Restituire pentru refacerea actelor de urmărire penală

Sentinţă penală 74 din 20.04.2010


Sentinţa penală nr. 74/20.04.2010 – Materie penală – Restituire pentru refacerea actelor de urmărire penală

I N S T A N Ţ A

- deliberînd -

Prin Rechizitoriul înregistrat pe rolul instanţei sub nr. de mai sus , Parchetul de pe lângă Judecătoria Bicaz a dispus trimiterea în judecată a inculpatului MI pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativa la furt calificat , furt calificat , conducerea unui autoturism pe drumurile publice de catre o persoana care nu are permis de conducere si parasirea locului accidentului fara incuviintarea organelor de politie  , fapte prevăzute şi pedepsite de art 20 raportat la art 208 alin 1 si 4 Cod penal, 209 alin 1 lit e,g,i Cod penal , art 208 alin 1 si 4 Cod penal, 209 alin 1 lit e,g,i Cod penal, art86 alin 1 si art 89 alin 1 din OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice , toate cu aplicarea art 37 lit a CP si 33 lit a CP

În actul de sesizare s-a reţinut în esenţă că , inculpatul a furat si condus fara permis autoturismele părtilor vatamate A P, C D , L A ,L P si a parasit locul accidentului fara incuviintarea organelor de politie .

La data de 14.03.2012 , instanţa a invocat din oficiu excepţia nulităţii actelor de procedură întocmite în cursul urmăririi penale, pentru aspecte ce vizează în principal nerespectarea dreptului la apărare a inculpatului  pe parcursul urmăririi penale .

În ceea ce priveşte excepţia analizată, instanţa reţine următoarele:

Rechizitoriul emis de Parchetul de pe  lângă Judecătoria Bicaz  în dosarul nr. de mai sus  are natura juridică a unui act de  sesizare , iar în conformitate cu dispoziţiile art. 197 alin.2 C.p.p, dispoziţiile relative la sesizarea  instanţei sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii, şi mai mult, potrivit alin. 3 al aceluiaşi articol” nulitatea prevăzută în alin.2 nu poate fi înlăturată în nici un mod. Ea poate fi invocată în orice stare a procesului şi se ia în considerare chiar din oficiu.

Potrivit disp. art.257 raportat la disp. art. 250-254, toate din C.p.p. pentru  prezentarea materialului de urmărire penală învinuitului trebuie  îndeplinite cumulativ condiţiile:

-procurorul să aprecieze că au fost efectuate toate actele de  urmărire

penală necesare rezolvării  cauzei;

-să fie posibil contactul  organului de  urmărire penală cu învinuitul;

-actele  şi lucrările aflate  în dosarul de  urmărire penală să ducă la

concluzia că sunt probe pentru punerea  în  mişcare a acţiunii penale  şi trimiterea  în judecată.

Dacă aceste condiţii  sunt  îndeplinite , procurorul cheamă  pe învinuit şi, după ce  îi pune  în vedere că are dreptul de a lua la cunoştinţă de materialul de urmărire penală, arătându-i şi ultima  încadrare juridică a faptei săvârşite,  îi asigură posibilitatea de a lua de  îndată  cunoştinţă de material.

După ce  învinuitul a luat cunoştinţă de materialul de  urmărire penală, organul de urmărire  penală  îl  întreabă dacă are de formulat cereri  noi sau dacă doreşte să facă  declaraţii suplimentare  iar  potrivit art. 252 alin.1, dacă acesta a formulat cereri noi în legătură cu urmărirea penală, organul de cercetare penală le examinează de îndată şi dispune prin ordonanţă admiterea sau respingerea lor. Practic, în opinia dominantă în doctrină şi jurisprudenţă, acesta este cel mai important moment din  procedura de prezentare a materialului de urmărire penală, care face din acest  moment procesual garanţia fundamentală a exercitării dreptului de  apărare  în această fază a procesului  penal.

Prin actul de sesizare a instanţei amintit mai sus , inculpatul a fost trimis în judecată reţinându-se ca încadrare juridică faptele prevăzute de art 20 raportat la art 208 alin 1 si 4 Cod penal, 209 alin 1 lit e,g,i Cod penal , art 208 alin 1 si 4 Cod penal, 209 alin 1 lit e,g,i Cod penal, art86 alin 1 si art 89 alin 1 din OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice , toate cu aplicarea art 37 lit a CP si 33 lit a CP . Cu toate acestea,  prin procesul verbal de aducere la cunostinta a invinuirii , document aflat la fila 115 DUP  învinuitului îi sunt prezentate alte fapte pentru care s-ar fi inceput urmarirea penala si anume faptele prevazute de art 20 raportat la art 208,209,208,209 CP ,86,89 din OUG 195/2002. Acest proces verbal nu contine mentiunea datei intocmirii sale , la rubrica destinata mentionandu-se doar 03.2008. Prin urmare nu se poate verifica daca aducerea la cunostinta a invinuirii a fost facuta anterior audierii invinuitului .

 Garanţiile oferite inculpatului  prin lege au fost încălcate încă din momentul începerii urmăririi penale . Astfel , la dosarul de urmarire penala numarul 338/P/2004 au fost conexate prin ordonanta din data de 12.02.2008 dosarele de urmărire penala cu nr 1148/P/2007, 1142/P/2007, 1149/P/2007 si 1153/P/2007, în fiecare din dosarele enumerate incepandu-se urmărirea penală pentru alte fapte si uneori fata de alta persoana decat cele pentr care inculpatul a fost trimis in judecata dupa ce i s-a prezentat materialul de urmărire penală si învinuirea, asfel cum urmează a fi detaliat mai jos.

În dosarul de urmărire penală nr 338/P/2004  la data de 08.02.2008 s-a început de catre organele de politie urmarirea penala fata de MI pentru savarsirea faptelor prevazute de art 208,209 lit e,g,i CP , art 86 alin 1 , art 89 alin 1 din OUG 195/2002 –fila 6-. Aceasta rezoluţie este confirmată de procuror –fila 5- insa aceasta confirmare se refera la autori necunoscuti si nu la MI  , faptele pentru care se confirma fiind altele decat cele din rezolutia de incepere a urmaririi penale .Se retine în acest dosar  ca la data de 12/13.03.2004 invinuitul a sustras prin efractie auto 03 PJR si l-a condus fara permis avariindu-l şi părăsind locul accidentului .

În dosarul de urmărire penală nr 1142/P/2007 la data de 07.02.2008 s-a început de catre organele de politie urmarirea penala fata de MI  pentru savarsirea faptelor prevazute de art 208,209 lit e,g,i CP , art 86 alin 1 , art 89 alin 1 din OUG 195/2002 –fila 37-. Aceasta rezoluţie este confirmată de procuror –fila 36- faptele pentru care se confirma fiind altele decat cele din rezolutia de incepere a urmaririi penale si anume 208,209,86 alin 1,89 alin 1 OUG 195/2002 .Se retine în acest dosar  ca la data de 05/06.12.2007  invinuitul a sustras prin efractie auto 01 JNT  si l-a condus fara permis avariindu-l şi părăsind locul accidentului .

În dosarul de urmărire penală nr 1153/P/2007 la data de 07.02.2008 s-a început de catre organele de politie urmarirea penala fata de MI pentru savarsirea faptelor prevazute de art 20 raportat la 208,209 lit e,g,i CP  –fila 48-. Aceasta rezoluţie este confirmată de procuror –fila 47.Se retine în acest dosar  ca la data de 05/06.12.2007  invinuitul a incercat sa intre prin efractie in magazinul apartinand SC AC  SRL din PI  .

În dosarul de urmărire penală nr 1148/P/2007 la data de 06.02.2008 s-a început de catre organele de politie urmarirea penala fata de MI  pentru savarsirea faptelor prevazute de art 20 raportat la 208,209 lit g,i CP  –fila 57-. Aceasta rezoluţie este confirmată de procuror –fila 56.Se retine în acest dosar  ca la data de 05/06.12.2007  invinuitul a pătruns fara drept in curtea locuintei lui LA  din F de unde a incercat sa sustraga auto 05EMZ provocandu-i avarii .

În dosarul de urmărire penală nr 1149/P/2007 la data de 06.02.2008 s-a început de catre organele de politie urmarirea penala fata de MI pentru savarsirea faptelor prevazute de art 208,209 lit e,g,i CP , art 86 alin 1 din OUG 195/2002 –fila 74-. Aceasta rezoluţie este confirmată de procuror –fila 73- faptele pentru care se confirma fiind altele decat cele din rezolutia de incepere a urmaririi penale si anume 208,209 lit e,g,i ,86 alin 1, OUG 195/2002 ,33 lit a CP .Se retine în acest dosar  ca la data de 05/06.12.2007  invinuitul a sustras prin efractie auto 15LUP  si l-a condus fara permis .

La data de 12.02.2008  prin rezoluţia aflată la fila 121 DUP procurorul a conexat toate dosarele de mai sus stabilind , fara sa se faca o schimbare a incadrarii juridice cu totul alte fapte decat cele pentru care s-a început urmarirea penala in dosarele mentionate mai sus .  Încă o dată dreptul la apărare al inculpatului  a fost încălcat , organul de urmărire penală neextinzând prin ordonanţă procesul penal şi neschimbând încadrarea juridica a faptei pentru ca apoi să aducă la cunostinţă inculptului  noua încadrare juridica,  faţă de care acesta să işi construiască apărările.

Urmarirea penala apare ca fiind practic inexistenta in conditiile in care , pe langa neregularitatile indicate mai sus , in cauză nu a fost administrata practic nici o proba după inceperea urmaririi penale exceptand procesele verbale de reconstituire. Actele premergatoare efectuate in acuză nu pot fi considerate probe administrate pe parcursul urmaririi penale cata vreme acestea nu a u fost indicate in procese verbele de consemnare a actelor premergatoare.Asadar nici partile vatamate si nici martorii nu au fost audiati in cursul urmaririi penale.

Paragrafele 2 şi 3 ale art.6 CEDO reglementează garanţii speciale procesului penal, garanţii care nu au autonomie şi valoare proprie, valoarea lor putându-se determina doar prin raportare la funcţiile pe care  le îndeplinesc  în cadrul procesului  penal. Garanţiile speciale acordate  unei persoane acuzate de săvârşirea  unei fapte prevăzute de legea penală,  prevăzute în paragraful 3 al. art.6 din Convenţie nu sunt decât aplicaţii particulare ale dreptului  la un proces echitabil, reglementat în întregul ansamblu al art. 6 CEDO. De aceea, aceste garanţii nu au o finalitate prin ele însele, ci sunt  părţi integrante ale dreptului la un  proces echitabil în materie  penală. Sub influenţa exercitată de Convenţie asupra  dreptului procesual penal  intern, art.6  al.3 3 C.p.p. are un nou conţinut ca urmare a modificării operate prin Legea nr.281/2003, conţinut puternic  inspirat din prevederile art.6 parag.3 lit.a) şi b) din CEDO, ambele reglementări apărând ca veritabile garanţii ale dreptului la apărare, atât  pe plan internaţional, cât  şi pe plan intern.

Garanţiile  speciale aduse de art.6 parag.3 lit.a) CEDO, se referă şi la  dreptul învinuitului de a fi informat, în termenul cel mai scurt,  despre natura şi cauza acuzaţiei ce i se aduce.

În ceea ce priveşte  înţelesul  noţiunii de informare, acesta nu este altul decât acela de aducere la cunoştinţa celui „acuzat” a faptelor materiale pentru  care  este  învinuit şi a încadrării juridice  date acestora. Curtea a pus în atenţia statelor necesitatea ca această activitate procesuală să se desfăşoare cu o maximă diligenţă din partea autorităţilor competente, având  în vedere  importanţa deosebită a acestui moment care marchează încunoştiinţarea oficială a celui vizat despre acuzaţia ce i se aduce. O  astfel de  îndrumare din partea Curţii a fost dată în cazul Mattoccia c/Italia.

Convenţia Europeană a  Drepturilor Omului, prin art.6 parag.3 lit.a), nu recunoaşte celui „acuzat” doar dreptul  de a fi informat cu privire la  învinuirea adusă, ci ea nuanţează acest drept, încunoştiinţarea trebuind să fi amănunţită.

Prin aducerea la cunoştinţă a  învinuirii de o manieră amănunţită, Convenţia a  înţeles să impună o „informare” detaliată, precisă şi completă cu privire la faptele reţinute în sarcina „acuzatului”, precum  şi cu privire la  încadrarea juridică a acestora.

Această garanţie reprezintă una din condiţiile esenţiale ale unui  proces echitabil , ea fiind strâns legată  şi de garantarea  dreptului la apărare, potrivit  parag.3 lit.b) şi c);aducerea la cunoştinţă a învinuirii într-un mod  detaliat, complet, clar şi precis reprezintă totodată şi o premisă pentru o bună construire a apărării.

În privinţa înţelesului  noţiunilor „natura şi cauza acuzaţiei”, acestea au în vedere obligaţia organelor competente de a aduce la cunoştinţa celui acuzat, atât faptele materiale  reţinute în sarcina acestuia - cauza acuzaţiei, dar  şi  încadrarea  juridică dată acestora.

De asemenea, condiţia informării în cel mai scurt termen subzistă şi în situaţia schimbării „acuzaţiei”, fie sub aspectul faptelor materiale comise, fie sub cel al încadrării  juridice. În această ipoteză, necesitatea încunoştiinţării celui „acuzat” despre modificările  intervenite, în cel mai scurt termen, se impune pentru ca acesta, în raport de noua situaţie de fapt şi de drept, să beneficieze de timpul necesar şi de „înlesnirile” necesare pregătirii unei bune apărări.

Având în vedere cele menţionate mai sus , văzând şi  dispoziţiile art. 332 Cod procedură penală va restitui cauza Parchetului de pe lângă Judecătoria Bicaz pentru a se reface actele de urmărire penală viciate, chiar daca stadiul procesual este avansat , cauza aflandu-se în rejudecare .

Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.