Stabilirea liniei de graniţă între proprietăţi. Neinvocarea accesiunii, respingerea cererii de demolare a construcţiei şi neîntrunirea condiţiilor constituirii superficiei

DOSAR NR. 116/338/2006

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BRAŞOV

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIA NR. 878/R

Şedinţa publica de la 30 octombrie 2014

Completul de recurs compus din:

PREŞEDINTE: . (….) - judecător

Judecător: . (….)

Judecător: . (….)

Grefier: . (….)

Pentru astăzi fiind amânata pronunţarea asupra recursului de fata care s-a judecat in şedinţa publica din 16 octombrie 2014 când părţile prezente au pus concluzii potrivit celor consemnate in încheierea de şedinţa de la respectivul termen de judecata, încheiere care face parte integranta din prezenta hotărâre si când, având in vedere lipsa de timp pentru deliberare, instanţa a amânat pronunţarea pentru data de 23 si 30 octombrie 2014.

La apelul nominal făcut în şedinţa publica la pronunţare se constata lipsa parţilor.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Instanţa, in urma deliberării pronunţa următoarea hotărâre:

T R I B U N A L U L

Constata ca prin sentinţa civila nr. 337 din data de 13.03.2014 pronunţata in cauza de Judecătoria Zărnesti, instanţa a admis în parte acţiunea astfel cum a fost precizată şi completată în dosarul principal şi în dosarul conexat de către reclamanţii CI şi CE, ambii decedaţi pe parcursul procesului, continuată acţiunea de către CAM, decedat pe parcursul procesului şi continuată acţiunea de către CMF, CIM şi CIMaria, în contradictoriu cu pârâţii PI, PM, PT, PR, PV, TC, TA şi GLC, FD, CMVI; a respins cererea reconvenţională formulată de către pârâţii reclamanţi reconvenţionali  PIşi PM şi, in consecinţă:

1.a stabilit linia de hotar între imobilul proprietatea reclamanţilor CI şi CE, înscris în CF . (….) Predeluţ, nr. top. . (….) , compus din fânaţ de 3.028 mp. şi casă de locuit compusă din 2 camere la parter, 2 camere la mansardă şi dependinţe şi imobilele proprietatea pârâţilor PIşi PM, înscrise în CF (….)  Predeluţ nr. top. (….), compus din casă de locuit P+2E+M şi grădină de 600 mp,, nr. top. (….) şi (….) - teren de 350,10 mp., imobilul pârâtului PV, înscris în CF (….)  Predeluţ, nr. cadastral (….), în suprafaţă de 300 mp., imobilul proprietatea pârâţilor PT şi PR înscris în CF (….)  Predeluţ nr. top. (….), compus din anexe gospodăreşti şi teren de 100 mp., imobilul proprietatea pârâţilor TC si TA înscris în CF (….)  Bran, provenită din conversia pe hârtie a CF (….)  N Predeluţ, nr. cad. (….), nr. top. (….) , compus din casă P+E, anexe gospodăreşti şi grădină de 1.348 mp., imobilul proprietatea pârâtei GLC înscris în CF (….)  N Predeluţ, nr. cadastral (….)  (cad. 269) constând în grădină în suprafaţă de 502 mp., imobilul proprietatea pârâtei CMVI înscris în CF (….)  Predeluţ nr. top. (….) fânaţ de 1.514,18 mp. pe aliniamentul punctelor 22-72-149 conform planşelor cu nr. 2 şi 3 din lucrarea de expertiză întocmită în cauză de către expertul tehnic specialitatea topografie ME, depusă la termenul de judecată din 23.05.2013, cu următoarele modificări:

-linia de hotar cu pârâţii reclamanţi reconvenţionali PI şi PM va fi dată de zidul casei pârâţilor reclamanţi reconvenţionali;

-linia de hotar cu pârâtul PV va fi dată de colţul anexei acestuia;

-linia de hotar cu pârâţii PT şi PR va fi dată de zidul anexei acestora;

2.a stabilit linia de hotar între imobilul proprietatea reclamanţilor CI şi CE înscris în CF (….) Predeluţ, nr. top. (….)  compus din fânaţ de 3.028 mp. şi casă de locuit compusă din 2 camere la parter, 2 camere la mansardă şi dependinţe, şi imobilele proprietatea pârâtului FD înscrise în CF (….)  Predeluţ nr. top. (….) compus din drum de acces în suprafaţă de 421,50 mp., nr. top. (….) teren fânaţ de 2.474 mp. şi nr. top. (….) teren în suprafaţă de 510,23 mp. pe aliniamentul punctelor 25-133 conform planşei cu nr. 2 din lucrarea de expertiză întocmită în cauză de către expertul tehnic specialitatea topografie ME, care face parte integrantă din prezenta hotărâre;

3.i-a obligat pe pârâţii PI şi PM să lase în deplină proprietate şi posesie reclamanţilor suprafaţa de 74 mp. teren, pârâtul PV suprafaţa de 68 mp., pârâta GLC suprafaţa de 87 mp., pârâţii TC şi TA suprafaţa de 75 mp.;

4.i-a obligat pe pârâţii PI, PM, PV, PT, PR, TC,TA şi GLC să ridice împrejmuirea existentă şi să o amplaseze pe linia de hotar stabilită anterior, în termen de 10 zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, în caz de refuz autorizează reclamanţii să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâţilor;

5.i-a obligat pe pârâţii reclamanţi reconvenţionali PI şi PM la plata către reclamanţi a sumei de 827,04 lei reprezentând contravaloarea suprafeţei ocupate de construcţia pârâţilor reclamanţi reconvenţionali;

6.l-a obligat pe pârâtul PV la plata către reclamanţi a sumei de 68,92 lei reprezentând contravaloarea suprafeţei ocupate de construcţia pârâtului;

7.i-a obligat pe pârâţii PT şi PR la plata către reclamanţi a sumei de 1.516,24 lei reprezentând contravaloarea suprafeţei ocupate de construcţia pârâţilor;

8.i-a obligat pe pârâţii PV, FD, CMV, TC şi TA la plata către expertul specialitatea topografie PR a diferenţei de onorariu expert în cuantum de 315 lei pentru lucrarea de expertiză cu nr. 671/2005 întocmită în primul ciclu procesual.

Prin aceeaşi hotărâre instanţa a respins restul pretenţiilor reclamanţilor si a compensat parţial între părţi cheltuielile de judecată, urmând ca pârâţii să plătească reclamanţilor suma de 1.717 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa aceasta hotărâre instanţa a avut in vedere ca prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii CIşi CE, în contradictoriu cu pârâţii PI, PM, PC, Pandaru Teodora, PT, PR, TC, TA, FD, CMVI, au solicitat ca instanţa de judecată prin hotărârea care o va pronunţa să stabilească linia de hotar dintre proprietatea reclamanţilor înscrisă în CF (….)  Predeluţ, nr. top. (….) în suprafaţă de 3.028 mp. şi proprietăţile pârâţilor, să fie obligaţi pârâţii să le lase în deplină posesie şi folosinţă suprafaţa de teren pe care aceştia o folosesc din proprietatea reclamanţilor, să fie obligaţi pârâţii să ridice împrejmuirea existentă şi să o amplaseze pe linia de hotar, precum şi toate edificatele existente pe terenul proprietatea reclamanţilor, în caz contrar să fie abilitaţi reclamanţii să facă acest lucru, pe cheltuiala pârâţilor. Cu cheltuieli de judecată.

La termenul de judecată din data de 13.04.2005 în baza art. 164 Cod procedura civila s-a dispus  conexarea dosarului cu dosarul înregistrat sub nr. 496/338/2005, dosar in cadrul caruia, prin cererea formulata, reclamanţii CI şi CE au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul PV, stabilirea liniei de hotar ce desparte proprietatea reclamanţilor înscrisă în CF (….)  Predeluţ, top. (….)  de proprietatea pârâtului, să fie obligat pârâtul să le lase în deplină posesie şi folosinţă suprafaţa de teren pe care acesta o foloseşte din proprietatea reclamanţilor, să fie obligat pârâtul să ridice împrejmuirea existentă şi să o amplaseze pe linia ce se va stabili precum şi toate edificatele existente pe proprietatea reclamanţilor, în caz contrar să fie autorizaţi reclamanţii să facă acest lucru, pe cheltuiala pârâtului.

S-a mai avut in vedere ca prin sentinţa civilă cu nr. 955/14.12.2005 pronunţată de Judecătoria Zărneşti în dosarul cu nr. 138/c/2005 s-au admis în parte acţiunile din dosarul principal şi dosarul conex formulate de către reclamanţii CIşi CE şi-n consecinţă a fost stabilită linia de hotar între terenul reclamanţilor înscris în CF (….)  Predeluţ, nr. top. (….)  şi terenurile proprietatea pârâţilor PI, PM, PC, PT, PT, PR, PV, TC şi TA înscrise în CF (….)  Predeluţ, pe aliniamentul punctelor 41 b, 42 b, 47, 231, 230, 48, 49, 215, 214, 213, 212, 503, 20 din Anexa 4 la raportul de expertiză specialitatea topografie cu nr. 671/2005 întocmit de expertul tehnic PR (graniţa actuală); ca prin aceeaşi sentinţă a fost stabilită linia de hotar dintre terenul reclamanţilor înscris în CF --- şi terenul pârâtei CMV înscris în CF --- Predeluţ, nr. top. 11620/2/1 pe aliniamentul punctelor 208, 209, 206, 115 din anexa 4 la raportul de expertiză specialitatea topografie nr. 671/2005 întocmit de către expertul tehnic specialitatea topografie PR; ca instanţa de judecată a mai stabilit linia de graniţă între terenul reclamanţilor şi terenul pârâtului FD înscris în CF (…)  Predeluţ, pe aliniamentul punctelor 510, 131, 130, 128, 116 din raportul de expertiză tehnică cu nr. 671/2005 şi ca a respins acţiunea în revendicare formulată de către reclamanţi.

S-a mai avut in vedere ca prin decizia cu nr. 374/R/08.06.2006 pronunţată de Tribunalul Braşov în dosarul cu nr. 373/C/2006 a fost admis recursul declarat de către recurenţii CI şi CE împotriva sentinţei civile cu nr. 955/14.12.2005 a Judecătoriei Zărneşti, cauza fiind trimisă spre rejudecare, in considerentele acestei decizii, reţinându-se că lipseşte soluţia cu privire la ultimul petit al cererii reclamanţilor, astfel încât prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în cercetarea fondului tuturor cererilor cu judecata cărora a fost investită.

Instanţa a luat act de faptul ca reclamanta CE a decedat la data de 14.10.2006, acţiunea fiind continuată de moştenitorii acesteia CI şi CAM; ca reclamanţii şi-au precizat şi completat cererea de chemare în judecată, solicitând în contradictoriu cu pârâţii CMVI, FD, TC, TA, PT, PR, PV, PI şi PM, GLC, ca instanţa de judecată, prin hotărârea care o va pronunţa, să stabilească linia de hotar dintre proprietăţile părţilor, să fie obligaţi pârâţii să le lase în deplină posesie şi folosinţă suprafaţa de teren pe care aceştia o folosesc din terenul proprietatea reclamanţilor, să fie obligaţi pârâţii să ridice împrejmuirea existentă şi să o amplaseze pe linia de hotar ce se va stabili de către instanţa de judecată, să fie obligaţi pârâţii să îşi ridice edificatele, ce pot fi ridicate, existente pe terenul proprietatea reclamanţilor, iar în cazul în care acest teren este ocupat de construcţii să fie obligaţi proprietarii acestor construcţii să-i despăgubească cu o sumă de bani echivalentă valorii de circulaţie în zonă a terenului ocupat de aceste construcţii, iar în cazul în care pârâţii refuză să ridice împrejmuirea sau să ridice alte anexe existente pe terenul proprietatea reclamanţilor, să fie abilitaţi reclamanţii să facă acest lucru pe cheltuiala pârâţilor, cu cheltuieli de judecată; ca pârâţii PI şi PM au formulat cerere reconvenţională prin care au solicitat ca în varianta în care instanţa va stabili o altă linie de hotar decât cea existentă iar pe acest teren sunt edificate construcţii iar părţile nu vor ajunge la un acord privind preţuirea acestei porţiuni de teren şi trecerea în proprietatea pârâţilor contra cost, instanţa de judecată să pronunţe o hotărâre prin care să constate că pe terenul proprietatea reclamanţilor, pârâţii reclamanţi reconvenţionali au edificat cu bună credinţă o construcţie casă de locuit şi dependinţe şi pe cale de consecinţă să dispună instituirea unui drept de superficie asupra porţiunii de teren pe toată durata existenţei construcţiilor, precum şi înscrierea în cartea funciară a dreptului de superficie.

Instanţa a luat act de faptul ca la data de 04.07.2008 a decedat reclamantul Cristescu Ion, acţiunea fiind continuată de moştenitorul  acestuia CAM si ca la data de 08.07.2008 a decedat reclamantul CAM, acţiunea fiind  continuată de moştenitorii CMF, în calitate de soţie supravieţuitoare şi CIM, CIMaria, în calitate de fiice.

Pentru a pronunţa hotărârea recurata, instanţa de fond a reţinut din extrasele de carte funciară depuse la dosarul cauzei, că reclamanţii CI şi CE sunt proprietarii imobilului înscris în CF (…) Predeluţ, nr. top. (…) compus din fânaţ de 3.028 mp. şi casă de locuit compusă din 2 camere la parter, 2 camere la mansardă şi dependinţe, clădită în anii 1947-1949, cu titlu de drept prin restabilirea situaţiei anterioare cu titlu iniţial de drept cumpărare cu actul nr. 830/1945 cf, cu act nr. 513/1992 cf.

Instanţa a mai reţinut că:

-prin contractul de vânzare cumpărare cu nr. 2276/20.11.1936, VB şi EB au dobândit de la numitul IT cota indiviză de 2/16 din 6/16 din imobilul înscris în CF (…) Predeluţ, nr. top. (…) , (…)şi (…);

-prin contractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 01.09.1945, reclamanţii CI şi CE au dobândit de la autorii VB şi EB, dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu având următoarele dimensiuni şi vecinătăţi: în faţă cu şoseaua şi cu pârâul T pe o lăţime de 33 metri, în spate pe o lăţime de 11 metri cu NB, pe o latură având lungimea de 288 metri cu proprietatea av. AR şi EP, iar pe cealaltă latură având lungimea de 290 mp cu proprietarul IT;

-imobilul proprietatea reclamanţilor a fost naţionalizat în baza decretului lege cu nr. 92/1950;

-pârâta CMVI este proprietara imobilului înscris în CF (…) Predeluţ nr. top. (…) fânaţ de 1.514,18 mp. cu titlu de drept cumpărare, imobilul fiind dobândit în anul 1971 de la numiţii BAV şi BV;

-pârâtul FD este proprietarul imobilelor înscrise în CF (…)  Predeluţ, nr. top. (…) compus din drum de acces în suprafaţă de 421,50 mp., nr. top. (…) teren fânaţ de 2.474 mp. şi nr. top. (…) teren în suprafaţă de 510,23 mp. cu titlu de drept ieşire din indiviziune provenită din cumpărare act nr. 2797/1969 cf. şi prin restabilirea situaţiei anterioare act nr. 159/1999 cf.;

-imobilele proprietatea reclamanţilor CI şi CE, precum şi imobilele pârâţilor FD şi CMVI au făcut parte din imobilul  înscris iniţial în CF (…)  Bran Predeluţ, nr. top. (…),(…) şi (…).

Instanţa de fond a mai reţinut ca prin sentinţa civilă cu nr. 1222/11.03.1966 pronunţată de Tribunalul Popular al Oraşului Braşov în dosarul cu nr. 7578/1965 s-a dispus partajarea imobilului înscris în CF (…) Bran, fiind atribuit lui FD imobilul cu nr. top. nou (…)în suprafaţă de 6.056,73 mp., iar Statului Român prin ILL Braşov imobilul cu nr. top. nou 11620/2/2 în suprafaţă de 3.028,26 mp., reţinându-se prin considerente că suprafaţa reală a imobilului înscris în CF (…) Bran Predeluţ, nr. top. (…),(…) şi (…) este de 24.226,96 mp. în loc de suprafaţa înscrisă în cartea funciară de 28.335,20 mp..

Prin decizia Tribunalului Braşov cu nr. 1400/09.07.1966 s-a admis recursul numitului FD și-n consecință s-a stabilit ca ieșirea din indiviziune să se realizeze în baza schiței de plan elaborată de ing. CS, varianta a doua care face parte integrantă din decizie.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei instanta a retinut ca pârâţii TC şi TA sunt coproprietarii imobilului înscris în CF (…) Bran, provenită din conversia pe hârtie a CF (…) N Predeluţ, nr. cad. (…), nr. top. (…) compus din casă P+E, anexe gospodăreşti şi teren de 1.348 mp., cu titlu de cumpărare ca bun comun, act nr. 6063/1974 cf şi prin construire act nr. 27/1999 cf. şi act de dezmembrare şi contract de donaţie nr. 1275/2005; ca pârâta GLC este proprietara imobilului înscris în CF (…) N Predeluţ, nr. cadastral 11619/2/b/1/c/1/2 (cad. 269) constând în grădină în suprafaţă de 502 mp., imobilul fiind dobândit de la pârâţii TC şi TA in baza actului de dezmembrare şi contract de donaţie nr. 1275/2005; ca pârâtul PV este proprietarul imobilului grădină în suprafaţă tabulară de 300 mp. înscris în CF (…) Predeluţ, nr. cadastral (…) cu titlu de cumpărare act nr. 2124/2004 cf.; ca pârâţii PT si PR sunt coproprietarii imobilului înscris în CF (…) Predeluţ nr. top. (…)compus din anexe gospodăreşti şi teren de 100 mp. cu titlu de drept cumpărare cu titlu de bun comun act nr. 5559/1991 cf,  iar pârâţii PI şi PM sunt coproprietarii imobilelor cu nr. top. (…),  compus din casă de locuit P+2E+M şi grădină de 600 mp., nr. top. (…) şi (…) teren de 350,10 mp., cu titlu de cumpărare act nr. 5559/1991 cf, act nr. 2150/2001 cf. şi prin construire act nr. 1329/2002 cf.

În ceea ce priveşte imobilele proprietatea pârâţilor T şi P, instanţa de fond a reţinut că prin actul de dezmembrare şi contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 8299/1974 imobilul proprietatea numitului TN înscris în CF (…) Predeluţ, nr. top. (…),(…),(…)şi (…)a fost dezmembrat în nr. top. (…),(…) teren fânaţ de 3.402,60 mp., nr. top. (…) teren fânaţ de 3.150 mp. şi nr. top. (…) teren fânaţ de 850 mp.; ca imobilul cu nr. top. nou (…) teren fânaţ de 3.150 mp. a fost înstrăinat prin acelaşi act către pârâtul TC iar imobilul cu nr. top. (…) teren fânaţ de 850 mp. a fost înstrăinat către pârâtul PT.

Prin actul de dezmembrare şi contract de vânzare cumpărare imobilul cu nr. top. nou (…) teren fânaţ de 3.150 mp. a fost dezmembrat după cum urmează:

-nr. top. nou (… ) grădină în suprafaţă de 1.850 mp., care a rămas în proprietatea pârâţilor TC şi TA;

-nr. top. nou (…) grădină în suprafaţă de 100 mp., care a fost înstrăinat către pârâţii PT si PR;

-nr. top. nou (…) grădină în suprafaţă de 300 mp., care a fost înstrăinat către PC si  PT, iar ulterior către PV;

-nr. top. nou (…) grădină în suprafaţă de 600 mp., care a fost înstrăinat către pârâţii PI si M;

-nr. top. nou (…) grădină în suprafaţă de 300 mp., care a fost înstrăinat către PG si PS.

Din concluziile lucrării de expertiză specialitatea topografie întocmită în cauză de către expertul tehnic ME, instanţa a reţinut ca linia de graniţă conform folosinţei actuale între reclamanţi şi pârâta CMVI este materializată pe teren prin gard care se desfăşoară între punctele 22-96 iar între proprietăţile reclamanţilor şi ale pârâtul FD este materializată doar parţial prin gard, aliniamentul gardului fiind dispus între punctele 25-85, dar si că potrivit folosinţei actuale, între reclamanţi şi pârâţii TC, TA, GLC, PT, PR, PV, PI şi PM, există un gard amplasat între punctele 100-134, precum şi arbuşti plantaţi în vârstă de aproximativ 30 de ani.

În ceea ce priveşte linia de graniţă între proprietatea reclamanţilor şi proprietăţile pârâţilor CMVI şi FD instanţa a apreciat că se impune respectarea schiței plan elaborată de ing. CS, care a stat la baza deciziei prin care s-a dispus ieşirea din indiviziune, imobilele fiind dezmembrate din acelaşi corp funciar.

În ceea ce priveşte linia de graniţă între proprietatea reclamanţilor şi proprietatea pârâţilor TC, TA, GLC, PT, PR, PV, PIşi PM, reclamanţii au susţinut că linia de graniţă a suferit modificări în decursul timpului, în timp ce potrivit susţinerilor pârâţilor, linia de graniţă este neschimbată începând cu data dobândirii imobilului.

Din depoziţia martorului MI, în vârstă de 91 de ani, care locuieşte în vecinătatea imobilelor în litigiu, instanta a retinut ca familia C foloseşte aceeaşi suprafaţă de teren începând cu anul 1941 si ca la acel moment, exista un drum pe actualul amplasament al şoselei având o lăţime de aproximativ 4 metri. În prezent, potrivit aceleiaşi depoziţii, lăţimea şoselei este de aproximativ 10 metri, iar distanţa dintre şosea şi pârâu este de aproximativ 2 metri, lărgirea drumului nu a afectat proprietatea familiei C, iar frontul stradal al imobilelor reclamanţilor şi pârâtului F nu s-a modificat.

Acelaşi martor a mai arătat că deşi terenul aparţinând autorilor reclamanţilor, numiţii T şi B, se întindea în trecut până la limita apei, suprafaţa cuprinsă între drum şi pârâu era neproductivă; ca linia de graniţă între proprietatea reclamanţilor şi proprietatea autorului pârâţilor, numitul T, era reprezentată la nivelul anului 1940 de un grad amplasat în linie dreaptă si ca in prezent, linia de hotar nu mai este dreaptă, existând o magazie, un garaj şi un hotel care încalcă linia de hotar si ca gardul existent între reclamanţi şi pârâţii TC şi TA nu mai respectă aliniamentul hotarului vechi.

Din depoziţia martorului RV, instanţa a reţinut ca în trecut loturile folosite de autorii reclamanţilor şi ai pârâţilor erau delimitate de semne naturale de hotar, respectiv sălcii şi pietre mari, care nu mai există în prezent; din declaraţia martorei NL instanţa a reţinut că la nivelul anului 1977 între părţi nu existau neînţelegeri, la acel moment existând un gard de plasă cu stâlpi de fier, fiind plantate mlădiţe de sălcii pe aliniamentul gardului.

Instanţa a mai reţinut declaraţiile martorilor BN (născut în anul 1931, audiat în primul ciclu procesual, care a arătat ca, având cunoştinţa de amplasamentul imobilelor în litigiu încă din copilărie, gardul edificat pe latura cu pârâţii P nu a respectat linia de hotar fiind construit înspre proprietatea reclamanţilor), NT (audiat de asemenea în primul ciclu procesual, care a arătat la momentul dobândirii terenului, pârâţii P l-au împrejmuit cu un gard de ţeavă şi beton, iar până în prezent acest hotar nu a suferit modificări), PIA (audiat în primul ciclu procesual, care a arătat ca pe linia de hotar dintre reclamanţi şi pârâtul PI există plantate sălcii iar linia de hotar nu a suferit modificări).

Instanţa a reţinut aplicabilitatea in speţa a dispoziţiilor art. 480 Cod civil potrivit cu care  „Proprietatea, este dreptul ce are cineva de a se bucura şi de a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut”, dar si pe cea a dispoziţiilor art. 584 Cod civil, potrivit cu care „orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grăniţuirea proprietăţii lipite cu a sa; cheltuielile grăniţuirii se vor face pe jumătate”.

In baza întregului material probator administrat în cauză instanţa a constatat că linia de hotar pe latura cu pârâţii TC, TA, GLC, PT, PR, PV, PIşi PM, a suferit modificări raportat la graniţa veche existentă la momentul dobândirii de către reclamanţi a dreptului de proprietate în anul 1945, apreciindu-se ca depoziţiile martorilor care au descris linia de graniţă iniţială dintre proprietatea reclamanţilor şi proprietatea autorului pârâţilor, numitul TN, la nivelul anului 1945, se coroborează cu concluziile lucrării de expertiză întocmită în cauză de către expertul tehnic specialitatea topografie ME, cu respectarea schiţei expertului tehnic CS care face parte integrantă din decizia Tribunalului Braşov cu nr. 1400/09.07.1966.

Astfel, instanţa a reţinut că potrivit depoziţiilor martorii MI şi BN, gardul edificat de către pârâţi nu mai respectă aliniamentul hotarului vechi încălcându-se proprietatea reclamanţilor si ca, potrivit concluziilor lucrării de expertiză întocmită în cauză de către expertul tehnic specialitatea topografie ME, astfel cum a fost completată, pârâţii PI şi PM, ocupă suprafaţa de 86 mp. din terenul reclamanţilor, din care suprafaţa de 12 mp. este ocupată de casa acestora, construcţia anexă aparţinând pârâţilor PT şi PR ocupă suprafaţa de 22 mp. din terenul reclamanţilor, în timp ce pârâtul PV ocupă suprafaţa de 69 mp. din proprietatea reclamanţilor, din care suprafaţa de 1 mp. este ocupată de construcţia anexă.

Instanţa a mai reţinut concluzia expertului in sensul că pârâta GLC ocupă suprafaţa de 87 mp. din proprietatea reclamanţilor, în timp ce pârâţii TC şi TA ocupă suprafaţa de 75 mp.

La stabilirea liniei de graniţă instanţa a avut in vedere că reclamanţii au fost de acord cu plata unei despăgubiri de către pârâţi pentru suprafeţele de teren ocupate de construcţii cu excepţia anexelor si ca prin lucrarea de expertiză evaluări bunuri imobile întocmită în cauză de către expertul tehnic evaluator EV a fost stabilită o valoare de 68,92 lei/mp. pentru suprafaţa de teren ocupată de către pârâţi din imobilul reclamanţilor.

În ceea ce priveşte cererea reclamanţilor privind obligarea pârâților la ridicarea construcţiilor anexe, instanța a reţinut în ceea ce priveşte anexa edificată de către PV, ca aceasta ocupă suprafața de 1 mp. din proprietatea reclamanţilor, în timp ce anexa pârâților PT şi PR ocupă suprafața de 22 mp..

Instanţa de judecată a mai reţinut pe de-o parte, că reclamanţii nu au invocat accesiunea, iar, pe de altă parte, ca în cauză nu s-a dovedit reaua credinţă a pârâţilor PT şi PR, motiv pentru care a apreciat ca nefiind întemeiat capătul de cerere privind obligarea acestor pârâţi la demolarea construcţiei anexă.

S-a mai reţinut ca nici în ceea ce priveşte construcţia anexă aparţinând pârâtului PV, reclamanţii nu au invocat accesiunea, instanţa apreciind totodată că măsura desfiinţării este disproporţionată având in vedere că anexa acestui pârât ocupă suprafaţa de 1 mp. din terenul reclamanţilor, sens în care a respins şi acest capăt de cerere ca neîntemeiat.

In baza tuturor acestor reţineri, instanţa a stabilit liniile de hotar potrivit dispozitivului, pe aliniamentul punctelor 22-72-149 conform planşelor cu nr. 2 şi 3 din lucrarea de expertiză întocmită în cauză de către expertul tehnic specialitatea topografie ME, depusă la termenul de judecată din 23.05.2013, cu modificările specificate.

Fata de soluţia pronunţata, instanţa de judecată a dispus obligarea parţilor la plata de despăgubiri, potrivit dispozitivului, pentru suprafeţele de teren ocupata de construcţiile celor obligaţi la plata.

Instanţa a stabilit linia de hotar între imobilul proprietatea reclamanţilor CI şi CE înscris în CF (…) Predeluţ, nr. top. (…)şi imobilele proprietatea pârâtului FD înscrise în CF (…) Predeluţ nr. top. (…), nr. top. (…)şi nr. top. (…) pe aliniamentul punctelor 25-133 conform planşei cu nr. 2 din lucrarea de expertiză întocmită în cauză de către expertul tehnic specialitatea topografie ME, pe considerentul că aceasta respectă schiţa întocmită de către expertul tehnic CS cu ocazia ieşirii din indiviziune, din care au rezultat loturile reclamanţilor şi ale pârâtului FD.

În ceea ce-i privește pe pârâții FD și CMVI instanța de judecată a reținut că reclamanții au solicitat în contradictoriu cu aceștia doar stabilirea liniei de graniță, astfel cum rezultă din concluziile scrise depuse la dosarul cauzei.

În ceea ce priveşte cererea reconvenţională formulată de către pârâţii reclamanţi reconvenţionali PI şi PM privind instituirea unui drept de superficie cu privire la suprafaţa ocupată de construcţia acestora, aceasta a fost respinsă pentru următoarele motive:

Dreptul de superficie este un drept real, care constă în dreptul de proprietate pe care îl are o persoană, denumită superficiar, asupra construcţiilor, plantaţiilor sau altor lucrări care se află pe un teren ce aparţine unei alte persoane, precum şi în dreptul de folosinţă al superficiarului asupra acelui teren.

În acest caz, se suprapun două drepturi de proprietate aparţinând la doi proprietari deosebiţi: dreptul superficiarului asupra construcţiilor, plantaţiilor sau a altor lucrări şi dreptul proprietarului asupra terenului.

Dreptul de superficie constituie o derogare de la art. 489 Cod civil, potrivit căruia proprietatea terenului cuprinde proprietatea a tot ce se află pe suprafaţa lui, precum şi de la art. 482 Cod civil, potrivit căruia proprietatea asupra unui lucru dă dreptul asupra a tot ce se uneşte, ca accesoriu, la acest lucru (dreptul de accesiune). Dreptul de superficie poate fi constituit prin convenţia părţilor, prin legat, prin uzucapiune sau prin lege. Or, pârâţii reclamanţi reconvenţionali nu au dovedit în cauză niciunul dintre modurile de dobândire a dreptului de superficie mai sus enunţate. Aşadar, simplul fapt de a construi pe terenul altuia, chiar şi cu bună-credinţă, nu poate da naştere unui drept de superficie în beneficiul constructorului, în absenţa unuia dintre cele patru elemente menţionate mai sus.

Împotriva aceste sentinţe a declarat recurs pârâtul FD, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii si trimiterea cauzei spre rejudecare.

In motivarea recursului s-a arătat ca recurentul a deţinut iniţial terenul înscris in CF 523, nr. top (…) , teren care a fost dezmembrat si vândut către SS, BM si NA, aceştia nefigurând drept parţi in proces, in ciuda faptului ca linia de graniţa s-a stabilit si fata de terenul proprietatea acestora.

A doua critica a vizat împrejurarea ca instanţa de fond ar fi acordat reclamanţilor mai mult decât aceştia au solicitat, deoarece s-a revendicat suprafaţa de 3.038 mp., in timp ce instanţa de fond a acordat 3.108 mp si fără sa explice de unde provine surplusul de suprafaţa.

In ceea ce priveşte terenul deţinut de pârât, s-a criticat faptul că s-a reţinut că acesta are o alta suprafaţa decât cea menţionată in CF, fără sa se fi oferit vreo explicaţie cu privire la provenienţa acestei diferenţe.

In fine, ultima critica a vizat faptul ca in mod nelegal instanţa de fond ar fi dispus obligarea paratului recurent la plata cheltuielilor de judecata, in condiţiile in care nu s-a reţinut nicio culpa procesuala in sarcina acestuia.

Recursul a fost legal timbrat.

Intimaţii CMF, RIM (fosta C) si CIMaria, precum si PT si PR, PI si PM si PV, TC si TA, au depus la dosar declaraţii autentice prin care au arătat ca înţeleg sa se declare de acord cu dispoziţiile instanţei de fond referitoare la stabilirea liniei de hotar si la plata despăgubirilor, potrivit raportului de expertiza întocmit de expert ME.

Intimata GLC a depus la dosar o nota de şedinţa, la data de 18.09.2014, prin care a arătat ca nu este de acord cu sentinţa pronunţata, deoarece măsurătorile nu au stabilit ca aceasta ar stăpâni mai mult decât deţine potrivit evidentelor de CF.

La termenul de judecata din 18.09.2014 instanţa a calificat aceasta nota drept o cerere de recurs si i-a pus recurentei in vedere sa facă dovada achitării taxei judiciare de timbru in valoare de 244,88 lei, sub sancţiunea anularii recursului ca netimbrat.

La termenul următor, din 16.10.2014, instanţa a invocat din oficiu si a admis excepţia de netimbrare a recursului declarat de recurenta GLC, dispunând totodată si anularea recursului respectiv.

Analizând recursul declarat de paratul FD din perspectiva criticilor formulate, tribunalul constata ca acesta este nefondat.

Prima critica in baza căreia s-a solicitat casarea sentinţei si trimiterea cauzei spre rejudecare, este apreciata de tribunal ca nefondata.

Instanţa de fond a soluţionat cauza in virtutea principiului disponibilităţii, in cadrul procesual fixat de reclamanţi, aceştia urmând sa îşi asume si eventualul risc al nechemării in judecata a tuturor proprietarilor fata de care au înţeles sa solicite stabilirea liniei de hotar, riscul constând in inopozabilitatea hotărârii in ceea ce ii priveşte pe cei nechemaţi in judecata. Pe de alta parte, afirmând ca terenul respectiv ar aparţine unor terţe persoane, recurentul nu justifica nici un interes practic si personal in susţinerea acestui motiv de recurs.

Tribunalul apreciază ca nefondata si cea de a doua critica, potrivit cu care reclamanţilor li s-ar fi acordat mai mult decât au cerut, afirmându-se ca aceasta au invocat dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 3.028 mp., iar instanţa de judecata le-a dat 3.108 mp.

Tribunalul retine caracterul total nefundamentat al acestor afirmaţii, in contextul in care reclamanţii au solicitat obligarea paraţilor sa le respecte dreptul de proprietate asupra imobilului proprietatea lor, identificat cu datele de CF si ca instanţa, in baza constatărilor unui expert topo si a restului probelor administrate, a obligat pe paraţi sa ii despăgubească pe reclamanţi pentru suprafeţele ocupate fără drept din proprietatea celor din urma, tribunalul reţinând si achiesarea paraţilor la obligaţiile stabilite de instanţa in sarcina lor.

Din nou, reţinând ca in sarcina recurentului parat nu s-a stabilit nicio obligaţie de lăsare in posesie sau despăgubire, tribunalul apreciază ca acesta nu justifica nici de aceasta data un interes personal si practic in susţinerea acestui motiv de recurs.

In ceea ce priveşte faptul ca prin expertizele efectuate in cauza s-ar fi constatat de către experţii topo ca proprietatea paratului recurent măsoară in realitate cu cca. 400 mp. mai puţin decât apare in evidentele de CF, fără ca expertul sa fi oferit si explicaţii pentru aceasta diferenţa, tribunalul apreciază ca si aceasta critica este nefondata, in contextul in care nu a făcut parte din obiectivele încuviinţate de instanţa identificarea terenului paratului recurent, in condiţiile in care acest parat nu a avut de formulat propriile obiective pentru expertizele încuviinţate in cauza si având in vedere ca suprafaţa reala a proprietăţii paratului este o chestiune care excede cadrului procesual, mai ales ca prin hotărârea pronunţata nu s-a reţinut ca paratul ar ocupa fără drept parte din proprietatea reclamanţilor.

In fine, tribunalul găseşte neîntemeiata si ultima critica formulata, aceea referitoare la obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata, reţinând ca in cauza in mod corect instanţa de fond a făcut aplicarea disp. 584 Cod civil, potrivit cu care „orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grăniţuirea proprietăţii lipite cu a sa; cheltuielile grăniţuirii se vor face pe jumătate”.

Astfel, atâta vreme cat instanţa a găsit întemeiata acţiunea reclamanţilor formulata in contradictoriu si cu paratul recurent si având in vedere ca acesta din urma nu a criticat modalitatea in care a fost trasata linia de graniţa dintre proprietatea sa si cea a reclamanţilor, in mod evident paratul recurent trebuie sa suporte jumătate din cheltuielile de judecata aferente stabilirii liniei de graniţa intre proprietăţile lor, fără ca pentru acest lucru sa fie necesar stabilirea unei culpe procesuale in persoana paratului recurent.

Pentru toate aceste motive, tribunal constata ca niciuna dintre criticile formulate de recurentul parat nu este întemeiata, soluţia instanţei de fond urmând sa fie menţinuta ca temeinica si legala, cu consecinţa respingerii recursului, in baza art. 312 Cod procedura civila.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul pârât FD, împotriva sentinţei civile nr. 337/13.03.2014 pronunţată in cauză de Judecătoria Zărneşti, pe care o menţine.

IREVOCABILA

Pronunţată in şedinţa publică azi, 30.10.2014.

PREŞEDINTE,  JUDECATOR,JUDECATOR,

(…)   (…)(…)

GREFIER

(…)

RedCDP/2ex./01.2015.

Judecător fond MM

Domenii speta

Spete similare