Fara titlu

Sentinţa civilă nr. 201/24 Martie 2010, pronunţată de Judecătoria Baia de Aramă, în dosar nr. 172/181/2010

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la această instanţă cu nr. 172/181/2010 din 19.02.2010, reclamantul T. M. în contradictoriu cu pârâtul C.Gh. I., a solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună validarea convenţiei de vânzare-cumpărare încheiată între părţi la data de 9 septembrie 2009 materializată în înscrisul sub semnătură privată intitulat „Chitanţă”.

În motivare, reclamantul a susţinut că, în data de 9 septembrie 2009, a cumpărat de la pârât un teren în suprafaţă de 1360 mp  situat în extravilanul satului Brebina, oraş Baia de Aramă, în punctul numit „ Lunca Brebinii” pentru care a plătit drept preţ suma de 6000 lei.

Arată reclamantul că a intrat în posesia terenului imediat după ce a intervenit convenţia, folosind-ul în mod paşnic şi sub nume de proprietar, nefiind deranjat de alte persoane.

Concluzionează reclamantul că pârâtul refuză să se prezinte la notariat în vederea încheierii contractului de  vânzare cumpărare, motiv pentru care a promovat prezenta acţiune.

Cererea este legal timbrată.

În dovedire, reclamantul a depus la dosar copie de pe înscrisul sub semnătură privată denumit „Chitanţă” încheiat la data de  9 septembrie 2009, sentinţa civilă nr. 184 din 12.04.2005 pronunţată de Judecătoria Baia de Aramă în dosar nr. 349/2005 şi plan de amplasament şi delimitare a imobilului.

Pârâtul a formulat întâmpinare arătând că recunoaşte pretenţiile invocate de  reclamant precizând, totodată, că a înstrăinat acestuia un teren în suprafaţă de 1360 mp , plătindu-i suma de 6000 lei . De asemenea, pârâtul a susţinut că părţile au încheiat o chitanţă de mână şi înţelege să-i lase în deplină posesie şi folosinţă terenul în litigiu însă, fiind nevoit să plece în străinătate, a solicitat admiterea acţiunii.

Instanţa, la termenul de judecată din 17 martie 2010, în raport de precizarea reclamantului T.M. că s-a mai judecat cu pârâtul, a solicitat prin adresă compartimentului arhivă-registratură să comunice dacă părţile s-au m-ai judecat în vederea constatării vânzării cumpărării şi pronunţării unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic cu privire la terenul ce a format obiectul înscrisului sub semnătură privată intitulat „Chitanţă” , în caz afirmativ să înainteze dosarul  în vederea ataşării cauzei pendinte, la termenul din data de 24 martie 2010 fiind înaintat dosarul civil nr.1133/181/2009.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată şi reţine următoarele :

La data de 9 septembrie 2009, între pârât în calitate de promitent-vânzător, pe de o parte şi  reclamant în calitate de promitent-cumpărător, pe de altă parte, s-a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, prin care primul a înţeles să înstrăineze un teren în suprafaţă de 1360 mp  situat în extravilanul satului Brebina, oraş Baia de Aramă, în punctul numit „Lunca Brebinii”…., primind drept preţ suma de 6000 lei, materializat în înscrisul sub semnătură privată intitulat „Chitanţă”.

Prin sentinţa civilă nr. 848/16-12-2009 pronunţată în dosarul nr. 1133/181/2009, Judecătoria Baia de Aramă a respins acţiunea având ca obiect pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic, formulată de reclamantul T. M. în contradictoriu cu pârâtul C.Gh. I., hotărâre  care a rămas definitivă şi irevocabilă.

Potrivit art. 1201 C.civ. „Este lucru judecat atunci când două cereri în judecată au acelaşi obiect, sunt întemeiate pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi  făcute de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate.”

Astfel, autoritatea lucrului judecat, ca cel mai important efect al hotărârilor judecătoreşti, are la bază două reguli fundamentale şi anume: o cerere nu poate fi soluţionată definitiv decât o singură dată, iar soluţia cuprinsă în hotărâre este prezumată a exprima adevărul.

Pentru a verifica dacă există sau nu puterea lucrului judecat, trebuie observat dacă între hotărârea pronunţată anterior şi cererea de chemare în judecată formulată de reclamant există o triplă identitate de părţi obiect şi cauză.

În ceea ce privesc obiectul şi cauza, celelalte elemente ce trebuie verificate pentru a constata incidenţa puterii lucrului judecat, urmează să se aibă în vedere pretenţia concretă revendicată, respectiv temeiul juridic al dreptului valorificat prin cererea de chemare în judecată.

În speţă, instanţa reţine că pretenţia reclamantului o constituie pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract de vânzare cumpărare ( art. 5 al 2 din titlul VI al Legii nr. 247/2005), invocând în acest sens promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare intervenită între părţi  la data de 9 septembrie 2009.

De asemenea, instanţa reţine că cererea de chemare în judecată cu privire la care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 848/16-12-2009 a fost formulată de reclamantul T. M., în contradictoriu cu pârâtul C. Gh. I., soluţionarea cererii de faţă fiind solicitată în contradictoriu cu aceleaşi părţi.

Se constată, totodată, identitatea de obiect şi cauză între cele două cereri de chemare în judecată, reţinând că în ambele cereri pretenţia concretă o reprezintă pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare, iar cauza ( temeiul juridic ) o constituie refuzul pârâtului de a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu privire la terenul arabil, în suprafaţă de 1360 mp,  situat în extravilanul satului Brebina, oraş Baia de Aramă, în punctul numit „Lunca Brebinii”, obligaţie asumată prin  convenţia încheiată la data de 09 septembrie 2009.

Constatând că în cauză există  tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, reţinând efectul negativ al puterii lucrului judecat (care ar pune instanţa în alternativa de a contrazice sau de a confirmat ceea ce s-a stabilit printr-o hotărâre anterioară) instanţa, în baza disp. art. 1201 C.civ.,  urmează să admită  excepţia autorităţii lucrului judecat şi să respingă acţiunea promovată de reclamant. 

Domenii speta

Spete similare