Fara titlu

Sentinţă civilă 159 din 13.03.2008


Sentinţa civilă  nr. 159/13 Martie 2008 pronunţată de Judecătoria Baia de Aramă în dosar nr. 969/181/2007 

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 02.10.2007 sub nr. 969/181/2007, reclamantul C Gh. G, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul C G, validarea convenţiei de vânzare-cumpărare intervenită între reclamantă şi pârâţii la data de  23 aprilie 2005 , prin care numitul  C G a cumpărat o suprafaţă de 1600 m.p. teren situat în oraşul  Baia de Aramă, strada Brebina, pe care se află construită o casă compusă din cinci camere, bucătărie şi baie,edificată  din piatră şi cărămidă, acoperită cu ţiglă cu următorii vecini:  …… pentru care au plătit suma de ………. lei vechi.

În motivare, reclamantul a arătat că prin înscrisul sub semnătură privată  intitulat „ Act de vânzare” încheiat  la data de  23 aprilie 2005,  a cumpărat un teren şi casa edificată pe acesta,  intrând în posesie din acel moment.

Cererea a fost legal timbrată.

În dovedire , reclamantul a depus la dosarul cauzei copie  de pe înscrisul sub semnătură privată denumit „Act de vânzare” , decizia nr. 34/ 30.112005 emisă de Primăria judeţului Mehedinţi, aviz de principiu nr. 420/28.03.1990, schiţă, s.c. 96/14.02.2007 pronunţată de Judecătoria Baia de Aramă şi a solicitat în dovedirea acţiunii încuviinţarea probei testimoniale , înscrisuri şi efectuarea  expertizei  topo.

Instanţa a audiat martorii  propuşi de reclamant, sub prestare de jurământ, declaraţiile acestora aflându-se la filele27, 28 dosar şi a fost efectuat raportul de expertiză topo dispus în cauză.

Analizând actele şi lucrările dosarului,  instanţa reţine şi constată următoarele:

La data de 23 aprilie 2005 între reclamant şi pârât a intervenit o convenţie, materializată sub forma înscrisului sub semnătură  privată, prin care numitul C Gh. G a cumpărat un teren în suprafaţă de 1600  m.p., situat în Baia de Aramă, strada Brebina, pe care se află construită o casă compusă din cinci camere, bucătărie şi baie, edificată  din piatră şi cărămidă, acoperită cu ţiglă cu următorii vecini….., pentru care a plătit suma de ………. lei vechi.

Cu aceeaşi ocazie, părţile au convenit ca în cel mai scurt timp să se prezinte la notariat în vederea încheierii actului în formă autentică.

De asemenea, din momentul încheierii convenţiei, reclamantul a intrat în posesia terenului şi imobilului, iar în prezent, între părţi nu există neînţelegeri cu privire la posesia şi stăpânirea acestuia.

În cauza pendinte, convenţia de vânzare-cumpărare intervenită între părţi, cu respectarea disp. art. 948 c.civ.  sub regimul juridic al Legii nr. 54/1998 îşi păstrează fiinţa, în baza principiului forţei obligatorii a convenţiilor, prev. de art. 969 c.civ.

Potrivit disp. art. 5 alin. 2 din Legea nr. 247/2005  titlul X, care reglementează în prezent circulaţia juridică a terenurilor, în situaţia în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcţii, una din părţi refuză ulterior să încheie contractul, partea care şi-a îndeplinit obligaţiile, poate sesiza instanţa competentă, care poate pronunţa o hotărâre care să ţină loc de contract”.

În speţă, antecontractul de vânzare - cumpărare încheiat la data de  23 aprilie 2005 între părţi şi materializat în înscrisul sub semnătură privată, intitulat „Act de vânzare” a dat naştere la obligaţii în sarcina părţii contractante.

Cumpărătorul, prin plata preţului, s-a achitat de obligaţia ce îi revenea, în schimb vânzătorii, prin refuzul de a se prezenta la notariat în vederea perfectării actului, a nesocotit obligaţiile asumate.

În consecinţă, având în vedere disp.art 969 şi 948  C.civ. cât şi disp.art. 5 alin. 2 din Legea nr. 247/2005, titlul X, în raport de motivele mai sus arătate, instanţa apreciază întemeiată acţiunea formulată de reclamantă, urmând a o admite şi a pronunţa o hotărâre judecătorească prin care va valida convenţia de vânzare-cumpărare materializată în înscrisul sub semnătură privată intitulat „ Act de vânzare”, încheiat la data de 23 aprilie 2005, urmând ca hotărârea ce se va pronunţa, să ţină loc de act autentic.

Instanţa va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.