Acţiune în constatare. Partea care solicită constatarea existenţei sau inexistenţei dreptului trebuie să justifice un interes legitim, condiţie de exercitare a oricărei acţiuni civile.

 Acţiune în constatare. Partea care solicită constatarea  existenţei sau inexistenţei dreptului trebuie să justifice un interes legitim, condiţie de exercitare a oricărei acţiuni civile.

 Interesul nu poate fi justificat de către reclamant decât prin raportare la perspectiva obţinerii efectului juridic ce decurge din raportul juridic dedus judecăţii, respectiv a valorificării dreptului şi, în mod corelativ, a îndeplinirii obligaţiei pârâtei de a elibera reclamantului suma consemnată.

(Judecătoria Bistriţa – sentinţa civilă nr. 1124/2010)

 Prin acţiunea civilă înregistrată sub nr. de mai sus, reclamantul I. D. D. a chemat în judecată pe pârâta CEC Bank Bistriţa, solicitând instanţei să constate că aceasta din urmă nu era împiedicată la eliberarea sumei consemnate în recipisa CEC menţionată, acestea fiind în măsură să producă eliberarea sumei, cu cheltuieli de judecată.

 În motivare, reclamantul a arătat că în data de 24.09.2009, acesta s-a prezentat la pârâtă pentru eliberarea sumei consemnate în recipisă, având asupra sa adresa executorului judecătoresc M. M., dată în dosarul 352/ex/2007, adresată pârâtei, prin care executorul îi cerea acesteia eliberarea sumei consemnate. Lucrătorii pârâtei l-au îndrumat spre registratură unde documentul emis de executor a fost înregistrat sub nr. de intrare 10010/24.09.2009

 Reclamantul arată că deşi avea asupra sa adresa executorului şi recipisa în original, cartea de identitate, i s-a refuzat predarea sumei consemnate.

 În drept, s-au invocat disp. art. 111 şi 274 C.pr.civ.

 Pârâta CEC Bank a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii, invocând excepţia inadmisibilităţii cererii, raportat la faptul că potrivit art. 111 C.pr.civ. invocat de reclamant, partea poate să formuleze cerere pentru constatarea existenţei sau neexistenţei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului. În speţă, reclamantul poate solicita realizarea dreptului său, fără intervenţia instanţei de judecată.

 În fapt, în data de 24.09.2009, ca urmare a prezentării reclamantului la sediul CEC BANK SA – Sucursala Bistriţa pentru eliberarea sumei consemnate în baza recipisei de consemnare nr. 275802/08.04.2009, s-a constatat că există neconcordanţe între datele înscrise în recipisa de consemnare menţionată şi cele din adresa emisă de BEJ Manchevici Marin, în ceea priveşte numărul dosarului indicat.

 Pentru a se evita producerea unei pagube în patrimoniul clienţilor băncii sau al băncii, i s-a comunicat reclamantului atât verbal cât şi în scris prin adresa nr. 10126/28.09.2009, neconcordanţele din înscrisurile prezentate, precizând totodată şi modalitatea de soluţionare pe cale amiabilă a solicitării. În acelaşi timp, reprezentanţii băncii au luat legătura cu executorul judecătoresc, acesta acceptând să modifice adresa, reclamantul urmând să se prezinte la bancă cu noile documente.

 În drept, s-au invocat disp. art. 118 C.pr.civ.

 La termenul de judecată din data de 17.02.2010, reclamantul a formulat concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea excepţiei inadmisibilităţii cererii, motivând, în esenţă, că prin acţiunea formulată nu solicită  constatarea dreptului de a primi banii, ci constatarea existenţei, la data prezentării la sediul pârâtei, a dreptului său legitim de a ridica suma consemnată, a legalităţii şi a capacităţii de a produce efectele pentru care au fost emise a actelor pe care le avea asupra sa când a formulat cererea, adică solicită, în concret, să se constate că actele erau în măsură să producă efectul juridic pentru care au fost emise, în speţă eliberarea sumei.

 Analizând actele dosarului, instanţa a reţinut următoarele:

 Prin recipisa nr. 275802/1 emisă în data de 08.04.2008 (f.11), s-a consemnat la dispoziţia Biroului executorului judecătoresc M. M. din Bistriţa, suma de 2,494.15 lei reprezentând cheltuieli de judecată, sumă cu privire la care, prin adresa din 24.09.2009 emisă în dosarul de executare nr. 352/ex/2007 (f. 10), acest birou a dispus eliberarea în favoarea reclamantului I. D.-D., menţionând în cuprinsul adresei că suma reprezintă „c/v debit dosar 352/ex/2008”.

 Invocând neconcordanţa din cuprinsul adresei mai sus menţionate cu privire la identificarea dosarului execuţional, pârâta a refuzat la data de 24.09.2009 eliberarea, la cererea formulată personal de către reclamant, a sumei consemnate.

 Ulterior, primindu-se confirmarea din partea BEJ M. M. prin adresa înregistrată sub nr. 126/06.01.2010, pârâta a comunicat în scris reclamatului (f.13) că poate proceda la eliberarea sumei consemnate în baza recipisei nr. 275802/1 din 08.04.2008.

 Reclamantul nu s-a mai prezentat pentru a i se elibera suma după data emiterii comunicării sus arătate, însă, prin prezenta acţiune, a solicitat instanţei să constate că, la data prezentării sale, respectiv 24.09.2009, pârâta nu era împiedicată să predea suma consemnată.

 Potrivit art. 111 C.pr.civ., invocat de reclamant în motivarea în drept a cererii de chemare în judecată, partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenţei sau neexistenţei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.

 Neînţelegerile dintre părţi, care au generat prezentul litigiu, constau în faptul că pârâta CEC Bank – Sucursala Bistriţa a refuzat, prevalându-se de existenţa unor neconcordanţe în cuprinsul adresei emise de executorul judecătoresc, să elibereze reclamantului suma consemnată potrivit recipisei mai sus menţionate, conform adresei emise de BEJ M. M.

 Între părţi nu există însă un conflict de drepturi, pârâta comunicându-i reclamantului posibilitatea ridicării sumei ca urmare a înlăturării de către executorul judecătoresc a inadvertenţelor reclamate de pârâtă.

 Aşa cum rezultă din chiar textul legal al art. 111 C.pr.civ., partea care solicită constatarea  existenţei sau inexistenţei dreptului trebuie să justifice un interes legitim, condiţie de exercitare a oricărei acţiuni civile.

 Or, un atare interes nu poate fi justificat de către reclamant decât prin raportare la perspectiva obţinerii efectului juridic ce decurge din raportul juridic dedus judecăţii, respectiv a valorificării dreptului şi, în mod corelativ, a îndeplinirii obligaţiei pârâtei de a elibera reclamantului suma consemnată. Desigur, în măsura justificării unui prejudiciu de natură patrimonială având caracterul daunelor-interese moratorii (reclamat ca fiind produs reclamantului prin refuzul de eliberare a sumei la data şi în condiţiile prezentării sale la sediul pârâtei) şi în măsura îndeplinirii condiţiilor de atragere a răspunderii civile, reclamantul poate solicita şi repararea acestuia.

 Însă, ambele demersuri, pot fi valorificate pe calea unei acţiuni de drept comun, astfel încât, având în vedere caracterul subsidiar al cererii în constatare în raport cu cererea în realizarea dreptului, instanţa urmează a  admite excepţia invocată de pârâtă, cu consecinţa respingerii, ca inadmisibilă, a cererii formulate de reclamant.

Domenii speta

Spete similare