Penalităţi prevăzute de art.18 alin.5 din Legea nr.544/2004

Conţinut speţă

- art.18 alin.5 din Legea nr.554/2004

Potrivit dispoziţiilor art.18 alin.5 din Legea nr.554/2004, „ soluţiile prevăzute la alin.1 şi alin.4 lit.b) şi c) pot fi stabilite sub sancţiunea unei penalităţi aplicabile părţii obligate pentru fiecare zi de întârziere”.

Din interpretarea textului de lege, rezultă clar natura acestor penalităţi, aceea de daune cominatorii, stabilite tocmai pentru constrângerea autorităţii pârâte să pună în executare de îndată dispozitivul sentinţei, iar nu aceea de clauză penală ori dobânzi la care se referă intimatul.

(Tribunalul Bihor – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sentinţa nr.3330/25.04.2013)

Constată că prin cererea înregistrată la data de 27.11.2012, ulterior disjunsă prin încheierea din data de 19.03.2013, reclamanta  PRIMĂRIA COMUNEI S., în contradictoriu cu pârâtul G.G., a solicitat instanţei stabilirea întinderii obligaţiei sale faţă de intimat, conform titlului executoriu constând în sentinţa nr. 368/CA/2010 a Tribunalului Bihor şi a încheierii de îndreptare a erorii materiale din camera de consiliu din 04.04.2011 în sensul de a dispune înlăturarea penalităţilor de 50 lei pe zi de întârziere din suma datorată, precum şi a sumelor greşit stabilite la executarea silită. Totodată a solicitat a se dispune întoarcerea executării silite dacă aceasta s-a efectuat, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta  arată, în esenţă, că intenţionând să pună în executare titlul executoriu menţionat în petit, a oferit pârâtului suma totală a indemnizaţiei pentru 3 zile aferente lunii mai 2009, precum şi cea aferentă a 15 zile din perioada 27.07.2010 – 26.10.2010, dar intimatul a refuzat primirea acestei sume, solicitând plata sumei de 130.144, 94 lei sumă calculată printr-o expertiză extrajudiciară care nu îi este opozabilă.

În opinia reclamantei calcul este greşit, întrucât cuprinde o dobândă calculată la un procent de 10% pe lună, în condiţiile în care, chiar dobânda bancară anuală este mai mică, include sume care nu s-au acordat prin titlurile executorii şi obligă la plata penalităţilor de 50 lei/zi de întârziere.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 400 al.2, art.400 ind.1 C.pr.civ, art.580 ind.3 alin.1, 3,5 C.pr.civ.

Pârâtul nu a formulat întâmpinare, însă, cu ocazia acordării cuvântului pe fond, s-a opus admiterii cererii reclamantului, cu argumentul că titlul executoriu este clar, în sensul că sunt susceptibile de executare şi penalităţile de 50 de lei / zi de întârziere.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa nr. 368/CA/2010 a Tribunalului Bihor  a fost admisă în parte cererea pârâtului de azi, GG,  şi a fost obligată reclamanta Primăria Comunei S. la plata despăgubirilor egale cu indemnizaţiile aferente funcţiei de viceprimar pe perioada de 3 zile lucrătoare din luna mai 2009 şi în continuare până la data plăţii, indemnizaţii ce urmau a fi actualizate cu dobânda legală şi indicele naţional de inflaţie, sub sancţiunea unor daune cominatorii de 50 lei pe fiecare zi de întârziere. Totodată, a fost obligată reclamanta  în favoarea pârâtului la plata sumei de 1000 lei daune morale.

Ulterior, la solicitarea pârâtului, prin încheierea de îndreptare a erorii materiale din camera de consiliu din 04.04.2011, a fost îndreptată eroarea materială din cuprinsul sentinţei în sensul că s-a înlocuit noţiunea de „daune cominatorii” cu aceea de „penalităţi”, cu motivarea că, deşi natura acestor sume este clară – aceea de daune cominatorii – întrucât textul art. 18 al.5 din L.554/2004 uzează noţiunea de „penalităţi”, se impune îndreptarea dispozitivului sentinţei în acest sens.

La stăruinţa pârâtului de azi,  a început executarea silită în dosarul execuţional nr. 794/2012 al BEJ Gîrdan Marius Florin, pentru recuperarea creanţei din titlul executoriu menţionat precum şi alte sentinţe judecătoreşti, acesta fiind suspendată însă, prin sentinţa nr.18/CA/2012 a Tribunalului Bihor.

Prin adresa nr. 4231/06.11.2012, reclamanta a invitat pe pârât să se prezinte în vederea ridicării sumelor cuprinse în titlurile executorii, însă acesta a refuzat recepţionarea sumelor oferite de contestatoare, solicitând plata sumelor stabilite conform raportului de expertiză efectuat în faza de executare silită, care cuprinde şi penalităţile de întârziere de 50 lei pe zi de întârziere.

Procedând la lămurirea întinderii titlului executoriu, instanţa reţine că, după cum s-a exprimat şi în considerentele încheierea de îndreptare a erorii materiale din camera de consiliu din 04.04.2011, temeiul juridic al acestor sume constă în prevederile art.18 al.5 din L.554/2004, potrivit cărora, „ soluţiile prevăzute la al.1 şi al.4 lit.b) şi c) pot fi stabilite sub sancţiunea unei penalităţi aplicabile părţii obligate pentru fiecare zi de întârziere „ .

Din interpretarea textului de lege, rezultă clar natura acestor penalităţi, aceea de daune cominatorii, stabilite tocmai pentru constrângerea autorităţii pârâte să pună în executare de îndată dispozitivul sentinţei, iar nu aceea de clauză penală ori dobânzi la care se referă intimatul .

De altfel, problema juridică a fost tranşată încă din anul 2005, când printr-o decizie dată asupra unui recurs în interesul legii (Decizia XX din decembrie 2005) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că „daunele cominatorii constituie un mijloc juridic subsidiar de infrangere a rezistentei debitorului la executarea silita si au un caracter provizoriu, fiind acordate pana cand acesta isi va indeplini obligatia asumata si cu posibilitatea ca instanta de judecata sa le modifice daca va considera necesar.

Fara sa reprezinte un mijloc, direct sau indirect, de executare silita asupra bunurilor debitorului, aceste daune constituie totusi o modalitate de constrangere ce rezulta din amenintarea cu o atare executare daca debitorul nu isi indeplineste obligatia asumata.

Fata de caracterul lor provizoriu, in cazul in care debitorul executa obligatia, daunele cominatorii vor trebui sa fie reduse la cuantumul despagubirilor datorate pentru intarzierea executarii, iar in cazul in care debitorul refuza executarea, cuantumul lor ar trebui convertit totusi la valoarea exacta a prejudiciului suferit prin neexecutare, o alta solutie nefiind posibila.

Intr-adevar, in sistemul nostru de drept, despagubirea nu poate depasi valoarea prejudiciului pentru ca diferenta s-ar transforma intr-o pedeapsa civila in favoarea creditorului, care s-ar imbogati in acest mod fara justa cauza.

Ca urmare, nici executarea silita nu s-ar putea porni pe baza cuantumului provizoriu al daunelor cominatorii, dat fiind caracterul lor incert si nelichid.

Fiind de principiu deci ca daunele cominatorii reprezinta numai un mijloc de constrangere a debitorilor la indeplinirea obligatiei convenite, precum si ca suma stabilita in cadrul acestor daune nu poate fi considerata certa si lichida, revine instantei de judecata indatorirea ca, dupa executarea obligatiei respective, sa transforme acele daune in daune compensatorii, stabilind, potrivit regulilor dreptului comun privind raspunderea civila, suma ce reprezinta prejudiciul efectiv cauzat creditorului prin intarzierea executarii.

In atare situatie, concluzia ce se impune sub acest ultim aspect este aceea ca hotararea judecatoreasca prin care s-au stabilit daune cominatorii nu este susceptibila de executare silita, fiind necesar ca aceste daune sa fie transformate mai intai de instanta de judecata, la cererea creditorului, in daune compensatorii”.

Referitor la solicitarea reclamantei de a se înlătura din raportul de expertiză extrajudiciară şi sumele reprezentând dobânzi, cuantumul acestora fiind exagerat,  instanţa atrage atenţia, pe de o parte, că prin titlul executoriu s-a dispus plata debitului actualizat cu dobânda legală şi indicele naţional de inflaţie, iar pe de altă parte, reclamanta, deşi a cerut, prin acţiune, proba cu expertiza, la termenul de judecată nu a solicitat această probă, astfel că pretenţiile sale nu au fost probate.

Totodată, câtă vreme executarea silită a fost suspendată, nu poate fi vorba de întoarcerea executării.

Fiind în culpă procesuală, în temeiul dispoziţiilor art.274 al.1 C.pr.civ., va fi obligat pârâtul, în favoarea reclamantei la plata sumei de 1504,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocaţial, taxă de timbru şi timbru judiciar.

Domenii speta

Spete similare