Intinderea dreptului de proprietate.

Sentinţă civilă 918 din 06.11.2007


Domeniu: Revendicare

Tip: sentinta

Nr. 918/06.11.2007

Autor: Judecatoria Adjud, complet civil

Intinderea dreptului de proprietate.

Reclamanta B.M. din Adjud, a chemat in judecata pe paratii V.I. si V.E. domiciliati in Adjud, jud. Vrancea, pentru revendicare si granituire.

In motivarea actiunii reclamanta a aratat ca impreuna cu sora ei T.E. a mostenit o suprafata de 1200 mp teren intravilan Adjud, conf. titlului de proprietate nr.31300/1994, ca la data de 30.10.1996 a incheiat cu sora ei un contract de partaj voluntar prin care au impartit aceasta suprafata, ea primind 556 mp, iar sora ei 643 mp si in virtutea relatiei de rudenie si a intelegerii dintre ele, nu au facut gard despartitor intre cele doua suprafete, semnul de hotar fiind o carare comuna.

A mai aratat reclamanta ca dupa decesul surorii ei, fiica acesteia a incheiat cu paratii un contract de schimb imobiliar nr. 997/2005 autentificat, prin care a transmis paratilor dreptul de proprietate pentru imobilul compus din suprafata de 670,16 mp teren intravilan si una casa de locuit, situate in Adjud, jud. Vrancea, iar dupa mutarea paratilor, acestia au pus stapanire pe suprafata ei de teren de 120 mp prin schimbarea gardului, ocazie cu care au schimbat si hotarul dintre cele doua proprietati.

In dovedire a inteles sa se foloseasca de proba cu acte, proba cu martori, precum si proba cu expertiza de specialitate topometrie.

Paratii au formulat intampinare prin care au aratat ca nu sunt de acord cu actiunea reclamantei, pe motiv ca la dobandirea imobilului prin contractul de schimb autentificat sub nr. 997/2005, cele doua proprietati erau delimitate partial de o carare si partial de un gard din scandura pe temelie din beton, ca ulterior au vandut 300 mp altor persoane, astfel ca suprafata delimitata de carare a ramas in proprietatea acelor persoane, in prezent proprietatea lor fiind delimitata clar prin garduri cu temelie si stalpi din beton.

Au solicitat respingerea capatului de cerere avand ca obiect revendicare, fiind insa de acord cu granituirea.

In aparare au inteles sa se foloseasca de proba cu acte si proba cu martori.

In urma analizarii probelor din dosar, instanta a constatat ca, in calitate de mostenitoare ale defunctei V.T.M., reclamanta si sora ei T.E. au impartit prin contractul de partaj voluntar autentificat sub nr. 2066/1996, imobilul compus din 1200 mp teren curti constructii si una casa de locuit, situat in Adjud, jud. Vrancea, in sensul ca reclamanta a primit 566 mp , iar sora ei T.E. 643 mp, suprafata totala partajata fiind insa de 1209 mp.

Ulterior, prin contractul de schimb imobiliar autentificat sub nr.

997/2005, T.A.C., mostenitoare a lui T.E., instraineaza  paratilor dreptul de proprietate pentru imobilul compus din 670,16 mp teren curti constructii si vie.

Comparand cele doua acte rezulta ca paratii au cumparat o suprafata mai

mare cu 27,16 mp decat cea primita de T.E. la partaj.

Din depozitiile martorilor audiati la cererea reclamantei, reiese ca reclamanta si sora ei au avut o intelegere la imparteala terenului, conform careia in curtea lui T.E. ar mai fi ramas un rest de teren, pe care il muncea reclamanta, si ca aceasta ar mai fi trebuit sa intre cu gardul la sora ei.

Mai mentioneaza o martora ca reclamanta i-a zis ca imparteala terenului nu a fost bine facuta, avand in vedere ca in actul de partaj ea are mai putin teren.

Aceasta intelegere nu poate fi retinuta de instanta avand in vedere ca reclamanta a semnat actul de partaj voluntar la notar, fiind de acord cu suprafetele stabilite si acceptand faptul ca sora ei primeste un lot mai mare de teren.

Martorii audiati la cererea paratilor, au declarat ca intre proprietatea reclamantei si cea a paratilor exista de la data incheierii contractului de schimb un gard despartitor pe temelie din ciment cu stalpi din beton, care spre deosebire de gardurile de pe celelalte laturi nu a fost schimbat de parati, acestia neschimband amplasamentul vreunui gard.

In cauza a fost efectuata o expertiza tehnica topometrie, ocazie cu care expertul a gasit in total la cele doua parti 1309 mp, in loc de 1209 mp cat s-a partajat, rezultand astfel un surplus de suprafata pentru care partile nu au titlu, la masuratori rezultand ca reclamanta poseda 523 mp, iar paratii 786 mp.

Reclamanta nu poate revendica mai mult decat ii confera titlul de proprietate si anume cei 566 mp stabiliti prin contractul de partaj voluntar, chiar daca paratii poseda un surplus de teren pentru care nu au act.

Ea nu poate emite pretentii decat pentru intregirea proprietatii asa cum apare in act si nicidecum pentru marirea proprietatii doar pe motiv ca paratii detin teren mai mult decat au primit la schimb.

Desi expertul a facut anumite propuneri de impartire si a surplusului de suprafata, acestea nu au fost avute in vedere, intrucat pentru acest teren nu exista titlu de proprietate, instanta dand reclamantei doar suprafata care ii lipseste si in functie de care s-a stabilit si hotarul intre parti.

Astfel, in baza art. 480 si urm. C.civ. s-a admis in parte actiunea pentru revendicare, cu obligarea paratilor sa lase in deplina proprietate reclamantei si pasnica folosinta suprafata de 43 mp gasita lipsa din terenul primit de reclamanta la partaj, cu stabilirea liniei de hotar intre proprietatile partilor pe aliniamentul stabilit de expert pentru departajarea terenului reclamantei conform contractului de partaj, in conformitate cu disp. art. 584 C.civ..