Divorţ

Asupra cauzei civile de fata, constata următoarele:

Prin cererea înregistrata la Judecătoria Bacău în  30.01.2009 reclamanta R M D a chemat in judecata pe pârâtul R C solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa sa dispună desfacerea căsătoriei încheiata la data de 23.10.1985 din vina pârâtului, încredinţarea ei spre creştere si educare a minorei, obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere în procent de 25% din veniturile acestuia şi păstrarea numelui dobândit prin căsătorie.

Ulterior reclamanta precizează că solicită  desfacerea căsătoriei din culpa comună, fără motivarea hotărârii,  obligarea pârâtului la pensie de întreţinere în cotă procentuală din venitul pârâtului, fără cheltuieli de judecată.

Acţiunea a fost legal timbrata.

In motivarea cererii reclamanta a arătat ca s-a căsătorit cu paratul la data de 23.10.1985,  având un copil  minor, ca relaţiile dintre ei s-au deteriorat fapt ce duce la imposibilitatea continuării căsătorie. Mai arata ca solicită păstrarea numelui deoarece doreşte sa aibă acelaşi nume cu minora şi este cunoscuta in societatea de peste 23 de ani sub acest nume iar schimbarea numelui îi va aduce prejudicii.

In dovedirea acţiunii reclamanta a solicitat proba cu martori, proba admisa si administrata de instanţa, declaraţiile martorilor M M C şi V BC  fiind consemnate si ataşate la dosarul cauzei.

Pârâtul, legal citat, s-a  prezentat in instanţa şi a depus cerere reconvenţionala iar la termenul de judecată din 8.04.2009 a precizat că este de acord cu desfacerea căsătoriei din culpă comună şi fără motivarea hotărârii, cu încredinţarea minorei spre creştere şi educare reclamantei, cu obligarea lui la plata unei pensii de întreţinere în procent din venitul realizat dar ca nu este de acord ca reclamanta sa-şi păstreze numele actual solicitând revenirea reclamantei la numele avut anterior casatoriei. 

Cererea reconvenţională a fost legal timbrată.

Pârâtul-reclamant a solicitat la rândul sau proba cu martori, proba admisa si administrată de instanţă, declaraţia martorei  P E fiind consemnată si ataşata la dosarul cauzei.

In conformitate cu prevederile art.42 alin.1 din C.fam., Biroul Autoritate Tutelara din cadrul Primăriei municipiului Bacău a efectuat ancheta sociala la domiciliul părţilor, concluziile fiind consemnate in Referatul înaintat instanţei iar minora a fost audiata in Camera de consiliu.

Din actele si lucrările dosarului instanţa retine ca:

Părţile s-au căsătorit la data de 23.10.1985 iar din căsătorie a rezultat minora RT-M născută la data de 24.07.1993. La început relaţiile dintre cei doi soţi au decurs firesc insa cu timpul acestea s-au deteriorat ducând la distanţarea soţilor şi la răcirea acestor relaţii.

Fata de acţiunea introductiva si probatoriul administrat in cauza instanţa apreciază ca relaţiile dintre soţi sunt grav si iremediabil vătămate din vina ambilor soţi, continuarea căsătoriei nemaifiind posibila. Fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art.38 alin.1 din C. Fam. va admite acţiunea de divorţ reţinând culpa comuna a părţilor in destrămarea casatorii.

In temeiul art.617 alin.2 din C. proc.civ. la solicitarea părţilor instanţa nu va motiva prezenta hotărâre in ceea ce priveşte divorţul.

Faţă de concluziile din Referatul autorităţii tutelare precum si dorinţa manifestă a  părţilor, in baza art.42.alin1 din C.fam. instanţa apreciază ca este in interesul minorei sa fie încredinţată spre creştere si educare mamei.

Din coroborarea dispoziţiilor art.86 alin1,art.97 si art.101 din C.fam. se desprinde obligaţia ambilor părinţi de a creste copiii îngrijind de sănătatea si dezvoltarea lor fizica, de educarea, învăţătura si pregătirea profesionala a acestora. Întrucât minora  va fi încredinţată spre creştere si educare mamei, pârâtul-reclamant va fi obligat la plata unei pensii de întreţinere in favoarea acestei la stabilirea cuantumului căreia instanţa va face aplicarea dispoziţiilor art.94 alin 1si 3 din C.fam potrivit cărora „întreţinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmează a o plăti” iar „când întreţinerea este datorata de un părinte…ea se stabileşte pana la o pătrime din câştigul sau din munca pentru un copil.” si va tine seama de venitul net lunar cu caracter permanent şi de continuitate al pârâtului-reclamant.

Potrivit art. 40 alin. 2 din Codul familiei, în lipsa unei învoieli între soţi instanţa, pentru motive temeinice, poate încuviinţa ca soţul care si-a schimbat numele în urma încheierii căsătoriei să şi-l păstreze. Motivul invocat de reclamantă faţă de solicitarea de a-şi păstra numele este acela că doreşte să aibă acelaşi nume ca fiica ei şi că în societatea civilă este cunoscută sub acest nume, care în viziunea instanţei se încadrează în categoria motivelor temeinice întrucât schimbarea numelui i-ar produce un prejudiciu mai ales in ceea ce priveşte minora care îi va fi încredinţată dar care va avea un alt nume decât mama ei în cazul in care cererea reclamantei cu privire la nume ar fi respinsa.

Faţă de cele arătate mai sus instanţa va admite acţiunea reclamantei aşa cum a fost precizată precum şi cererea reconvenţionala aşa cum a fost precizată dar in parte şi va lua act  de faptul ca părţile nu solicita cheltuieli de judecata.

1

Domenii speta

Spete similare