Ucidere din culpă

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău nr. 1283/P/2009 din 16.04.2009  înregistrat pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr. 5985/180/.2009 din 07-05-2009  s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului  BB  pentru săvârşirea infracţiunii  de ucidere  din culpă, prevăzută de art. 184 alin 2 , 5  Cod Penal.

În fapt , prin actul de sesizare s-a reţinut că  la data de 02.02.2008, a condus autoutilitara marca Iveco , respectiv pe raza localităţii Sascut, cu o viteză peste limita admisă, cauzând uciderea din culpă a unui număr de trei persoane .

Analizând întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 02.02.2008, lucrătorii de poliţie din cadrul IPJ , au fost sesizaţi despre faptul că pe DN2, respectiv pe raza loc.Sascut , s-a produs un accident rutier, având ca rezultat decesul a trei persoane .

Efectuându-se cercetări s-a stabilit faptul că la data susmenţionată, autoturismul condus de DA circula pe DN2, ajuns pe raza loc.Sascut, s-a încadrat pe banda de pe lângă axul drumului în apropierea de intersecţia cu DJ 119A, cu intenţia să se încadreze pe acest sector de drum secundar.

În acelaşi sens de mers circula şi autocarul condus de învinuitul PM care, văzând autoturismul din faţa s-a a redus viteza de la 85 km/h şi şi-a schimbat poziţie pe banda de lângă acostament cu intenţia de a trece pe lângă autoturism .

În momentul în care a virat la stânga , conducătorul autoturismului Audi nu s-a asigurat că circula din sens opus autotractorul marca Iveco ce avea cuplată semiremorca, condus de inculpatul BB, astfel că în deplasare prin viraj spre stânga a fost lovit de autotractor .

Urmare a impactului, autoturismul Audi a fost proiectat pe banda din dreapta, respectiv cea de pe care s-a înscris în viraj, fiind acroşat de asemenea de autocarul marca Mercedes condus de către învinuitul PM, .

În urma impactului a rezultat decesul a trei persoane, respectiv a conducătorului autoturismului Audi, DA şi a numiţilor VB şi MB, pasageri în acelaşi autoturism .

Din procesul de cercetare la faţa locului întocmit de organele de poliţie rezultă că, accidentul s-a produs în localitatea Sascut, primul impact (cu autotractorul Iveco) s-a produs în dreptul intersecţiei dintre DN 2 cu DJ 119 A, pe sensul de mers al autotractorului Iveco, iar impactul cu autocarul s-a produs pe banda a doua pe sensul în care se deplasa autocarul . .

Din rapoartele medico legale întocmite de Serviciul de Medicină legală, rezultă că moartea numiţilor DA, VB şi MB a fost violentă şi s-a datorat insuficienţei cardio respiratorii acute consecutive unui politraumatism cranian, toracic şi abdominal, leziuni care s-au produs cel mai probabil printr-un mecanism de lovire – comprimare, de o suprafaţă dură, posibil în cadrul unui accident rutier .

Din buletinele de analiză toxicologice rezultă că atât inculpatul BB şi învinuitul PM cât şi victimele accidentului nu se aflau sub influenţa băuturilor alcoolice.

A fost efectuată o expertiză tehnică auto, ocazie cu care s-a stabilit că autoutilitara condusă de inculpatul BB, la momentul premergător producerii accidentului circula cu viteza de 90 km/h, autoturismul condus de partea vătămată DA, cu viteza de 15-20 km/h, iar autocarul cu viteza de 85 km/h.

S-a concluzionat , totodată, că victima DA putea evita producerea accidentului dacă la momentul deciziei de viraj spre stânga pentru a traversa contrasensul, acorda prioritate de trecere autotractorului ce circula din sens opus . Inculpatul BB putea contribui la evitarea accidentului dacă circula cu o viteză de maxim 67 km/h şi oprea prin frânare autotractorului până la locul impactului .

S-a efectuat un supliment de expertiză, concluzionându-se că viteza de deplasare a autocarului condus de M .P nu a fost cauza determinantă a producerii celui de-al doilea impact cu autoturismul, iar acesta putea evita accidentul dacă la, momentul sesizării pericolului de accident, conducea autocarul cu o viteză de maxim 41 km/h .

În zona accidentului nu sunt semnalizări rutiere restrictive care să impună autovehiculelor cetranzitau zona să circule cu maxim 41 km/h.

În procesul verbal de cercetare la faţa locului, organele de poliţie au consemnat că la momentul ajungerii organelor de poliţie la locul accidentului, vizibilitatea era redusă datorită condiţiilor atmosferice – ceaţă, însă din raportul de expertiză reiese că distanţa de la momentul perceperii pericolului şi deciziei de frânare până la locul impactului este de 95,75 m . În concluzie vizibilitatea nu a fost redusă şi în consecinţă nu a contribuit la producerea accidentului .

Deşi, în antecedenţa cauzală se identifică contribuţiile a trei persoane care au legătură cu producerea accidentului, primele două, respectiv partea vătămată AD şi inculpatul BB fiind esenţiale, despre conducătorul autocarului învinuitul MP nu se poate stabili natura contribuţiei acestuia (esenţială sau înlesnitoare ) .

Însă, deşi acesta conducea cu o viteză superioară limitei permise pentru acest sector de drum (85 km/h, faţă de 50 km/h) , din raportul de expertiză reiese că pentru a putea fi evitat accidentul ar fi fost necesară o viteză de 41 km/h. În consecinţă, nu i se va reţine vinovăţia pentru infracţiunea de ucidere din culpă, întrucât accidentul este consecinţa unei împrejurări care nu putea fi prevăzută .

Referitor la inculpatul BB, expertiza tehnică auto concluzionând că acesta conducea autotractorul cu viteza de 85 km/h şi ar fi putut evita accidentul dacă circula cu viteza de maxim 67 km/h , apreciem că sus-numitul , nesocotind normele de circulaţie rutieră, conducând autovehiculul cu o viteză peste limita legală de  50 km/h,  a acţionat cu forma de vinovăţie prevăzută de art.178  Cod penal , respectiv culpa .

Fapta comisă de inculpatul BB şi învinuitul PM se probează cu : proces verbal de cercetare la faţa locului şi planşe foto , rapoatele medico legale de necropsie, buletinele de analiză toxicologică, declaraţiile martorilor ,raport de expertiză tehnică auto şi suplimentul de expertiză, declaraţiile inculpatului BB , declaraţia învinuitului PM, declaraţia numitei VP (rudă apropiată a victimei VP ) care nu se constituie parte civilă în cursul procesului penal .

În cauză la data producerii accidentului rutier singurii  ,, martori ” oculari  au fost  inculpatul  şi învinuitul PMCeilalţi martori prezenţi la faţa locului nu au putut da detalii decât despre cele petrecute după producerea accidentului .Potrivit prevederilor art. 19 alin. 2 lit .b  Cod Penal : 

Vinovăţie există când fapta care prezintă pericol social este săvârşită cu intenţie sau din culpă.

1. Fapta este săvârşită cu intenţie când infractorul:

a) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte;

b) prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui.

2. Fapta este săvârşită din culpă când infractorul:

a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce;

b) nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să-l prevadă.

Din raportul de expertiză tehnică efectuată în cauză instanţa constată următoarele :

Viteza de deplasare a autovehiculelor implicate în accident în momentul pemergător producerii accidentului rutier .

Diagrama tahograf preluată de la autotractorul IVECO existentă în aparatul tahograf la momentul producerii accidentului indică o viteză de deplasare la momentul anterior producerii accidentului de 90 km/h .

Diagrama tahograf preluată de la autocarul existent la aparatul tahograf la momentul producerii accidentului, indică o viteză de deplasare la momentul anterior producerii accidentului de 85 km/h .

Autoturismul Audi se angajase în viraj spre stânga situaţie pentru care în mod obligatoriu trebuia să reducă viteza, pentru un viraj spre stânga pentru intrarea pe un drum perpendicular, pe drumul de unde pleci în iraj, ai plecare de pe loc, viteza nu poate fi mai mare de 15-20 km/h .

Care a fost mecanismul , împrejurările şi dinamica producerii accidentului ?

Elemente de analiză :

a) Declaraţie BB – conducător auto: „în localitatea Sascut, deplasându-mă pe banda de lângă axul longitudinal ce desparte cele două sensuri de deplasare, la o distanţă de aproximativ 30 m am observat un autoturism de culoare albă care se deplasa din sens invers tot pe banda de lângă axul drumului … conducătorul autoturismului … încercând să efectueze manevra de a vira spre stânga a pătruns pe sensul meu de mers … am frânat şi am virat spre dreapta încercând să evit impactul cu acesta …” ; „ … în momentul premergător producerii accidentului rutier carosabilul era umed şi era ceaţă densă „.

b) Declaraţie PM – conducător auto: „… am observat un autoturism de culoare albă ce se deplasa în acelaşi sens de mers pe banda de lângă axul ce desparte cele două sensuri … A pătruns pe celălalt sens de mers intenţionând să vireze apoi din sens opus un autocamion care se deplasa pe banda de lângă ax… a intrat în coliziune cu autoturismul . Din impactul autoturismului marca Audi, înainte de a efectua virajul spre stânga nu a oprit ci a încercat să efectueze manevra din mers „ .

Conducătorul de vehicul este obligat să circule cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h (când vizibilitatea este sub 100 m în condiţii de ceaţă art.123 lit.k – Regulamentulde aplicare a OUG nr.195/2002 ) .

Conducătorul de vehicul care execută o manevră de schimbare a direcţiei de mers prin virare spre stânga este obligat să semnalizeze din timp şi să se asigure că o poate face fără să perturbe circulaţia sau să pună în pericol siguranţa celorlalţi participanţi la trafic (art.154 – OUG 195/2002 ) .

La apropierea de o intersecţie conducătorul de vehicul (ce vrea să efectueze viraj spre stânga) trebuie să circule cu o viteză care să îi permită oprirea, pentru a acorda prioritate de trecere participanţilor la trafic ce au acest drept (art.56-OUG 195/2002 ) .

În intersecţii, conducătorii vehiculelor care vitează spre stânga sunt obligaţi să acorde prioritate de trecere vehiculelor cu care se intersectează şi care circulă din partea dreaptă ( art.59 pct.2 – OUG 195/2002) .

Impactul s-a produs pe sensul regulamentar de deplasare a autotractorului, condiţiile de accident fiind create de conducătorul autoturismului care a efectuat viraj spre stânga pentru schimbarea direcţiei de mers fără a acorda prioritate vehiculelor ce circulau pe contrasens, iar viteza de deplasare a autotractorului fiind condiţie favorizantă a producerii accidentului .

Conducătorul autoturismului putea cu siguranţă evita producerea accidentului dacă la momentul deciziei de viraj spre stânga pentru a traversa contrasensul, acorda prioritate de trecere autotractorului ce circula pe contrasens cu direcţia de deplasare spre Bacău .

Conducătorul autotractorului putea contribui la evitarea accidentului dacă circula cu o viteză de maxim 67 km/h şi oprea prin frânare autotactorul până la locul impactului . 

Potrivit prevederilor art  19 alin 2 lit b CPen  inculpatul  nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să-l prevadă.

Potrivit prevederilor art 59 pct 2  din OUG 195/2002 inculpatul a prevăzut că auto are obligaţia legală de a-i acorda prioritate de trecere , astfel că în mod obiectiv nu trebuia  şi nu putea să prevadă  încălcarea de către conducătorul auto a prevederilor art 59 pct 2  din OUG 195/2002 care prevăd în mod strict  ,, în intersecţii , conducătorii de vehicule care virează spre stânga sunt obligaţi să acorde prioritate de trecere vehiculelor cu care se intersectează şi care circulă din partea dreaptă  ” 

De asemenea conducătorul auto a încălcat prevederile art 56 din OUG 195/2002 .

Atâta timp cât inculpatul potrivit prevederilor OUG 195/2002 nu avea obligaţia legală de a prevedea încălcarea legii de către un alt participant la trafic , care nu i-a acordat prioritate de trecere , a pătruns pe sensul său de mers , acţiuni  ce sunt de natură să pună în pericol siguranţa celorlalţi participanţi la trafic ,  nu i se poate imputa inculpatului că a condus imprudent cu o viteză peste limita legală ( 50 Km )  iar acesta este factorul determinant  al decesului victimelor .

Legea nu face distincţie ca acordarea de prioritate să fie  doar pentru cei  care circulă cu viteză legală ci tuturor autovehiculelor ci tuturor autovehiculelor care circulă din partea dreaptă .

ART. 54 din OUG 195/2002 republicată

(1) Conducătorul de vehicul care execută o manevră de schimbare a direcţiei de mers, de ieşire dintr-un rând de vehicule staţionate sau de intrare într-un asemenea rând, de trecere pe o altă bandă de circulaţie sau de virare spre dreapta ori spre stânga sau care urmează să efectueze o întoarcere ori să meargă cu spatele este obligat să semnalizeze din timp şi să se asigure că o poate face fără să perturbe circulaţia sau să pună în pericol siguranţa celorlalţi participanţi la trafic.

(2) Semnalizarea schimbării direcţiei de mers trebuie să fie menţinută pe întreaga durată a manevrei.

Din probe nu rezultă că auto a semnalizat schimbarea de mers , nu a oprit în intersecţie , de asemenea  că s-a asigurat că poate efectua această manevră în siguranţă , reguli care dacă ar fi fost respectate ar fi evitat producerea accidentului rutier .

Existenţa semnalizării ar fi avertizat pe inculpat de această manevră , condiţii în care ar fi fost posibil să devină mai atent la manevra celuilalt  şofer .

Manevra spre stânga a fost efectuată când autotrenul se afla la o distanţă de 30 m de locul impactului  aşa cum rezultă din planşa foto ce demonstrează urmele de frânare-derapare anterior accidentului 

Încălcarea normelor privind viteza de deplasare de către inculpat nu are legătură de cauzalitate cu decesul victimelor , atâta timp cât nu a avut obligaţia de a prevedea efectuarea unei manevre pe care nu trebuia şi nici nu putea să o prevadă , atâta timp cât acesta a fost convins că i se va acorda prioritate de trecere ,  în cazul existenţei unei asemenea obligaţii culpa ar fi fost exclusivă .

Apariţia bruscă a autoturismului Audi  , ce a încălcat norme deosebit de importante cu privire la deplasarea în trafic , nu i-a mai permis să prevadă starea de pericol şi nici să reducă viteza ori vreo manevră de evitare 

În cauză nu există probe din care să rezulte în mod clar care ar fi fost consecinţele în situaţia în care inculpatul ar fi circulat cu viteza legală

Rezultă însă în mod indubitabil că decesul celor trei victime a survenit şi are legătură de cauzalitate directă cu manevra de neacordare a priorităţii de trecere , a nesemnalizării intenţiei de a vira la stânga şi neopririi vehiculului ci doar reducerea vitezei .

Pentru toate aceste considerentele expuse urmează ca instanţa să achite pe inculpat în baza prev art 10 lit d CPP .Potrivit prevederilor art 14 , 346 alin 2 CPP  atunci când instanţa  pronunţă achitarea pentru că faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii poate obliga la repararea pagubei materiale şi a daunelor morale , potrivit legii civile ,  însă în cauza de faţă fiind vorba de o infracţiune săvârşită din culpă şi întrucât infracţiunea nu întruneşte elementele constitutive nici sub aspectul laturii obiective , respectiv sub aspectul laturii subiective , respectiv al culpei şi în aceste condiţii urmează ca instanţa să respingă ca nefondate pretenţiile civile formulate de moştenitorii victimelor .

1

Domenii speta

Spete similare