Deşi prin procurarea prin intermediul cabinetului pârâtei se creează aparenţa unor bunuri necesare desfăşurării profesiei sale, supuse obiectiv reglementării din articolul 31 lit. c Codul familiei, în realitate, soţul dobânditor nu le-a destinat subi...

Drept civil

Decizie civilă

Partaj

Deşi prin procurarea prin intermediul cabinetului pârâtei se creează aparenţa unor bunuri necesare desfăşurării profesiei sale, supuse obiectiv reglementării din articolul 31 lit. c Codul familiei, în realitate, soţul dobânditor nu le-a destinat subiectiv, în concret şi efectiv acestui scop, ci le-a atribuit folosinţei comune şi gospodăriei casnice.

(Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. civ., dec. nr. 47/A/14 mai 2009)

Prin sentinţa civilă nr. 2608/2008 pronunţată de Judecătoria Bistriţa în dosar nr. 5373/190/2006 s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamatul B.A. împotriva pârâtei B.V.

S-a admis în parte cererea reconvenţională formulată de pârâta B.V. împotriva reclamantului B.A..

S-a constatat că părţile au dobândit împreună, în timpul căsătoriei, prin contribuţia de 47 % a reclamantului şi 53 % a pârâtei, următoarele bunuri imobile: - apartamentul nr. 3, compus din 3 camere, o bucătărie, o cămară de alimente, o baie, un antreu, un WC, două balcoane, situate în B., A. S., nr. 3, sc. A, etaj I, înscris în CF nr. 5496/3 Bistriţa, nr. top. 7915/1/a/3 în valoare de 109.985 lei, cu îmbunătăţiri constând în manoperă pardoseli parchet, manoperă uşi furniruite, placaj de faianţă, pardoseli din gresie şi fereastră din PVC cu geam termopan, în valoare de 5.352 lei; - terenul intravilan în suprafaţă de 1082 mp situat în intravilanul mun. Bistriţa, înscris în CF nr. 9389 Bistriţa, nr. top. 5553/2/2 în valoare de 161.024 lei; - casa de locuit în regim de înălţime D+P+1E, compusă din: - la demisol: 3 beciuri, casa scării; - la parter: cameră de zi, bucătărie, vestibul, hol, WC de serviciu şi garaj, în faza de finisaj interior şi exterior, în valoare de 241.311 lei; mobile: - TV Panasonic – 300 lei, combină frigorifică Bosch – 700 lei, maşină de spălat Bosch – 450 lei, dormitor lemn masiv – 1200 lei, mobilă bucătărie – 300 lei, canapea cu două fotolii – 1000 lei, parchet stratificat (23,438 mp) – 2577 lei, cadă hidromasaj – 720 lei, 4 uşi interioare cu tocuri – 1280 lei; TV LG color – 350 lei, bibliotecă – 1450 lei şi aragaz 4 ochiuri –cuptor Whirpool – 350 lei; foto clasic Zenit – 200 lei şi cameră digitală – 2500 lei.

S-a respins cererea reclamantului de includere a autoturismului marca Opel Astra şi a obiectelor sanitare (2 vase WC, 2 lavoare baie) în masa de împărţit, ca nefondată.

S-a respins cererea pârâtei de excludere din masa de împărţit a bunurilor canapea cu două fotolii, bibliotecă, aragaz cu 4 ochiuri, televizor LG şi centrală termică, ca nefondată.

S-a dispus partajarea bunurilor comune prin formare de loturi în natură, după cum urmează:

Lotul nr. 1, atribuit reclamantului, compus din următoarele bunuri în valoare totală de 408.892 lei: terenul intravilan în suprafaţă de 1082 mp situat în intravilanul mun. Bistriţa, înscris în CF nr. 9389 Bistriţa, nr. top. 5553/2/2 în valoare de 161.024 lei; - casa de locuit în regim de înălţime D+P+1E, compusă din: - la demisol: 3 beciuri, casa scării; - la parter: cameră de zi, bucătărie, vestibul, hol, WC de serviciu şi garaj, în faza de finisaj interior şi exterior, în valoare de 241.311 lei, cameră digitală, în valoare de 2.500 lei, aparat foto Zenit, în valoare de 200 lei, 4 uşi interioare cu tocuri, în valoare de 1280 lei şi 23,43 mp parchet stratificat cireş, în valoare de 2.577 lei.

Lotul nr. 2, atribuit pârâtei, compus din următoarele bunuri în valoare totală de 122.157 lei: apartamentul nr. 3, compus din 3 camere, o bucătărie, o cămară de alimente, o baie, un antreu, un WC, două balcoane, situate în Bistriţa, Aleea Spătarului, nr. 3, sc. A, etaj I, înscris în CF nr. 5496/3 Bistriţa, nr. top. 7915/1/a/3 în valoare de 109.985 lei, cu îmbunătăţiri constând în manoperă pardoseli parchet, manoperă uşi furniruite, placaj de faianţă, pardoseli din gresie şi fereastră din PVC cu geam termopan, în valoare de 5.352 lei, TV Panasonic – 300 lei, combină frigorifică Bosch – 700 lei, maşină de spălat Bosch – 450 lei, dormitor lemn masiv – 1200 lei, mobilă bucătărie – 300 lei, canapea cu două fotolii – 1000 lei, cadă hidromasaj – 720 lei, TV LG color – 350 lei, bibliotecă – 1450 lei şi aragaz 4 ochiuri, cuptor Whirpool – 350 lei.

A fost obligat reclamantul să plătească pârâtei, cu titlu de sultă compensatoare, suma de 159.298,97 lei.

S-a dispus înscrierea în CF a dreptului de proprietate dobândit de reclamant asupra imobilelor teren şi casă de locuit şi de către pârâtă asupra imobilului apartament, bunuri mai sus identificate, cu titlu de partaj.

S-au compensat integral cheltuielile de judecată efectuate de părţi.

Împotriva sentinţei expuse a declarat apel, în termen legal, reclamantul B.A., solicitând admiterea acestuia, schimbarea în parte a hotărârii în sensul de a se reţine o cotă de contribuţie egală la dobândirea bunurilor comune; de a se include în masa partajabilă autoturismul Opel Astra, înmatriculat în Republica Moldova sub nr. CHAM 396, în valoare de 10.000 lei; de a se include în masă cele două imobile la valoarea lor actuală de circulaţie sau contravaloarea acestora obţinută din vânzarea imobilelor în condiţiile prevăzute de art. 67311 Cod procedură civilă, prin executor judecătoresc; să se dispună partajarea sumei rezultate din vânzarea celor două imobile în părţi egale sau să se dispună atribuirea ambelor imobile pârâtei, cu obligarea acesteia la plata sultei cuvenite reclamantului; să se admită, cel puţin în parte, cererea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată suportate de reclamant la fond, în sumă totală de 2560 lei.

Împotriva aceleiaşi sentinţe a declarat apel, în termen legal, şi pârâta B.V., solicitând admiterea acestuia, schimbarea în parte a sentinţei în sensul reţinerii în favoarea ei a unei cote de contribuţie de 80 %; al excluderii din masă a bunurilor mobile achiziţionate de Cabinetul medical B.V.; al alcătuirii unor noi loturi prin includerea în partea sa a casei şi a terenului, iar în partea reclamantului a apartamentului, împreună cu cada de hidromasaj. În subsidiar, dacă se va trece peste aceste cereri, s-a solicitat să se revizuiască sulta ce i se cuvine întrucât a fost calculată greşit la fond.

În timpul derulării apelului, reclamantul a renunţat la pretenţia vizând includerea în masă a autoturismului Opel Astra (f. 31). Acte de dispoziţie a manifestat şi pârâta la termenele de judecată din 20 noiembrie 2008 şi 5 februarie 2009 (f. 14, 31), când a arătat că renunţă la petitele apelului cu obiect partaj şi calculul sultei. Totodată, prin scriptul de la fila 20, secunda a învederat că din eroare în motivarea apelului a menţionat că materialele achiziţionate de ea s-au consumat şi la casă, în realitate folosindu-se pentru amenajarea apartamentului.

În situaţia dată urmează să se decidă în calea de atac asupra restului cererilor, ocazie cu care se fac consideraţiile următoare.

I. Pentru verificarea cotelor de contribuţie, în apel s-a dispus ca părţile să facă dovada veniturilor nete realizate în perioada căsătoriei, de vreme ce din înscrisurile de la fond nu se puteau deduce cu exactitate şi nu se putea exercita adecvat controlul judecătoresc al sentinţei, declanşat în această direcţie prin ambele apeluri. Carnetele de muncă prezentate de fiecare dintre ei şi ordinele de plată exhibate de pârâtă nu reflectă în mod fidel acest câştig din muncă, singurul criteriu aplicabil în speţă întrucât în calea de atac nici una dintre părţi nu a mai ţinut să invoce că la agonisirea valorilor patrimoniale au contribuit cu sume de bani provenite din alte surse.

Din certificatele eliberate de unităţile medicale în care reclamantul şi-a desfăşurat activitatea de medic (f. 188, 192-195), începând cu luna august 1993 şi până la sfârşitul anului 2004, rezultă că acesta a realizat venituri salariale într-un cuantum total de 6.328,24 lei moldoveneşti şi 67.873,59 lei RON, în monedă naţională. La obţinerea acestui rezultat s-au avut în vedere:

- sumele de 402,50, 3163,73, 2762,01 – lei moldoveneşti, realizate în intervalul august 1993 – septembrie 1995;

- sumele de 471.957, 2.449.538, 7.985.178, 15.426.983, 28.308.606 – lei ROL, în total 54.642.262 lei ROL (5464 lei RON), aferente perioadei octombrie 1995 – decembrie 1999;

- şi cele de 5670,55, 8735,64, 11.981,82, 15.296,90, 20.724,68 lei RON, în total 62.409,59 lei RON, în perioada ianuarie 2000 – decembrie 2004.

La rândul ei, pârâta a obţinut sumele nete de mai jos, stabilite prin luarea în considerare a probelor scrise de la filele 39-43, 71-73, 190, constând, de asemenea, în adeverinţe emise de unităţi sanitare unde a funcţionat în calitate de medic, precum şi în raportul de inspecţie al organelor fiscale efectuat după ce a profesat în sistem privat:

- 137,84, 1670,48, 1987,81 – lei moldoveneşti, în total 3796,13, în perioada august 1993 – septembrie 1995;

- 480.819, 5.428.293, 11.777.963, 16.833.102, 20.690.058 – lei ROL, în total 55.210.235 lei ROL (5.521 lei RON), în perioada octombrie 1995 – octombrie 1999;

- 12.155, 7.573, 5149, 2363, 3494 – lei RON, total 30.733 lei RON, din ianuarie 2000 până în decembrie 2004.

Prin însumarea câştigurilor exprimate în monedă naţională se obţine un venit al pârâtei de 36.254 lei RON.

Din compararea veniturilor foştilor soţi, concluziile sigure ce se pot deduce sunt că reclamantul a agonisit prin muncă venituri superioare faţă de pârâtă şi că cele ilustrate de aceasta prin motivele apelului nu sunt cele reale. Se observă în acelaşi timp că secunda, prin calcul prezentat la fila 181, implicit confirmă socotelile tribunalului şi contrazice propriile date notate în memoriul din calea de atac.

În contextul fixării întinderii masei bunurilor de partajat şi al contribuţiei părţilor la obţinerea lor se impune în continuare abordarea chestiunilor ridicate prin apelul pârâtei.

Într-adevăr, bunurile mobile – televizor LG, bibliotecă, aragaz şi centrală termică s-au cumpărat în felul indicat de aceasta. Faptul nu atrage automat calificarea lor ca bunuri proprii, ci se apreciază ca un aport în plus la masa comună, sens în care se îmbrăţişează argumentarea primei instanţe bazată pe criteriul de determinare a calităţii lor, adică cel al afectaţiunii.

Deşi prin procurarea prin intermediul cabinetului pârâtei se creează aparenţa unor bunuri necesare desfăşurării profesiei sale, supuse obiectiv reglementării din articolul 31 lit. c Codul familiei, în realitate, soţul dobânditor nu le-a destinat subiectiv, în concret şi efectiv acestui scop, ci le-a atribuit folosinţei comune şi gospodăriei casnice. De remarcat este că s-au identificat în apartamentul din Bistriţa, str. S., nr. 3, sc. A, ap. 3, ce constituia domiciliul ambelor părţi, precum şi că în certificatul de garanţie al centralei termice (f. 51 dosar fond) se înscrie că utilizator este B. A., cu adresa de mai sus, împrejurare ce nu lasă loc vreunui dubiu în privinţa intenţiei de depăşire a destinaţiei de îndeplinire a activităţii profesionale a pârâtei.

Valoarea lor este de 5350 lei. S-a stabilit astfel prin expertiza întocmită de G. I. (f. 250 şi următoarele – televizor 350 lei, aragaz 350 lei, bibliotecă 1450 lei) şi prin lucrarea lui M. V. (f. 132 – 3200 lei pentru centrală prin metoda atribuirii unui spor de valoare apartamentului determinat de această dotare).

Apoi, reclamantul nu a contestat că efortul financiar de îmbunătăţire a apartamentului, de 5352 lei, a fost depus exclusiv de către reclamantă.

Cele două considerente atrag o contribuţie bănească proprie a pârâtei cu 10.702 lei mai mare decât a fostului său soţ.

Cu toate acestea nu justifică o cotă mai mare decât a reclamantului. Prin deducerea acestei sume din veniturile reclamantului, cu care se hotărăşte că acesta nu a contribuit la întregirea activului patrimonial, tot nu se produce un dezechilibru la contribuţie în defavoarea reclamantului şi, corelativ, nu sporeşte partea pârâtei. Între ei se menţine şi aşa o diferenţă de efort financiar de 20.917 lei RON, ce profită reclamantului.

Acesta din urmă pretinde însă o contribuţie egală, caz în care instanţa este ţinută să respecte dispoziţia părţii asupra drepturilor deduse judecăţii.

În dezlegarea problemei analizate trebuie să se menţioneze că prezumţia potrivit căreia fiecare soţ a participat la agonisire, la îndeplinirea tuturor sarcinilor şi datoriilor căsătoriei cu veniturile băneşti pe care le-a realizat, cu excepţia de mai sus, nu s-a înlăturat probator. Toate celelalte circumstanţe în fundamentarea unei contribuţii mai mari a pârâtei, aşa cum sunt descrise la fond prin întâmpinare şi cerere reconvenţională (f. 20-23), în apel la filele 34-35, 181, au rămas la stadiul unor simple afirmaţii. În cauză nu s-au produs dovezi în legătură cu aspectele semnalate, de natură a răsturna regula prezumată.

II. Critica vizând partajul nu este fondată. Prin acţiunea introductivă, reclamantul a pretins să se includă în lotul său terenul şi casa în roşu. Poziţia şi-a menţinut-o pe întreg parcursul cercetării judecătoreşti în primă instanţă, reiterându-o prin concluzii scrise (filele 276-277). Judecătoria a urmat regulile cuprinse în capitolul privind procedura împărţelii judiciare din Codul de procedură civilă. În acest cadru a observat cererea copartajului reclamant de acordare în întregime a celor două bunuri, dar şi a pârâtei, de împărţeală în două unităţi locative, drept pentru care, văzând că nu este dată ipoteza articolului 67311 alin. 1, unde se arată că „în cazul în care nici unul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului … instanţa va dispune vânzarea bunului … prin bună învoială ori de către executorul judecătoresc”, a procedat la alcătuirea loturilor după criteriile art. 6739 şi a satisfăcut cererea reclamantului.

Schimbarea opticii în calea de atac, pentru consideraţiile din motive, semnifică numai o inconsecvenţă a reclamantului în propria apreciere a justeţei împărţelii şi prin sine nu atrage modificarea dorită. Capacitatea părţii de a primi la partaj anumite bunuri trebuie evaluată în chiar momentul formulării cererii de atribuire. După ce i s-a dat eficienţă cererii, o revocare a ei nu poate avea loc decât pentru o eroare de fapt sau, excepţional, pentru motive obiective deosebit de serioase care au intervenit în viaţa concret particulară a părţilor ulterior pronunţării sentinţei. Ori elementele şi factorii actuali – cu influenţă generală în derularea oricăror relaţii patrimoniale nu pot căpăta asemenea atribute.

În acelaşi timp, apelantul se declară nemulţumit de evaluarea imobilelor în prima etapă procesuală. Din verificarea cursului procesului se reţine că expertizele efectuate nu au fost contestate. Din contră, toate valorile fixate prin probele de specialitate au fost însuşite, făcându-se trimitere la ele la finalul cauzei, prin concluzii scrise (f. 276). Nici în apel nu a înţeles să-şi completeze probatoriul în acest sens. A persistat în concepţia că vânzarea la licitaţia ar asigura o reală îndestulare a părţilor (f. 31), dar reconsiderarea manierei de partaj nu va fi adoptată în ideea de mai sus.

III. În prim ciclu, codevălmaşii au avansat cheltuieli de judecată (taxe judiciare de timbru, timbru judiciar, onorarii avocaţiale, onorarii de expert) de: 2567,9 lei reclamantul (f. 3, 4, 84, 111, 273, 274, 278, 279), 2100,8 lei pârâta (f. 9, 105, 106, 261, 262). La partaj, părţile au dubla calitate de debitor şi creditor, amândurora le profită operaţiunea şi fiecare trebuie să suporte cheltuielile corespunzător părţii cuvenite. Compensarea lor se va face până la concurenţa sumei mai mici. O diferenţă de 500 lei se va acorda reclamantului întrucât în apel i s-a revizuit cota, iar pârâta nejustificat a contestat-o.

Pentru cele ce preced, apelul pârâtei se va respinge ca neîntemeiat, pe când cel al reclamantului se va admite în limitele trasate, aşa încât se vor stabili cote egale de contribuţie, se va reduce sulta datorată pârâtei la 143.367,5 lei şi i se vor acorda reclamantului cheltuieli de judecată parţiale de 500 lei.

În apel, în baza art. 274 Cod procedură civilă, reclamantul obţine, de asemenea, cheltuieli parţiale de 1866,57 lei, compuse din sumele reprezentând taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar aferente valorii de 15.931,47 lei, dată în plus comparativ cu soluţia sentinţei (361,57 lei + 5 lei), şi jumătate din onorariul avocaţial (1500 lei), în această măsură încuviinţându-i-se cererile.

Domenii speta

Spete similare