a verificat modul de ambalare al produsului este culpa debitoarei oponente, iar în acest sens nu poate invoca în interesul său aglomeraţia din farmacie, pentru justificarea nerecepţionării mărfii. Nimeni nu-şi poate invoca propria culpă.

Prin contractul cadru încheiat între debitoare şi intimată la data de 01.09.2006, la punctul 5.3. se prevede că recepţia cantitativă şi calitativă a produselor se va face la fiecare livrare, în prezenţa a cel puţin unui reprezentant al vânzătorului şi cumpărătorului, împuterniciţi în acest sens, iar reprezentantul cumpărătorului are obligaţia de a verifica livrarea produselor conform specificaţiei cerute (număr bucăţi şi/sau colete per tip şi/sau produs)şi conform cu factura şi cu avizul de însoţire a mărfii emise de către vânzător, precum şi integritatea acestora şi termenul de valabilitate al produselor livrate. Conform pct. 5.4., după efectuarea verificării reprezentantul cumpărătorului are obligaţia de a semna şi ştampila factura pentru primirea produselor, înţelegând prin aceasta acceptarea preţului, a calităţii şi cantităţii produselor, a condiţiilor de livrare (ambalare, marcare şi depozitare până la livrare). Orice constatare şi reclamaţie ulterioare nu sunt opozabile vânzătorului.

În acest sens atât vânzătorul cât şi cumpărătorul au avut reprezentanţi la livrarea mărfii, când recepţia s-a făcut pe încredere, reprezentanta debitoarei-oponente semnând în cunoştinţă de cauză factura în care se menţiona că vânzătorul livra  vaccin Vaxigrip în cutii cu câte 10 flacoane a 10 doze fiecare cutie, în total 55 de cutii, şi a emis Biletul la ordin pentru efectuarea plăţii. Nici cu acest prilej nu se constată vreo manoperă dolosivă prin care debitoarea să fi fost indusă în eroare să accepte marfa.

Pe de altă parte, atâta vreme cât intimata a livrat debitoarei-oponente 5.500 doze vaccin în flacoane de câte 10 doze, nu se poate spune că s-a schimbat varietatea de vânzare, respectiv din vânzarea cu bucata în vânzarea cu grămada. S-ar putea vorbi de vânzarea cu grămada în situaţia în care contractul s-ar fi încheiat, spre exemplu, pentru toate vaccinurile antigripale pe care intimata le-ar fi avut la un moment dat în depozit, cantitatea nefiind în acest fel determinată prin număr, ceea ce nu este cazul pentru contractul încheiat între debitoarea-oponentă şi intimată.

În raport de toate cele expuse instanţa consideră că excepţiile invocate de către debitoarea-oponentă sunt neîntemeiate, iar opoziţia la executare va fi respinsă.

Domenii speta

Spete similare