Fara titlu

Judecătoria Mediaş

Sentinţa civil nr.158/28.01.2009

Domeniu asociat - Carte funciară (plângere împotriva încheierii de carte funciară, Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996)

Constată că prin plângerea înregistrată la instanţă la data de 4 noiembrie 2008 petenta  S.C. P. 2001, cu sediul în C. str., 1 D.  bl. 9, ap. x, jud. Sibiu, solicită în contradictoriu cu intimaţii S.R.  prin M.F.P.B,  cu sediul în B., str. A.nr. 17, sector X, A.N.A.F. B.,  cu sediul în B. str. A.nr. 17, sector X, D.G.F.P.S. S, cu sediul în S. str. Ci nr. 28-32, şi A.F.P.A OR. C.M., radierea intabulării dreptului de ipotecă legală înscris în favoarea intimatelor prin încheierea nr. 15.272/09.09.2008.

În motivare arată că înscrierea dreptului de ipotecă legală s-a făcut în condiţiile în care în cartea funciară era înscrisă interdicţia de înstrăinare şi grevare în favoarea BCR S.A. – Sucursala Mediaş pentru garantarea unui împrumut, care conferă acesteia un drept de preferinţă faţă de alţi creditori, încălcându-se astfel rangul de preferinţă la distribuirea sumelor rezultate din vânzarea imobilului, iar cât timp notarea interdicţiei de înstrăinare şi grevare nu şi-a pierdut efectul, imobilul nu va putea fi vândut la licitaţie decât de către creditorii care au rang de preferinţă înaintea notării.

În drept se invocă dispoziţiile art. 25 alin. 1 şi art. 50 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 7/1996, art. 142 alin. 7, art. 154 alin. 7 din Codul de procedură fiscală, art. 105 alin. 2, art. 563 alin. 1 lit. b şi art. 564 Cod pr. civilă, art. 91 din Legea nr. 115/1938, art. 1778 Cod civil.

Prin întâmpinare intimaţii invocă în primul rând excepţia lipsei de interes a petentei, faţă de împrejurarea că aceasta nu a atacat actele de executare, respectiv procesele verbale de sechestru în baza cărora s-a efectuat înscrierea ipotecii legale în cartea funciară.

Pe fond, consideră plângerea ca nefondată, arătând că petenta face confuzii între anumite instituţii juridice, atât de drept civil, cât şi de drept fiscal, clauza contractuală prin care părţile convin ca bunul imobil să fie scos temporar din circuitul civil neproducând efecte în privinţa executării silite pentru datoriile societăţii, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură fiscală, în privinţa efectuării actelor de executare şi a inscripţiilor ipotecare. Aceasta datorită faptului că, în cazul executării silite pornite de creditorul bugetar, pentru încheierea valabilă a procesului verbal de sechestru nu este necesar acordul celui supus executării silite, iar pe de altă parte, efectuarea inscripţiei ipotecare se face la cererea exclusivă a organului de executare, fără a fi nevoie de acordul celui supus executării, creditorul bugetar dobândind astfel rangul din ziua în care şi-a făcut public dreptul de ipotecă legală. Mai arată că singura problemă care s-ar pune ar fi aceea de a şti, în caz de concurs de executări, cine va efectua executarea silită, iar aici practica judiciară şi doctrina au stabilit că în caz de concurs de executări pornite de către un executor bancar, unul judecătoresc şi unul fiscal, executarea va fi efectuată de către executorul fiscal după dispoziţiile Codului de procedură fiscală, urmând ca în cazul în care se va ajunge la distribuirea preţului, executorul fiscal să ţină cont de rangul fiecărui drept de ipotecă, fie convenţională, fie legală.

În drept se invocă dispoziţiile Legii nr. 7/1996, art. 969, 1310, 1746-1815 Cod civil, art. 154-171 Cod pr. fiscală, art. 115-118 şi art. 242 alin. 2 Cod pr. civilă.

Având a se pronunţa mai întâi asupra excepţiei lipsei de interes invocată de intimaţi, instanţa o găseşte neîntemeiată şi se va pronunţa în sensul respingerii ei.

Interesul este dat de folosul practic pe care o parte îl urmăreşte prin punerea în mişcare a procedurii judiciare, petenta, prin acţiunea sa, urmărind radierea din cartea funciară a ipotecii legale înscrise în favoarea intimaţilor.

Din modul în care petenta şi-a motivat plângerea, rezultă că aceasta invocă în sprijinul său considerente care nu ţin de executarea silită pornită de către intimaţi, deşi în cuprinsul plângerii face referire la o eventuală executare silită pornită de creditorul ipotecar convenţional, motivarea plângerii fiind axată pe faptul că la data înscrierii ipotecii legale exista deja înscrisă o ipotecă convenţională şi o interdicţie de înstrăinare şi grevare. Prin urmare, ceea ce va avea de analizat pe fond instanţa este dacă ar fi admisibilă sau nu înscrierea unei ipoteci legale, în condiţiile în care în cartea funciară există înscrisă interdicţia de înstrăinare şi grevare. Ori, din acest punct de vedere petenta justifică un interes.

Examinând în fond plângerea instanţa reţine:

Prin încheierea nr. 15272/09.09.2008 BCPI M., la cererea intimaţilor, a înscris în cartea funciară nr. 3271 Axente Sever, asupra apartamentelor nr. 14 şi 15, cu nr. top 4970/1/XIV şi 4970/1/XV, dreptul de ipotecă legală pentru suma de 42.155 lei reprezentând creanţe fiscale (fila 33 dosar).

La baza înscrierii au stat cererile formulate de intimaţi în temeiul dispoziţiilor art. 154 alin. 8 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală şi procesul verbal de sechestru pentru bunuri imobile încheiat la data de 27.08.2008, pentru stingerea unor obligaţii fiscale pe care petenta le are faţă de bugetul statului, proces verbal la care petenta nu a avut de făcut obiecţiuni.

La data înscrierii dreptului de ipotecă legală în favoarea intimaţilor, în cartea funciară, asupra apartamentelor proprietatea petentei, erau înscrise două ipoteci în favoarea BCR – sucursala M., de câte 400.000.000 lei fiecare (a se vedea C.36, 37 fila 31 dosar), şi interdicţia de înstrăinare şi grevare pentru fiecare apartament ( a se vedea B. 40 şi 41 fila 28 dosar).

Plângerea este nefondată.

Potrivit dispoziţiilor art. 154 alin. 8 din OG nr. 92/2003, în cadrul procedurii de executare silită imobiliară, „pentru bunurile imobile sechestrate organul de executare care a instituit sechestrul va solicita de îndată biroului de carte funciară efectuarea inscripţiei ipotecare, anexând un exemplar al procesului verbal de sechestru”.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 55 alin. 4 din Legea nr. 7/1996 „ În toate cazurile când prin lege se acordă un privilegiu imobiliar sau o ipotecă legală pentru garantarea vreunui drept sau creanţe, acestea se vor înscrie din oficiu în cartea funciară, cu excepţia situaţiei în care părţile renunţă în mod expres la acest beneficiu; înscrierea privilegiului sau a ipotecii legale se face, de regulă, în temeiul înscrisului din care rezultă creanţa privilegiată sau care conferă dreptul de a lua o inscripţie ipotecară.”

Sub acest aspect au fost respectate procedurile instituite de lege şi notarea inscripţiei ipotecare este legală.

Cât priveşte coexistenţa ipotecii legale cu cea convenţională, în condiţiile în care creditorul ipotecar convenţional şi-a notat şi interdicţia de înstrăinare şi grevare a imobilului ipotecat, trebuie observat că ipoteca legală ia naştere în virtutea unei dispoziţii speciale a legii, fără a fi necesară încheierea unei convenţii speciale şi fără să fie necesar în vreun fel acordul proprietarul imobilului asupra căruia urmează să se înscrie ipoteca legală.

Prin urmare, chiar dacă imobilul asupra căruia urmează a se înscrie ipoteca legală este grevat de alte ipoteci convenţionale, sau chiar legale, şi există stabilită prin convenţie o interdicţie de înstrăinare şi grevare, aceste înscrieri nu pot influenţa dreptul de ipotecă  pe care cineva îl are în virtutea dispoziţiilor unei legi.

Notarea interdicţiei de înstrăinare şi grevare convenţională nu este opozabilă celor care au un drept de ipotecă legală, pentru că s-ar crea posibilitatea ca niciodată cel care are un astfel de drept să nu şi-l poată valorifica, ca urmare a faptului că debitorul îşi ţine voluntar imobilul grevat de o astfel de sarcină, tocmai pentru a nu putea fi executat.

Aşadar, ori de câte ori există un drept de ipotecă legală, el se va înscrie în cartea funciară, indiferent câte alte ipoteci convenţionale sau legale ar fi înscrise, şi chiar dacă acestea sunt conservate prin înscrierea interdicţiei de înstrăinare şi grevare. Urmează ca în cazul în care se va ajunge la executarea silită, executorul să stabilească ordinea satisfacerii creanţelor după rangul înscrierilor.

În motivarea plângerii petenta face serioase confuzii între înscrierea dreptului de ipotecă şi executarea creanţelor, considerând că înscrierea dreptului de ipotecă legală, după ce anterior s-a înscris o ipotecă convenţională, ar aduce prejudicii creditorului ce are un rang preferenţial. Ori, potrivit dispoziţiilor art. 1778 Cod civil, între creditori, ipoteca, fie legală, fie convenţională, nu are rang decât din ziua înscrierii sale, iar conform dispoziţiilor art. 1779 Cod civil, ipotecile înscrise în aceeaşi zi au acelaşi rang.

Prin urmare, cum potrivit dispoziţiilor art. 31 din D-L nr. 115/1938 ordinea înregistrării cererilor le va stabili rangul, înseamnă că ipoteca convenţională înscrisă în cartea funciară  are rang superior celei legale înscrise în favoarea intimaţilor, iar în cazul executării silite, la distribuirea preţului, va fi satisfăcut mai întâi creditorul ce are înscrisă garanţia de rang preferenţial. Dacă nu se va întâmpla aşa, cel lezat în dreptul său are la îndemână contestaţia la executare pentru îndreptarea eventualelor nereguli în ce priveşte satisfacerea creanţelor în ordinea de preferinţă.

În consecinţă, constatând că în mod legal s-a făcut înscrierea ipotecii legale în favoarea intimaţilor, plângerea va fi respinsă.

Domenii speta

Spete similare