Fond penal. Omor deosebit de grav în concurs cu tentativă la tâlhărie

TRIBUNALUL CĂLĂRAŞI

SECŢIA PENALĂ

Decizii relevante trimestrul IV/2011

1.Fond penal. Omor deosebit de grav în concurs cu tentativă la tâlhărie

- art.20 Cod penal raportat la art.211 alin.2 lit.b, alin.21 lit.a,b şi c Cod penal

- art.174 Cod penal -176 alin.1 lit.d Cod penal

TRIBUNALUL CĂLĂRAŞI – SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ NR.173/15.12.2011

Asupra cauzei penale de faţă;

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi emis la data de 14.09.2011 în dosarul nr. x/P2011, au fost trimişi în judecată inculpaţii TR şi DG pentru săvârşirea (în concurs) de către fiecare dintre ei a infracţiunilor de tentativă la tâlhărie prev. de art. 20 C.p. rap. la art. 211 alin.2 lit.b şi alin ind.1 lit.a,b şi c C.p. şi de omor deosebit de grav prev. de art. 174 C.p. rap. la art. 176 alin.1 lit.d C.p.

Prin acelaşi rechizitoriu s-a mai dispus punerea în mişcare a acţiunii  penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor şi pentru infracţiunea de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin.2 C.p.

Se reţine că inculpaţii TR şi DG, în seara zilei de 24.03.2011, după lăsarea întunericului, au pătruns fără drept în locuinţa părţii vătămate DD din com. TM, sat S, jud. Călăraşi.

Se mai reţine de către procuror că, în aceeaşi noapte, inculpaţii au intenţionat să ia vin din locuinţa părţii vătămate DD şi, fiind surprinşi de acesta, i-au aplicat mai multe lovituri care i-au produs decesul pentru a fura vin şi pentru a ascunde infracţiunea de tâlhărie.

Pentru stabilirea acestei situaţii şi a faptului că inculpaţii au săvârşit infracţiunile pentru care sunt trimişi în judecată, în timpul urmăririi penale s-au administrat următoarele probe: proces verbal de sesizare din oficiu, proces verbal de cercetare la faţa locului, dovadă predare-primire bunuri, declaraţii inculpaţi, fişa de constatări preliminare, declaraţie martor SML, declaraţie martor PM, dovadă ridicare corpuri delicte, declaraţie martor DM, proces-verbal de conducere în teren, dovadă predare primire bunuri, declaraţie martor ŞV, declaraţie martor IM declaraţie martor ŞT, declaraţie martor AV, declaraţie martor AD, fişe cazier judiciar, proces verbal de prezentare a materialului de urmărire penală.

Inculpatul TR a fost de acord să dea declaraţii în faţa instanţei şi a fost audiat la termenul din data de 27.10.2011, relatând următoarele:

Arată că, în ziua comiterii faptelor a fost împreună cu fratele său, DG, în vizită la sora lor unde împreună cu familia acesteia au băut cantităţi mari de băuturi alcoolice.

Declară că, plecând de la sora lor seara, s-au hotărât să meargă la locuinţa victimei DD pentru a cumpăra vin (pentru că şi anterior mai cumpăraseră vin de la victimă).

A precizat că a intrat pe poarta neasigurată şi au intrat în casă după vin, dar victima i-a auzit, a aprins luminile şi s-a luat după ei, inculpaţii oprindu-se la poartă. A arătat că nu ştie dacă victima i-a recunoscut dar că i-a înjurat când îi urmărea şi că, la îndemnul fratelui său l-a lovit cu toporişca (pe care o avea asupra sa, pentru că o luase înapoi de la sora lor).

A mai declarat inculpatul  că a lovit victima în cap, că aceasta a căzut la pământ dar s-a ridicat şi a plecat către casă.

Deşi a precizat că îşi menţine declaraţiile date în cauză la urmărirea penală, inculpatul TC pretinde că nu-şi mai aminteşte ce s-a întâmplat ulterior momentului întoarcerii victimei în casă (arătând că nu suferă de vreo boală psihică şi că nu a avut probleme cu memoria).

La întrebări a răspuns că nu-şi aminteşte dacă a intrat şi a doua oară în casă după victimă.

A mai arătat că nu ştia unde ţine victima vinul, deoarece atunci când cumpărase de la el,  DD le aducea băutura la poartă (precizând că victima mai vinde vin şi altor persoane).

Susţine că mult anterior, inculpatul DG a avut un incident cu victima, căruia i-a luat calul ca să se plimbe, motiv pentru care victima a făcut plângere la poliţie şi mai arată că victima nu-l mai recunoaşte pe fratele lui, care a lipsit o vreme din localitate.

Arată că nu a fost o înţelegere între ei să lovească victima şi că aceasta i-a înjurat doar şi nu avea vreun obiect ca să-i lovească.

Mai arată că nu-şi explică de ce avea sânge pe haine şi că nu-şi aminteşte să-i fi aplicat victimei alte lovituri decât cea de topor.. În suplimentul de declaraţie din 08.12.2011 declară că fratele său a intrat în casă şi a doua oară dar nu-şi aminteşte dacă a lovit victima.

Deşi iniţial a refuzat să facă declaraţii în faţa instanţei, inculpatul DG a fost de acord să fie audiat la termenul din data de 10.11.2011, relatând că, în ziua incidentului, la sugestia fratelui său (inculpatul TR) au mers la sora lor DM pentru ca TR să taie nişte salcâmi din lizieră (D locuind în P).

Arată că, acasă la sora lor, au băut împreună cu aceasta şi cumnatul lor 3 sticle de bere de 2 litri, iar după ce s-a terminat băutura, inculpatul şi fratele lui au plecat spre târla de oi unde lucrau dar s-au hotărât să treacă şi pe la victimă să mai ia de băut (TR fiind cel care l-a condus pe DG până la locuinţa victimei).

Mai arată că TR a fost cel care a deschis poarta locuinţei (desfăcând cârligul) şi au intrat amândoi până la uşa casei, pe întuneric, fără să strige.

Susţine că au intrat, au mers la butoiul cu vin din care a tras cu un furtun, TR, el fiind cel care l-a şi căutat pe proprietar şi l-a găsit dormind într-o cameră, iar la întoarcere s-a împiedicat de un vas care a făcut zgomot, trezind astfel victima.

Inculpatul DG susţine că au fugit amândoi spre poartă, că victima a ieşit după ei, strigându-le să stea şi i-a urmărit până la poartă unde s-a întors să meargă spre casă, moment în care, inculpatul TR l-a lovit cu toporişca în cap, peste gard (el fiind deja pe stradă) iar victima a căzut, apoi s-a ridicat singur şi a mers în casă.

Relatează că l-au văzut pe fereastră că era legat la cap, după care el a intrat în casă şi l-a bătut pe victimă până l-a omorât (lucru pe care DG l-a aflat de la inculpatul TR).

Susţine că nu a intrat în casa victimei a doua oară ci a rămas la uşă, că amândoi au plecat la târla la care lucrau, de unde şi-au luat lucrurile şi au plecat la S la o altă persoană care dorea să-i angajeze cioban.

Susţine că nu a lovit victima nici în casă nici în curte dar recunoaşte că, după ce s-au  întors la casa victimei, a încercat să taie cu cuţitul cablurile electrice din curte,  ca să se stingă lumina peste tot.

La întrebările puse afirmă că au avut impresia  că victima i-a recunoscut când a strigat după ei.

Referitor la declaraţiile anterioare, arată că nu a fost influenţat şi că la poliţist şi procuror i-au fost puse întrebări şi s-au consemnat răspunsurile.

Neagă că l-ar fi îndemnat pe fratele său să lovească victima cu toporul şi că a revenit în curtea victimei după ce acesta a fost lovit pentru că l-a chemat fratele său.

În timpul cercetării judecătoreşti au fost audiaţi martorii din acte, inculpaţii nesolicitând probe.

Martorul PM, vecin cu victima, declară că i-a văzut pe inculpaţi strigându-l pe vecinul său  cu două zile înainte de a fi găsit DD mort (23.03.2011) arătând că victima le-a vândut o sticlă de 2 litrii vin.

Mai arată că în ziua de 24.03.2011 nu i-a văzut în zonă şi declară că a avut nişte probleme cu inculpaţii, pe care i-a reclamat la poliţie că i-ar fi furat nişte porci.

Martorul AV declară că i-a luat pe inculpaţi ciobani la stâna lui cu două săptămâni înainte de Paşti, luându-le şi bagajele cu remorca de la stâna din Ş, unde lucraseră înainte.

Arată că, în ziua următoare, au venit poliţiştii să vorbească cu cei doi inculpaţi şi cu tatăl lor, apoi au venit să caute haine cu urme de sânge, găsind astfel de obiecte şi ridicându-le, apoi două topoare, o toporişcă şi un cuţit.

Martorul nu ştie detalii despre ce cantităţi de alcool consumau de obicei inculpaţii.

Arată că a mers să-i ia la stâna lui  (după ce-i tocmise cu o lună înainte) la solicitarea inculpaţilor, care veniseră la el acasă să-i spună acest lucru.

Martorii IM şi SV  au fost martori  asistenţi la luarea declaraţiilor iniţiale ale inculpaţilor şi au relatat inculpaţii au fost audiaţi separat, că li s-au pus întrebări, fără să fie bruscaţi sau ameninţaţi să răspundă într-un fel anume.

Arată că inculpaţii s-au aflat în aceeaşi încăpere în momentul în care declaraţiile au fost citite şi semnate.

În cauză s-au constituit părţi civile DD şi SML, fiul şi fiica defunctului DD care au solicitat despăgubiri civile de la inculpaţi, după cum urmează: daune materiale 30.000 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare şi cele ocazionate de parastasele ulterioare şi contra valoarea unor bunuri distruse de inculpaţi; daune morale – 30.000 Euro reprezentând suferinţele psihice cauzate de moartea violentă a părintelui lor şi afectarea stării de sănătate a părţii civile SML, care şi-a pierdut şi soţul la scurt timp.

În dovedirea cererilor lor părţile civile au solicitat să administreze proba cu acte şi proba cu martori.

Au depus la dosar: certificat de moştenitor 210/2011 emis de BNP NT;

-copii ale actelor de stare civilă;

-chitanţe, facturi, bonuri fiscale (acte depuse la termenul din data de 15.12.2011).

Au fost audiaţi martorii propuşi de părţile civile CCI şi GP, aceştia relatând următoarele aspecte:

Martora CCI precizează că a participat la înmormântarea defunctului DD şi la parastasele ulterioare şi apreciază că la înmormântare s-au cheltuit 10.000 – 20.000 lei.

Martora a relatat că la eveniment au participat peste 100 de persoane, mâncarea a costat 5.000 lei, 2.000 lei maşina mortuară şi cea care i-a transportat pe participanţi.

Mai ştie că 500 – 550 lei a costat sicriul; c/valoarea serviciului de îmbălsămare a fost 350 lei.

Precizează martora că defunctul a fost înmormântat la cimitirul din F, unde s-au plătit groparii, preoţii.

Arată că pentru toate parastasele făcute s-au cheltuit aproximativ 8.000-9.000 lei, împărţindu-se şi vase, prosoape şi haine.

Apreciază că părţile civile au suferit un şoc la decesul tatălui, în condiţiile cunoscute şi arată că defunctul a fost găsit de fiică şi de ginere (care la scurt timp a murit). Despre fiică precizează că, după decesul tatălui său, i s-a agravat afecţiunea endocrină, fiind supusă unei intervenţii chirurgicale.

Arată martora că starea părţilor civile este vizibil modificată, aceştia fiind mai nervoşi şi stăpâniţi de teamă, retrăind experienţa găsirii părintelui decedat de câte ori merg la gospodăria de care trebuie să se ocupe în continuare.

Martorul GP a declarat că-l cunoştea pe defunct (acesta fiind cumnatul mamei martorului) şi le cunoaşte pe părţile civile şi că a participat la înmormântarea defunctului, părţile civile fiind cei care au suportat cheltuielile aferente.

Relatează că au fost mulţi participanţi, convoiul fiind de 30 de maşini, car mortuar şi un autobuz care au transportat participanţii din Ş la F unde a fost înmormântat defunctul.

A mai arătat că parastasul s-a organizat la cantina ICF, că au fost la masă sub 100 de persoane (defunctul fiind cunoscut atât în F cât şi în T.

Declară martorul că, din constatările proprii şi discuţiile parţiale cu privire la acest aspect, estimează cheltuielile de înmormântare la 2000 lei şi a arătat că a participat şi la pomenirile ulterioare (cu excepţia a unuia sau două dintre acestea), fiecare dintre aceste parastase implicând cheltuieli de 1000 lei (cu aproximativ 20 participanţi).

Martorul mai arată că părţile civile au fost afectate de moartea tatălui lor, evenimentul determinând agravarea afecţiunii de care suferă partea civilă SML, în contextul în care acesteia i-a murit şi soţul.

După investirea tribunalului cu judecarea cauzei în fond a fost finalizat şi raportul medico-legal de necropsie întocmit de SML C sub nr. 745/A38/7.10.2010, actul medico-legal enumerând numeroase leziuni de violenţă constatate pe corpul victimei DD şi anume:

- zonă de fractură (parietal stâng) cu lipsă de substanţă  osoasă de 4/3 cm prin care herniază substanţa osoasă amestecată cu masa cerebrală;

- ruptură dură mater în zona de fractură (subdiacent hematom subdural 6/4/0,5 c.;

- fracturi costale drepte C5-C7 arc lateral şi posterior;

- pleurele rupte cu contactul cu coastele fracturate(cavităţile pleurale conţinând circa 850 ml sânge lichid);

- rupturi pulmonare la nivelul focarelor de fractură.

Medicul legist concluzionează că moartea numitului DD a fost una violentă, că s-a datorat hemoragiei, contuziei şi dilacerării meningo-cerebrale şi hemoragiei interne urmare unui politraumatism cranio-cerebro-toracic.

Despre mecanismul de producere a leziunilor de violenţă de la nivelul capului  şi toracelui se precizează a fi lovire cu corp tăietor –despicător (posibil topor sau bardă) şi comprimare între două planuri dure.

Se concluzionează că între leziunile de violenţă de la nivelul capului şi a toracelui şi moartea victimei există legătură directă de cauzalitate.

La data de 05.10.2011 a fost finalizat şi înaintat şi Raportul de expertiză legală – Examen ADN nr. A/5/3903/2011 întocmit de INML „Mina Minovici”, concluziile lucrării fiind că analiza genetică a urmelor de sânge pe pantalonii inculpatului TR a evidenţiat ADN unic aparţinând victimei DD, din analiza statistică şi probabilistică rezultând că ipoteza ca aceste urme să aparţină victimei DD este de 2,25x1021  ori mai probabilă decât ipoteza ca urmele de sânge să aparţină altei persoane de sex masculin.

Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de ansamblul probelor administrate atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de judecată, tribunalul reţine următoarea situaţie de fapt:

Inculpaţii  TR şi DG (fraţi vitregi) locuiesc pe raza sat S, com. TM şi, în ziua de 24.03.2011 (după-amiaza) au plecat la locuinţa surorii lor DM şi a concubinului acesteia (martorul ŞT) pentru a ajuta la tăierea unor salcâmi (inculpatul TR luându-şi şi cu el o toporişcă şi DG un cuţit).

Martorii –gazde au declarat la urmărirea penală că inculpaţii au ajuns la ei în jurul orelor 19,00, că au băut împreună patru sticle de câte 2 litri de bere (renunţând să mai taie salcâmii) după care, în jurul orelor 23,00, inculpaţii au plecat de la domiciliul martorului ST, având la ei toporişca şi cuţitul cu care veniseră.

În drum spre casă, inculpaţii s-au oprit la locuinţa victimei DD şi s-au hotărât să fure vin (ştiind că victima are vin şi locuieşte singur).

Cei doi au intrat în curtea locuinţei pe poarta care era asigurată cu un zăvor şi apoi în casă (uşa de acces spre locuinţă prezentând urme de forţare) dar au fost auziţi de victimă, care a aprins luminile şi cei doi inculpaţi au fugit, victima urmându-i până la poartă.

În aceste condiţii şi pentru că victima i-a strigat şi înjurat, cei doi l-au aşteptat la poarta locuinţei („poarta mică”) şi inculpatul TR i-a aplicat o lovitură de topor în zona capului.

Se poate reţine (analizând şi constatările privind urmele găsite la cercetarea la faţa locului) că victima s-a întors „pe picioare” în casă, dar inculpaţii s-au luat după el, fiind convinşi că victima i-a recunoscut.

Inculpaţii l-au văzut în casă (unde era lumină) pe victimă cum îşi legase capul cu un material textil şi s-au hotărât să-i suprime viaţa pentru ca victima să nu-i denunţe pentru agresiunea săvârşită.

Pentru a putea acţiona în linişte dar şi pentru a îl împiedica pe DD să vadă ce fac, inculpatul DG a tăiat cu cuţitul un cablu electric (care alimenta de fapt pompa  electrică din fântână) şi, după cum a declarat iniţial, a desfiinţat plasa de la o fereastră a camerei în care văzuseră victima, ciocănind cu cuţitul în geam pentru a-l speria pe victimă.

Cei doi au intrat în casă şi i-au aplicat lovituri victimei cu piciorul în zona toracică, provocându-i fracturi costale multiple şi rupturi de organe interne (plămânii). Din probe nu rezultă că cei doi ar mai fi sustras bunuri din locuinţă, părăsind-o probabil după ce victima şi-a pierdut cunoştinţa sau a decedat şi ajunşi acasă, au comunicat tatălui că vor să plece la noul lor angajator, care i-a luat chiar în ziua de 25.03.2011 cu tot cu bagaje şi i-a dus la stâna lui.

Se constată că, pe parcursul procesului, inculpaţii au adoptat poziţii oscilante, dovedind amnezii inexplicabile (faţă de  concluziile rapoartelor de expertize medico-legale psihiatrică întocmite în cauză).

În raport de declaraţiile date în faza de judecată, s-au formulat de către apărătorii inculpaţilor, mai multe cereri de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată sau cereri de achitare, după cum urmează:

Pentru inculpaţii TR şi DG se solicită schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de violare de domiciliu şi tentativă la tâlhărie, într-o infracţiune unică, tentativă la tâlhărie, deoarece infracţiunea de violare de domiciliu este absorbită de tentativa la tâlhărie, în acest sens invocându-se decizia XXX/2007 a I.C.C.J. – Secţiile Unite.

Cu privire la aceste cereri, constată tribunalul că nu sunt întemeiate, decizia pronunţată în recursul în interesul legii invocată tranşând două probleme de drept cu aplicabilitate în prezenta cauză statuând că:

„1.Fapta de pătrundere, în orice mod, într-o locuinţă sau dependinţele acesteia, urmată de săvârşirea unei tâlhării constituie un concurs real între infracţiunea de violare de domiciliu prev. de art. 192 C.p. şi infracţiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin.2 ind.1 lit.c C.p.

2.Fapta de pătrundere, în orice mod, într-o curte sau într-un loc împrejmuit ce ţine de domiciliul persoanei, urmată de săvârşirea  unei tâlhării, constituie un concurs real între infracţiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 211 C.p., cu excepţia circumstanţelor incriminate de art. 211 alin.2 int.1 lit.c C.p.”.

Preluând considerentele deciziei citate, se constată că potrivit art. 192 alin.1 C.p., infracţiunea de violare de domiciliu constă în „pătrunderea fără drept, în orice mod, într-o locuinţă, dependinţă sau loc împrejmuit ţinând de acestea, fără consimţământul persoanei care le foloseşte sau refuzul de a le părăsi la cererea acestora”.

În cadrul circumstanţelor agravante prev. de art. 211 alin.2 ind.1 lit.c C.p. nu se regăseşte nominalizat şi „locul împrejmuit” la care face referire art. 192 alin.1 C.p.sau curtea, astfel încât, în acest caz, infracţiunea de violare de domiciliu este în concurs cu infracţiunea de tâlhărie.

Apreciază că trebuie reţinut şi faptul că, cel puţin după cele susţinute de inculpaţi, aceştia au săvârşit mai multe acte materiale specifice infracţiunilor de violare de domiciliu, respectiv au pătruns fără drept în curtea  şi apoi locuinţa (casa) victimei şi au refuzat să părăsească curtea la solicitarea proprietarului (în momentele ieşirii acestuia din casă), revenind în casă şi după ce inculpatul TR i-a aplicat lovitura cu toporişca.

Pentru aceste motive apreciază că faptele inculpaţilor TR şi DG, care fără drept au pătruns în curtea locuinţei victimei şi au refuzat să o părăsească la cererea proprietarului întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 192 alin.2 C.p., text de lege, în baza căruia se va pronunţa condamnarea.

În ceea ce priveşte infracţiunea de tentativă la tâlhărie prev. de art. 20 C.p. rap. la art. 211 alin.2 lit.b şi 2 ind.1 lit.a,b şi c C.p., apreciază că, pentru ambii inculpaţi se poate reţine întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii.

Sub aspectul laturii obiective, se constată că  atât TR cât şi DG au iniţiat actele materiale specifice acţiunii principale (furtul), nerealizarea rezultatului infracţiunii datorându-se faptului că s-a trezit victima.

Şi pentru acţiunea adiacentă se poate reţine participarea în calitate de coautori a inculpaţilor (chiar dacă numai inculpatul TR a exercitat actele de violenţă apreciind tribunalul că prin simpla lui prezenţă DG i-a oferit sprijin moral şi a conferit încredere inculpatului TR în agresarea părţii vătămate pentru a-şi asigura ambii scăparea.

Pe latură subiectivă apreciind  tribunalul că se poate reţine vinovăţia inculpaţilor în forma intenţiei directe prev. de art. 19 alin.1 lit.a C.p.

Pentru motivele expuse mai sus, apreciază neîntemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul DG prin apărător, din infracţiunea prev. de art. 20 C.p. rap. la art. 211 alin. alin.2 lit.b  şi 2 ind.1 lit.a,b şi c C.p. în infracţiunea prev. de art. 20 C.p. rap. la art. 208 alin.1 – 209 alin. 1 lit.a,b şi c C.p. (tentativă la furt calificat) ambii inculpaţi urmând a fi condamnaţi şi pentru tentativă la tâlhărie prev. de art. 20 C.p. rap. la art. 211 alin.2 lit.b ind.1 lit.a,b şi c C.p.

Pentru inculpatul DG, corelativ cu precedenta cerere de schimbare a încadrării juridice s-au formulat alte două cereri de schimbare a încadrării juridice:

-din infracţiunea prev. de art. 174-176 alin.1 lit.d C.p. în complicitate la această infracţiune (pe considerentul că inculpatul DG a exercitat violenţe asupra victimei);

-din infracţiunea de omor deosebit de grav prev. de art. 174 – 176 alin.1 lit.d C.p. în infracţiunea de omor calificat prev. de art. 174 – 175 alin.1 lit.h C.p. sau în complicitate la această infracţiune.

Cu privire la prima cerere formulată, constată tribunalul că probele (inclusiv declaraţiile inculpatului DG) îl indică pe acesta ca autor al omorului deosebit de grav, contribuind atât la luarea rezoluţiei infracţionale privind suprimarea vieţii victimei pentru a ascunde tentativa la tâlhărie, cât şi la pregătirea terenului pentru săvârşirea faptei (tăierea cablurilor electrice, sperierea victimei prin loviturile în geam) cât şi prin acte directe de violenţă exercitate asupra victimei după lovirea ei cu toporişca, când DD se refugiase în casă.

Deşi, cu sprijinul inculpatului TR, DG a încercat să scape de răspundere pentru această faptă deosebit de gravă, apreciază tribunalul că este plauzibilă declaraţia dată de TR la prezentarea materialului de urmărire penală cu privire la faptul că şi inculpatul (sau numai inculpatul DG) a aplicat victimei loviturile de picior în zona toracică, fiind evident că, în calitate de frate mai mare, acesta nu putea avea rol secundar în oroarea comisă, neexistând temeiuri care să conducă la concluzia că TR avea un ascendent asupra lui.

Pentru aceste motive apreciază corectă încadrarea  juridică din rechizitoriu, urmând a respinge cererile de schimbare a încadrării juridice formulată pentru inculpatul DG referitor la infracţiunea de omor deosebit de grav prev. de art. 174 – 176 alin.1 lit.h C.p. urmând a se pronunţa condamnarea celor doi inculpaţi şi pentru această infracţiune.

La individualizarea pedepselor se vor avea în vedere, în conformitate cu dispoziţiile art. 72 C.p.:

-gradul de pericol social concret deosebit al faptelor (inculpatul comiţând una dintre cele mai grave fapte incriminate de legea penală română);

-circumstanţele reale în care inculpaţii TR şi DG au săvârşit faptele (pe timp de noapte, împotriva unei persoane cunoscute cu care DG avusese anterior conflicte legate de sustragerea unui cal, cunoscând că victima este persoană în vârstă, locuind singură deci în imposibilitate de a se apăra);

-circumstanţele personale ale inculpaţilor (fraţi vitregi, tineri, fără antecedente penale dar suspectaţi în localitate că ar fi comis furturi, provenind dintr-o familie lipsită de mijloace de subzistenţă, fără educaţie, cu intelect limitat);

Se va face aplicarea art. 33 alin.1 lit.a – 34 lit.b şi 35 C.p., faptele inculpaţilor fiind comise în concurs real.

Se vor aplica şi pedepsele accesorii prevăzute de art. 71 C.p.

Faţă de inculpaţi s-a dispus reţinerea şi apoi arestarea preventivă de la data de 29.03.2011, durata prevenţiei urmând a fi redusă din pedeapsa rezultantă conform art. 88 C.p.

Apreciază că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive se menţin şi,  conform art. 350 al. 1 C.p.p. se va menţine starea de arest a  inculpaţilor.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, părţile civile DD şi SML au solicitat despăgubiri civile cu titlu de daune materiale (30.000 lei) şi daune morale (30.000 Euro) pentru acoperirea prejudiciilor materiale şi nepatrimoniale produse prin faptă.

Apreciază tribunalul că părţile civile sunt îndreptăţite la reparaţii băneşti în temeiul art. 998 Cod civil şi 999 Cod Civil, despăgubirile materiale urmând a fi acordate integral, fiind dovedite în cuantumul solicitat pentru cheltuielile ocazionate de înmormântare şi parastasele organizate conform  tradiţiilor laice şi religioase, cheltuielilor legate de obiectele necesare unor astfel de ocazii, operaţiunilor mortuare şi cheltuielile de transport.

Şi acoperirea prejudiciilor de natură nepatrimonială se justifică, faţă de relaţiile de familie grav afectate prin moartea violentă a tatălui (găsit de fiică mort şi mutilat postmortem – posibil de câini).

Se poate reţine şi că evenimentul tragic a fost de natură  a afecta starea de sănătate fizică (pentru partea civilă SML şi psihică, motiv pentru care se vor acorda daunele morale în cuantumul solicitat de părţi.

Urmează a dispune confiscarea obiectelor corpuri delicte de la inculpaţi, în baza art. 118 lit.b C.p.

Cheltuielile judiciare datorate statului vor fi stabilite în  sarcina inculpaţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 191 C.p.p.

1

Domenii speta

Spete similare