Acţionar. Cesiune de acţiuni. Invocarea nulităţii faptului material al deţinerii.
Sesizarea instanţei nu este întemeiată dacă acţiunea are ca obiect constatarea nulităţii unui act material, respectiv a deţinerii unor acţiuni, iar nu constatarea nulităţii actului juridic anterior, de cesionare a acestor acţiuni către pârât, în cadrul PAS.
Reclamanta BL a chemat în judecată Asociaţia Salariaţilor din S.C. M S.A. Constanţa, solicitând ca pe baza probelor administrate să se constate nulitatea deţinerii de acţiuni la PAS – Programul Asociaţiei Salariaţilor - a pârâtului S.M.
S-a susţinut că reclamanta – în calitate de salariată a societăţii – a participat la constituirea asociaţiei, scopul acesteia fiind cel dat de Legea nr. 77/1994, respectiv accederea angajaţilor la programele de privatizare a societăţii comerciale.
Potrivit actelor constitutive, calitatea de membru al asociaţiei urma să fie atribuită doar salariaţilor şi persoanelor cu funcţii de conducere, însă în pofida acestor prevederi exprese, pârâtul – persoană fizică a obţinut un număr de 2500 de acţiuni fără a îndeplini cerinţele impuse, o persoană din afara societăţii devenind în acest mod acţionar majoritar.
Instanţa a respins ca nefondată acţiunea reclamantei, reţinând în esenţă că obiectul acţiunii nu poate fi raportat la o dispoziţie legală imperativă care să atragă nulitatea actului.
Sesizarea instanţei a avut ca obiect constatarea nulităţii unui act material, respectiv a deţinerii de către pârât – la momentul iniţierii procesului– a unor acţiuni ale societăţii, iar nu constatarea nulităţii actului juridic anterior, de cesionare a acestor acţiuni în cadrul PAS către aceeaşi persoană.
Deţinerea, ca exprimare publică a atributului exercitării de către o persoană a unui drept subiectiv asupra unui bun corporal sau incorporal, ca modalitate de a opune erga omnes prerogativele date de acest drept, nu poate fi asimilată ori confundată cu actul juridic care dă naştere şi consacră dreptul.
În consecinţă, nu deţinerea acţiunilor va fi supusă sancţiunii nulităţii absolute, ci actul juridic care a generat această situaţie, motiv pentru care acţiunea nu este întemeiată.
(sentinţa civilă nr. 976COM/ 19.04.2001, definitivă conform deciziei civile nr. 18/ 2002 a Curţii de Apel Constanţa-secţia comercială, irevocabilă conform deciziei civile nr. 6441/ 2002 a C.S.J.- secţia comercială)
Tribunalul Sibiu
PROCEDURA INSOLVENŢEI
Curtea de Apel București
Procedura insolventei. Inexistenta creantei în cazul în care, potrivit ordinului intern, creditorul avea îndatorirea de a nu mai calcula accesoriile debitului principal.
Curtea de Apel Constanța
Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului. Recurs inadmisibil întrucât nu s-a solicitat suspendarea fuziunii.
Curtea de Apel București
Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei. Cererea de autorizare a comitetului creditorilor de atragere a raspunderii întemeiate pe dispoz.art.138 din lege.
Curtea de Apel Oradea
Apel. Procedura insolvenței. Contestație tabel suplimentar al creanțelor