Ucidere din culpa

Sentinţă penală 39 din 11.03.2009


Dosar nr.1322/179/2008

Domeniu alocat : ucidere din culpa

Tip speta : sentinta penala

Data spetei : s.p. nr. 39/11.03.2009

Titlu: ucidere din culpa

Prin Rechizitoriul nr.211/P/2008 întocmit de Parchetul de pe lânga Tribunalul Tulcea  s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a inculpatului G.D.  ,  pentru savârsirea infractiunii de ucidere din culpa , fapta prev. si ped. de disp.  art.178 alin.3 Cod penal .

 Din materialul probator administrat în cauza , instanta retine urmatoarele :

În dimineata zilei de 1.07.2007 sotii G.D.si M. au plecat de la domiciliul comun din localitatea Constanta , în vizita la parinti , în localitatea Daeni , jud. Constanta , cu autoturismul marca Cielo cu nr. de înmatriculare  CT 02  .

În jurul orelor 19,00 , dupa ce a consumat bauturi alcoolice la resedinta parintilor , inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului alaturi de sotia sa pentru a  reveni în localitatea de domiciliu .

Conducând autoturismul cu o viteza aproximativ de 100 Km/h , în jurul orei 19,45 , pe DN 22 A , pe relatia Topolog - Saraiu , la km 55+550 m , într-o curba la stânga , deosebit de periculoasa , presemnalizata corespunzator , din cauza vitezei neadaptate în abordarea curbei si aparitiei fenomenului de derapaj , autoturismul a parasit carosabilul , a lovit cu partea laterala dreapta un copac aflat pe marginea soselei , a ricosat si s-a rasturnat la circa 32 m , cauzând decesul imediat al pasagerei , respectiv al numitei G.M. .

Raportul de constatare medico-legala nr.,124/547/06.09.2007 al Serviciului Medico-legal Tulcea , concluzioneaza ca moartea numitei G.M.a fost violenta si s-a datorat hemoragiei interne , consecinta unui traumatism toraco-abdominal , leziunile traumatice putându-se produce prin lovire cu si de corp/plan dur , posibil în conditiile unui accident rutier , sângele continând 0,40g%o  alcool .

Este de mentionat ca la momentul producerii accidentului conditiile meteorologice erau normale , cerul senin , vizibilitatea normala , carosabilul uscat , conducatorul auto având o experienta în aceasta activitate de aproximativ 30 ani .

Inculpatul a fost examinat cu aparatul " DRAGER" , ocazie cu care s-a constatat ca , la ora 20,13  , la 30 minute de la producerea accidentului , acesta prezenta o concentratie  alcoolica de 0,55g %0  în aerul expirat.

Ulterior , la un interval de 3 ore de la producerea accidentului , inculpatul a fost condus la Spitalul judetean Tulcea pentru prelevarea probelor de sânge în vederea determinarii gradului de îmbibatie alcoolica .

Din buletinul de examinare clinica însotitor al prelevarii probelor biologice în vederea determinarii gradului de intoxicatie etilica rezulta ca inculpatul prezenta o " culoare a fetei hiperemica " , " halena alcoolica " iar " pastrarea echilibrului la întoarcerea brusca din mers partiala" , ceea ce demonstreaza ca inculpatul la 3 ore de la producerea accidentului prezenta înca semnele starii de ebrietate , având în vedere ca în aceasta perioada îmbibatia etilica era în descrestere .

Din buletinul de analiza toxicologica-alcoolemie nr.342-343/C/9.08.2007 al S.M.L. Tulcea , rezulta ca proba de sânge recoltata la ora 22,50 prezenta o îmbibatie etilica de 0,40 gr%0 alcool , iar cea recoltata la ora 23,50 , o concentratie de 0,25 g%0 .

În cauza s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale la nivelul Institutului Legal Mina Minovici pentru efectuarea interpretarii retroactive a alcoolemiei inculpatului G.D. .

Prin raportul de expertiza medico-legala nr.1562/2008 privind interpretarea retroactiva a  alcoolemiei întocmit de catre INML "Mina Minovici" s-a concluzionat  ca " la data de 01.07.2007 , ora 1945 inculpatul ar fi putut avea o alcoolemie teoretica în descrestere de 0,85g%0 " .

S-a conchis ca , concluziile expertizei reprezinta valoarea rezultata din corelarea teoretica a alcoolemiilor stabilite  din istoricul cazului , dat de consumul de alcool declarat de catre inculpat , acesta declarând ca a consumat între orele 10-11 150 ml. visinata , iar la ora 13,30 a mai consumat 100 ml vin rosu hibrid , consumând de asemenea înca 100 ml vin rosu hibrid între orele 16-17 cu cea rezultata din calculul teoretic al consumului declarat.

S-a retinut ca rezultatele obtinute au caracter strict teoretic si nu pot fi considerate ca având valoare certa din punct de vedere medical , valoarea indubitabila de proba stiintifica , obiectiva si care exprima imbibitia reala , fiind numai cea determinata prin analiza sângelui din momentul prelevarii .

S-a mai conchis ca prin corelarea datelor obtinute prin efectuarea calculului teoretic cu valorile stabilite la analiza se constata  o discordanta între alcoolemia teoretica rezultata din datele de consum si valorile certe stabilite la analiza, discordanta  reliefând  un consum de bauturi alcoolice  mai mare decât cel declarat  .

 În apararea invocata în cursul urmarii penale ,  inculpatul nefiind audiat în cursul cercetarii judecatoresti , acesta fiind plecat din tara , îmbarcat pe nava ,  a aratat ca  în timp ce conducea autoturismul într-o curba la stânga si în vârf de panta , din sens opus circula un alt autovehicul care taiase curba si , pentru a evita impactul , a virat dreapta , motiv pentru care a pierdut controlul asupra autoturismului care a parasit partea carosabila si a lovit cu partea dreapta un pom , rasturnându-se , aceasta aparare a inculpatului fiind infirmata de expertiza auto efectuata .

 Expertul a aratat ca parasirea carosabilului putea fi determinata teoretic de mai multe cauze :

- viteza neadaptata a autoturismului pentru abordarea curbei si aparitia fenomenului de derapaj ,

- aparitia unui alt vehicul în curba , din sens contrar , care l-ar fi jenat pe conducatorul auto prin patrunderea pe banda sa ,

- o defectiune tehnica survenita la sistemul de rulare sau sistemul de directie al autoturismului ,

- absenta de moment a conducatorului auto datorata unui  motiv de sanatate sau starii de oboseala .

 Analizându-se fiecare dintre aceste ipoteze s-a ajuns la concluzia ca afirmatia conducatorului auto , cum ca ar fi fost " sicanat " de un alt autoturism , nu este reala , aceasta deoarece parasirea carosabilului de catre autovehicul s-a produs în partea finala a virajului si nu în faza de început , când se pregatea sa intre în viraj , iar vehiculul care ar fi patruns pe banda sa de mers iesea din viraj .Astfel daca afirmatia inculpatului ar fi fost reala , traiectoria de parasire a carosabilului ar fi avut o directie sub  un unghi mai mare decât cel sub care s-a realizat .

 S-a aratat ca ipoteza parasirii carosabilului având drept cauza o defectiune tehnica nu are suport real , atâta vreme cât deteriorarile aferente sistemelor de rulare si directie se datoreaza impactului , iar conducatorul auto a afirmat ca " rula normal în curba ".

 A fost înlaturata si ipoteza " absentei " conducatorului auto , întrucât nu a fost sustinuta de probe , gradul de atipire fiind redus, deoarece acest fapt presupune evident o lipsa de activitate fizica , iar , cum  parasirea carosabilului s-a realizat în partea finala a virajului , este evident ca soferul tocmai efectuase o manevra , ceea ce demonstreaza ca nu atipise .

 Pe de alta parte , chiar daca acest lucru ar fi fost real , nu înlatura culpa autorului , ci dimpotriva , demonstreaza ca nu a respectat normele ce reglementeaza circulatia pe drumurile publice , care presupun abordarea activitatii de conducere în conditii de siguranta .

 A reiesit din raportul de expertiza ca inculpatul nu a adaptat viteza în curba  periculoasa presemnalizata , ceea ce presupune ca soferul sa fie pregatit sa adopte masuri de evitare a fenomenului de derapare si a celui de coliziune cu un obstacol aparut , care poate fi inclusiv un autovehicul ce patrunde pe banda sa .

 De asemenea , expertul , în lipsa unor probe legate de localizarea unor obiecte din autoturism  sau elemente ale acestuia proiectate din impact , nu a putut determina viteza pe care o avea autoturismul în momentul în care a parasit carosabilul . A fost calculata viteza maxima adaptata la conditiile de vizibilitate în curba care nu putea sa  depaseasca 87,1 Km/h si viteza limita de derapare ca fiind de 82 Km/h , ceea ce înseamna ca autoturismul circula cu o viteza mai mare decât aceste valori .

 Este de mentionat ca potrivit art. 123 alin.1 lit.b din Hotarârea 1391/2006 privind regulamentul de aplicare a ordonantei privind circulatia pe drumurile publice " conducatorul de vehicul este obligat sa circule cu o viteza ce nu depaseste 30 Km/h în localitati sau 50 Km/h în afara localitatilor , în curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare sau în care vizibilitatea este mai mica de 50 m  ", retinându-se astfel ca accidentul putea fi evitat daca inculpatul respecta cerintele conducerii preventive , ceea ce în cauza însemna micsorarea si adaptarea vitezei în curba deosebit de periculoasa , presemnalizata corespunzator .

Împrejurarea ca inculpatul condusese autoturismul sub influenta bauturilor alcoolice constituind unul dintre factorii care au determinat producerea accidentului , apararea inculpatului , cum ca a fost nevoit sa conduca autoturismul în conditiile mai sus aratate , deoarece una din fiicele sale avea probleme de sanatate , fapt asupra caruia tocmai fusese informat , nu-i înlatura raspunderea .

 Desi potrivit art.45 cod penal nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala savârsita în stare de necesitate , este necesar ca respectiva fapta sa fie comisa pentru a salva un pericol iminent si care nu putea fi înlaturat altfel , viata , integritatea corporala sau sanatatea sa ori a altuia , în speta neputându-se retine incidenta acestor dispozitii.

Situatia de fapt si vinovatia inculpatului expusa mai sus se probeaza cu urmatoarele mijloace de proba : declaratiile martorilor , raport de constatare medico-legala nr.124/547/6.09.2007 al Serviciului Medico-Legal Tulcea , Buletinul de analiza toxicologica  Alcoolemie nr. 342/343/ C/ 9. 08. 2007 , Buletinul de examinare clinica însotitor al prelevarii probelor biologice , rezultatul testului efectuat cu aparatul Drager , raport de expertiza medico-legala nr. 1562/i/08 privind interpretarea retroactiva a alcoolemiei întocmit  de INML "Mina Minovici "Bucuresti , Raportul de expertiza tehnica întocmit de expert tehnic auto P.E.,  coroborate cu declaratiile inculpatului .

 În cursul judecatii s-a solicitat de catre aparatorul inculpatului schimbarea încadrarii juridice a faptei, apreciindu-se ca fapta întruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa prev.la art.178 alin.2 din cod penal , învederându-se ca nu se poate da eficienta raportului de expertiza medico-legala efectuat de INML Mina Minovici  , pentru a se retine îmbibatia alcoolica stabilita teoretic prin acest raport , întrucât rezultatul obtinut are un caracter strict teoretic si nu poate fi considerat ca având valoare certa din punct de vedere medico-legal astfel cum s-a conchis prin raportul de expertiza , stabilirea vinovatiei apreciindu-se ca se poate face doar în baza unor dovezi certe si concludente .

Apreciind asupra calificarii juridice a faptei inculpatului se apreciaza ca aceasta  realizeaza continutul constitutiv al infractiunii de ucidere din culpa , în varianta prev. de disp. art. 178 al.3  teza II din cod penal .

 În cauza calculul retroactiv al alcoolemiei nu poate fi retinut ca concludent în contextul în care se conchide prin raportul de expertiza ca rezultatul obtinut în urma corelarii datelor si interpretarii nu are valoare certa din punct de vedere medico-legal .

 În acest context concluziile expertizei nu pot fi însusite , expertiza apreciindu-se ca nu are o valoare probatorie certa si concludenta .

 Daca stabilirea îmbibatiei alcoolice se poate face decât prin analiza de laborator si valoarea indubitabila de proba stiintifica obiectiva si care exprima îmbibatia reala are numai cea determinata prin analiza sângelui din momentul prelevarii si producerii faptei , în cauza se apreciaza ca fapta a fost comisa în stare de ebrietate , stare constatata clinic prin buletinul de examinare clinica însotitor al prelevarii probelor biologice în vederea determinarii gradului de intoxicatie etilica .

 Din buletinul de examinare clinica sus mentionat se releva  pe baza manifestarilor neurologice ale inculpatului ca acesta se afla în stare de ebrietate , stare ce se releva de altfel si din consumul de bauturi alcoolice declarat de catre inculpat , rezultatul testarii alcool test , împrejurari ce se apreciaza de natura a forma convingerea instantei ca inculpatul a comis fapta aflându-se în stare de ebrietate .

 Se retine , de altfel , ca prin Decizia 1/2007 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectiile Unite , prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie , s-a stabilit ca faptele de conducere a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana având în sânge o îmbibatie alcoolica ce depaseste limita legala ( sau în stare de ebrietate ) si de ucidere din culpa cu aceasta ocazie , a unei persoane , constituie o singura infractiune , complexa , de ucidere din culpa prevazuta de art.178 alin.3 din cod penal , în care este absorbita infractiunea prev. de art.87 alin.1 din OUG 195/2002  , stabilindu-se totodata ca uciderea unei persoane în împrejurarile sus mentionate , comisa de catre un conducator auto având o îmbibatie alcoolica sub limita legala , dar care se afla în stare de ebrietate constatata clinic sau prin orice alt mijloc de proba , constituie infractiunea unica de ucidere din culpa , prev.de art.178 alin.3 teza II din codul penal .

 Ca atare , pentru considerentele sus învederate se apreciaza ca fapta inculpatului  constituie infractiunea de ucidere din culpa , prev.de art.178 alin.3 teza II din codul penal .

 În ceea ce priveste datele personale ale inculpatului se constata ca inculpatul are antecedente penale suferind o condamnare de 4 ani închisoare pentru comiterea infractiunii de viol , în anul 1983 , însa aceasta nu are aptitudinea de a atrage starea de recidiva .

 De asemenea nici al doilea termen al recidivei nu este realizat , întrucât infractiunea ce face obiectul prezentei cauze a fost savârsita din culpa , situatie exceptata de art.38 alin.1 lit.a 1  din cod penal  .

 Individualizând pedeapsa prin prisma criteriilor prevazute de art.72 Cod penal si acordând semnificatia cuvenita  pericolului social al faptei savârsite unit cu urmarile faptei, valorificând pe de alta parte  în operatia individualizarii conduita acestuia dupa savârsirea faptei materializata în atitudinea fata de urmarile faptei , preocuparea manifestata si motivatia necesara pentru  îngrijirea celor doi copii rezultati din casatoria partilor , suportul moral si material de care au nevoie  copiii , se apreciaza ca se poate da  incidenta în cauza disp.art.74 si 76 lit. b cod penal , urmând a condamna inculpatul la 3 ani închisoare.

În raport de considerentele sus învederate si raportat si la gradul si aptitudinile în plan intelectual si moral si manifestarile în plan social  , se apreciaza ca scopul pedepsei aplicate poate fi atins si fara executarea acesteia , în conditiile institutiei suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate , toate cerintele prev. de art.81 Cod penal fiind întrunite, apreciindu-se ca prin aceasta modalitate de executare se poate realiza reinsertia sociala a inculpatului .

În conformitate cu art. 82 Cod penal se va  stabili un termen de încercare de 5 ani .

Se va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.83 si 85 Cod penal privind revocarea si anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate .

În baza art.71 Cod penal se va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II si lit.b Cod penal .

În baza art.71 al.5 cod penal se va suspenda executarea pedepsei accesorii , pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei .

Este de subliniat ca în cauza nu au fost constituite parti civile fiind dispusa si instituirea curatelei pentru minora G.I.-A. în vederea reprezentarii intereselor acesteia în cauza prezenta .

În baza art.191 cod pr.penala obliga inculpatul la 1250 lei cheltuieli judiciare catre stat .