Evacuare

Pe rol pentru azi fiind judecarea cauzei civile formulate de către reclamantul B. N. împotriva pârâţilor B. F., O. I., N. B. E. D., N. B. N. P., B. M., având ca obiect evacuare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă reclamantul B. N., reprezentanta acestuia av. Z. A., pârâţii – reclamanţi reconvenţionali B. F. şi O. I., reprezentantul pârâţilor – reclamanţi reconvenţionali şi al pârâţilor av. K. J. şi martorii C. L., P. R. şi C. V., lipsa fiind pârâtele.

Procedura de citare nu este legal îndeplinită cu martorii C. L. şi C. V.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, învederându-se instanţei faptul că pricina se află la al patrulea termen de judecată; că lipsa de procedură cu martorii C. L. şi C. V., întrucât în cuprinsul dovezilor de înmânare nu s-a indicat numele şi prenumele persoanei care a semnat de primirea  citaţiilor, se acoperă prin prezenţa personală a acestora; faptul că în şedinţă publică înainte de deschiderea dezbaterilor reprezentantul Postului de Poliţie R. a depus la dosar procesele verbale de executare a mandatelor de aducere emise în cauză pe seama martorilor; faptul că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Instanţa procedează la audierea martorilor C. V., C. L. şi P. R. în temeiul art.311 C.pr.civ., sub prestare de jurământ potrivit dispoziţiilor art.319 al.1 C.pr.civ., declaraţiile acestora fiind consemnate în procesele verbale ataşate la dosar, după ce în prealabil au fost lecturate şi semnate de către aceştia. 

Martorul C. V. prezintă instanţei spre vedere o scrisoare medicală eliberată pe seama sa de dr. I. M., înscris din cuprinsul căruia rezultă faptul că martorul C. V. a fost internat pe Secţia de recuperare a Spitalului Municipal din B., scrisoare medicală întocmită în 16.11.2013.

Martorul P. R. arată că nu se va mai prezenta la instanţă şi faptul că nu are de solicitat cheltuieli de judecată pentru termenul de azi.

Av. Z. A. arată că nu are de formulat alte cereri sau de solicitat alte probe.

Av. K. J. depune la dosar procesul verbal încheiat la 22.01.2013 la Primăria comunei R., în fotocopie certificată pentru conformitate cu originalul, comunicând un exemplar din acesta cu av. Z. A. Totodată, av. K. J. menţionează că din acest înscris rezultă de când au apărut neînţelegerile dintre părţi.

Av. K. J. învederează şi faptul că singura pretenţie ce face obiectul cererii reconvenţionale este doar suma de 7000 lei şi capătul de cerere privind stabilirea dreptului de retenţie.

Reclamantul arată că nu a semnat procesul verbal de înţelegere depus la dosar de av. K. J., aspect confirmat şi de către av. Z. A.

Av. Z. A. şi av. K. J. arată că nu au de formulat alte cereri sau de solicitat alte probe.

Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau incidente de soluţionat, instanţa în baza art.223 al.2 şi art.392 C.pr.civ. închide faza probatorie şi deschide dezbaterile cu prioritate asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor N. B. E. D., N. B. N. P. şi B. M., invocată de către acestea prin întâmpinare, iar mai apoi asupra fondului cauzei.

Av. Z. A. solicită respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor N. B. E. D., N. B. N. P. şi B. M., menţionând faptul că din probaţiunea administrată în cauză rezultă că aceste pârâte locuiesc la ambele imobile din litigiu. De asemenea, învederează că din probaţiunea administrată în cauză se poate reţine că pârâţii locuiesc într-un imobil care nu le aparţine şi refuză eliberarea acestui imobil.

Solicită admiterea acţiunii formulate conform petitului acesteia, reiterând cererile cu care a sesizat instanţa.

Cu privire la întâmpinarea şi cererea reconvenţională formulată în cauză, solicită respingerea acesteia ca nedovedită, arătând că neînţelegerile între părţi au intervenit în cursul lunii …... 2012. În acest context arată că subvenţia acordată de către APIA în cuantum de ……. lei este pentru tot anul …., însă până în luna …… 2012 părţile s-au gospodărit laolaltă, apreciind astfel că reclamantul nu poate fi obligat la plata către pârâţii – reclamanţi reconvenţionali a sumei de …… lei ce reprezintă subvenţie integrală acordată de APIA pentru tot anul ….... Solicită şi acordarea cheltuielilor de judecată suportate în cauză de către reclamant, precizând că până la sfârşitul dezbaterilor va depune documentele justificative.

Av. K. J. susţine excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor N. B. E. D., N. B. N. P. şi B. M., solicitând admiterea acesteia, învederând faptul că prin acţiunea introductivă se solicită lăsarea în deplină posesie şi proprietate a imobilului nr. top. 5923/2 înscris în CF ….. R., reprezentând casă şi teren, iar ca efect al acestei cereri, la capătul doi al acţiunii se solicită evacuarea tuturor pârâţilor din imobilul respectiv. Astfel, arată că din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză rezultă faptul că cele trei fiice ale pârâtei – reclamante reconvenţionale B. F. locuiesc în loc. R., la nr. administrativ …., iar la imobilul de la nr. administrativ ….. acestea merg doar în vacanţe, dar nu lucrează terenurile de acolo, astfel că acestea nu au ce să lase în deplină posesie şi proprietate, motiv pentru care solicită admiterea excepţiei invocate.

În legătură cu acţiunea în revendicare, solicită a se reţine că din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză rezultă faptul că pârâta B. F. acolo s-a născut, a crescut, s-a gospodărit, a îngrijit-o şi înmormântat-o pe mama ei, astfel că reclamantul nu are dreptul să o alunge pe reclamanta reconvenţională din acel imobil, unde aceasta a locuit toată viaţa. Consideră că în momentul de faţă nu există nici un motiv ca pârâta – reclamantă reconvenţională B. F. să părăsească acel imobil, susţinând apărările din întâmpinare cu privire la aceste chestiuni.

Cu privire la cererea de evacuare, arată că aceasta nu este întemeiată.

Totodată, în situaţia în care se va admite cererea de evacuare, solicită admiterea cererii reconvenţionale şi obligarea reclamantului – pârât reconvenţional la plata către pârâţii – reclamanţi reconvenţionali a sumei de ……. lei primită de la APIA cu titlu de subvenţie, menţionând în acest sens faptul că despăgubirile de la APIA se primesc în urma însămânţării terenurilor cu anumite seminţe şi în urma creşterii anumitor animale. De asemenea, menţionează şi faptul că aceasta a şi fost înţelegerea în faţa primarului Comunei R., respectiv că pârâţii – reclamanţi reconvenţionali vor primi subvenţia acordată de APIA pentru anul ……, aspect consemnat în procesul verbal depus la dosar. Precizează mai apoi faptul că, pârâţii – reclamanţi reconvenţionali au însămânţat terenurile şi au înfiinţat o livadă de 100 de pomi fructiferi, aşadar ei au îngrijit terenurile din litigiu.

Cu privire la testamentul dat de reclamant, arată că reclamantul şi-a testat averea în 3 părţi între fiicele sale, iar ulterior a revocat partea lui B. F., la insistenţele unei alte fiice care urmăreşte să obţină banii de la APIA.

Totodată, potrivit prevederilor art.2495 Cod civil solicită stabilirea unui drept de retenţie până la achitarea de către reclamant a sumei de 7000 lei în favoarea pârâţilor – reclamanţi reconvenţionali. Solicită şi acordarea cheltuielilor de judecată justificate de onorariul avocaţial.

În replică, av. Z. A. arată că cererea de evacuare se justifică în condiţiile în care, chiar şi pârâţii – reclamanţi reconvenţionali au recunoscut că mai există o casă în R. unde locuiesc fiicele pârâtei B. F. De asemenea, arată că reclamantul este proprietar asupra imobilului pe care este situată casa din litigiu, recunoscând faptul că acea casă nu este înscrisă în cartea funciară. În ce priveşte testamentul făcut de reclamant, arată că acesta a fost făcut pe casă, iar ulterior reclamantul a revocat acest testament, aceasta fiind proba că pe acel teren există casă.

În temeiul art.394 al.1 C.pr.civ., instanţa închide dezbaterile.

După închiderea dezbaterilor la termenul de azi, av. Z. A. a depus la dosar prin registratura instanţei, în fotocopie certificată pentru conformitate cu originalul chitanţa din data de 04.04.2013 privind plata onorariului avocaţial.

INSTANŢA

Deliberând asupra cererii de faţă,

În baza actelor de la dosar, constată următoarele:

1.1. Poziţia procesuală a reclamantului:

Prin acţiunea civilă înregistrată la această instanţă la data de ……….., reclamantul B. N., a chemat în judecată pe pârâţii B. F., O. I., N. B. E. D., N. B. N. P., B. M., solicitând ca instanţa să pronunţe o hotărâre prin care să dispună:

- ca pârâţii să-i lase în deplină proprietate şi posesie imobilul nr. top. …….. şi casa înscrise în CF …… R., asupra cărora este proprietar, dispunând evacuarea pârâţilor din acest imobil, reprezentând casă şi teren,

- cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a acţiunii reclamantul arată că este proprietar tabular asupra imobilului nr. top. ……. pe care este situată o casă, înscrise în CF …… R., imobil care figurează la nr. administrativ …... Arată că şi pârâţii, respectiv familia formată din fiica – pârâta B. F., concubinul acesteia – pârâtul O. I., precum şi cele trei fiice ale pârâtei de rd.1 – anume pârâtele de rd.3-5, au locuit cu el la imobilul mai sus indicat.

Reclamantul arată că în data de ………, după ce a fost internat câteva zile în spital, la reîntoarcerea sa acasă la nr. administrativ ……, unde a locuit alături de pârâţi, a găsit uşa de la casă închisă, fiind nevoit să meargă peste noapte la o altă fiică a sa. A doua zi reîntorcându-se acasă, a găsit de asemenea uşa închisă şi cu toate că pârâţii erau acasă, nu i-au deschis locuinţa, reclamantul fiind astfel nevoit să se adăpostească din nou în casa fiicei sale, iar astfel de la acea dată şi până în prezent reclamantul arată că locuieşte alături de aceasta.

Ulterior, reclamantul arată că întâlnindu-se în sat cu pârâţii aceştia îi adresau injurii şi ameninţări.

După aproximativ 5 luni de zile de la incidentul mai sus expus, pârâţii B. F. şi O. I. au mers la locuinţa fiicei reclamantului, unde acesta locuieşte şi în prezent, solicitându-i să se întoarcă alături de ei la casa situată la nr. administrativ ……., însă reclamantul a refuzat.

Totodată, reclamantul arată că a testat în favoarea fiicei sale B. F. terenul şi casa de la nr. administrativ ……., identificate prin nr. top. ……. în CF …… R., testament pe care ulterior la revocat în data de ……., ca urmare a incidentului expus mai sus.

De asemenea, reclamantul arată şi faptul că pârâţii mai au o casă în loc. roşia, care este proprietatea lor şi care de asemenea le-a fost dată de către el pentru a locui în ea.

În drept reclamantul invocă prevederile art.555 şi art.563 Cod civil.

În probaţiune reclamantul a depus la dosar în fotocopii următoarele înscrisuri: buletinul de identitate, CF …… R., certificat de atestare fiscală nr…../….., certificat de încadrare în grad de handicap, declaraţia autentificată de BNP I. T. prin încheierea de autentificare nr…../……., testamentul autentificat de BNP I. T. prin încheierea de autentificare nr….../……., cuponul de pensie aferent lunii ……. 2013.

Cererea este legal timbrata cu suma de 29 lei potrivit chitanţei seria …… nr……….. din 16.04.2013 (fila 5), cu suma de 1221,20 lei potrivit chitanţei seria …… nr…….. din 09.05.2013 (fila 29) - reprezentând taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar în valoare de 0,30 lei (fila 4) şi 3 lei (fila 28).

Prin încheierea de şedinţă din data de …….. instanţa a admis cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de către reclamant şi a dispus reducerea taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar, revenite în sarcina reclamantului de la suma de ……. lei taxă judiciară şi …… lei timbru judiciar, la suma de …….. lei taxă judiciară (rest de achitat ……. lei) şi timbru judiciar de …… lei (rest de plată ……. lei).

1.2. Prin răspunsul la întâmpinare şi la cererea reconvenţională depus la data de …….., reclamantul – pârât reconvenţional a solicitat respingerea apărărilor invocate de pârâţi, respingerea cererii reconvenţionale, ca fiind nefondată şi nelegală.

În motivarea răspunsului la întâmpinare reclamantul arată că apărările pârâţilor sunt nefondate când se solicită respingerea acţiunii sale, în condiţiile în care el este unic proprietar tabular asupra întregilor supraedificate situate pe nr. top.5923/2 înscris în CF ….. R.

De asemenea, arată că cererea de respingere a acţiunii sale faţă de fiicele pârâtei B. F. este neîntemeiată, deoarece atât acţiunea de revendicare, cât şi cea de evacuare, trebuie făcută faţă de toţi membrii de familie, chiar dacă sunt minori, astfel că nu se poate invoca excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestora.

Reclamantul arată că toate apărările şi susţinerile pârâţilor nu corespund realităţii, aspecte pe care le va dovedi cu martori.

În ce priveşte testamentul dat de reclamant, acesta arată că a revocat în întregime testamentul referitor la pârâta B. F., astfel cum se poate observa în declaraţia autentificată sub nr……/…… de BNP I. T.

Reclamantul solicită respingerea cererii reconvenţionale ca fiind netemeinică.

În acest sens, reclamantul arată că nu corespunde adevărului faptul că pârâţii ar fi lucrat pentru el, iar în legătură cu banii primiţi de la APIA, reclamantul arată că aceste sume de acordă proprietarilor de terenuri agricole.

Totodată, reclamantul arată că există contradicţie între motivarea pârâţilor de respingere a acţiunii sale şi între motivarea cererii reconvenţionale, în cuprinsul acesteia din urmă recunoscându-se că există casă şi susţinându-se că ar fi înlocuit ciripele şi ar fi efectuat alte lucrări, aspecte care nu corespund realităţii, care nu justifică un pretins drept de retenţie.

Raportat la cele mai sus arătate, reclamantul consideră că pârâţii au ocupat abuziv şi în lipsa sa cât a fost în spital, casa proprietatea sa.

În drept reclamantul invocă prevederile art.59 şi art.205 C.pr.civ.

Alăturat răspunsului la întâmpinare reclamantul a anexat adeverinţa nr…../…….. eliberată de Comuna R..

-/-

2.1. Poziţia procesuală a pârâţilor B. F., O. I., N. B. D., N. B. M., N. B. S.:

La data de …….. au depus la dosar întâmpinare prin care au arătat că se opun la admiterea acţiunii reclamantului, solicitând:

- respingerea acţiunii ca fiind nefondată,

- în ceea ce le priveşte pe pârâtele N. B. D., N. B. M. şi N. B. S., s-a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, arătând că acesta nu folosesc imobilul din litigiu identificat cu nr. top. 5293/2 înscris în CF …. R., locuind la o altă casă situată în loc. R. la nr. administrativ ….,

- cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a întâmpinării, raportat la petitul acţiunii reclamantului, pârâţii reiterează aspectele referitoare la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor N. B. D., N. B. M. şi N. B. S.. Din analiza colii de carte funciară ….. R. rezultă că imobilul nr. top. 5923/2 reprezintă fâneţe în postata …….., nefiind înscris nici un drept de proprietate în favoare reclamantului asupra vreunei case de locuit. În această situaţie, solicitarea reclamantului de a-i lăsa în deplină posesie şi proprietate casa şi de a se dispune evacuarea lor din casa de locuit, apare ca fiind neîntemeiată.

Se arată că imobilul nr. top. 5923/3 din R. reprezintă într-adevăr proprietatea reclamantului, însă astfel cum se poate observa, casa nu este notată la cartea funciară. Acest lucru se datorează faptului că pe acel imobil a existat o casă bătrânească, care a aparţinut părinţilor reclamantului, însă aceasta a fost demolată de reclamant şi soţia acestuia def. B. S., pârâţii arătând că ulterior au construit împreună construcţia care există în prezent.

Pârâta B. F. arată că acolo s-a născut, a locuit, şi-a întemeiat prima familie, a lucrat cot la cot cu părinţii ei pământurile şi a adus îmbunătăţiri construcţiilor. Arată totodată faptul că, între ea şi sora, respectiv fratele său a existat o înţelegere deplină, potrivit căreia urma ca ea să rămână în gospodărie cu copiii ei, în condiţiile în care ea a îngrijit-o pe mama lor şi a înmormântat-o. În acest sens se arată că s-a şi întocmit un testament prin care reclamantul a şi testat celor trei copii terenurile pe care acesta le deţine, pârâtei B. F. testându-i inclusiv terenul pe care îl revendică. Ulterior, fiind influenţat de sora pârâtei B. F., reclamantul a revocat parţial testamentul autentificat sub nr…../……… de BNP I. T.

Se mai arată şi faptul că imobilul din litigiu reprezintă fâneţe, însă nu pe acesta este amplasată casa. Pârâţii arată că în jurul casei deţin circa 4 hectare de teren, din care pe o porţiune este casa, curtea şi grădina, pe circa 0,80 ha este arat şi semănat secară, pe circa 0,70 ha este porumb, pe 0,30 ha sunt cartofi, pe 0,30 ha este ovăz, iar diferenţa este folosită ca şi fânaţe, precizându-se că toate terenurile au fost lucrare şi sunt lucrate şi în prezent de pârâta B. F. şi concubinul acesteia O. I., aceştia fiind cei care au cumpărat sămânţa şi au suportat toate cheltuielile.

În legătură cu susţinerile reclamantului, cum că în toamna anului ……… când a venit de la spital nu a fost lăsat să intre în casa situată în R., nr….., pârâta arată că nu corespund adevărului. Se arată că reclamantul a mers la casa situată în R., nr….., unde în prezent pârâţii locuiesc pârâţii cu cele trei fiice ale pârâtei B. F., casa fiind proprietatea pârâtei B. F.. Totodată, se arată că la casa din R., nr…., pârâţii B. F. şi O. I. stau doar în perioada verii, această casă fiind situată în pădure, acolo ţinând animalele şi lucrând pământul în tot cursul anului.

Se precizează şi faptul că atunci când reclamantul a venit de la spital nu a fost lăsat să intre, deoarece nu a fost auzit de către acestea, astfel că reclamantul s-a dus la casa surorii pârâtei B. F. – numita C. M., care l-a şi influenţat să nu mai meargă acasă şi să deschidă proces pentru evacuarea lor.

Totodată, pârâţii au formulat cerere reconvenţională, prin care în contradictoriu cu reclamantul, au solicitat instanţei:

- să dispună obligarea reclamantului – pârât reconvenţional la plata sumei de 20.000 lei ce reprezintă subvenţia încasată de la APIA pentru terenurile lucrate şi pentru animalele cu care este înregistrat la Primărie şi reprezentanţa APIA,

- să stabilească un drept de retenţie asupra imobilului nr. top. 5923/2 înscris în CF ….. R., respectiv pe construcţiile situate în localitatea R., nr….., în favoarea pârâţilor – reclamanţi reconvenţionali B. F. şi O. I., până la achitarea sumei de 20.000 lei din partea reclamantului – pârât reconvenţional,

- cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii reconvenţionale se arată că B. F. şi O. I. au lucrat toate terenurile cu care reclamantul era înregistrat la Primărie în Registrul Agricol şi cu care a fost înregistrat la APIA. De asemenea, aceştia au crescut şi îngrijit animalele, iar subvenţiile primite pentru anul …. şi ….. au fost încasate de reclamantul B. N.

Se arată totodată faptul că toate cheltuielile cu însămânţatul, aratul, discuitul şi recoltatul au fost achitate doar de către aceştia, reclamantul limitându-se la a primi doar sumele de bani, cu titlu de subvenţii. De asemenea, hrana pentru animale, fânul, porumbul, ovăzul au fost procurate tot prin munca pârâţilor B. F. şi O. I., iar foloasele de care ar fi trebuit să beneficieze în urma creşterii acestor animale au fost încasate tot de către reclamant.

Mai mult, pârâţii – reclamanţi reconvenţionali arată că în ultimii trei ani au înfiinţat o livadă, plantând circa 100 de pomi fructiferi altoiţi, respectiv: meri, peri şi cireşi. Totodată, aceştia arată că au făcut aducţiunea de apă la casa din pădure, săpând un şanţ în lungime de aproximativ 100 de metri în care au introdus tub de polietilenă. De asemenea, la casă au refăcut acoperişul, înlocuind circa 500 de ciripe, contravaloarea acestor lucrări fiind cuprinse în suma solicitată în cuprinsul cererii, respectiv: 2500 lei valoarea ciripelor, 250 lei valoare furtunului de polietilenă, mufe pentru aducţiunea de apă, la care se adaugă circa 3 zile de muncă apreciate la suma de 300 lei, iar contravaloarea pomilor este apreciată ca fiind de 1000 lei.

Raportat la aceste aspecte, pârâţii consideră că sunt incidente în cauză prevederile art.1345, 1347, art.1639-1647 Cod civil.

În ceea ce priveşte solicitarea privind stabilirea unui drept de retenţie, având în vedere prevederile art.2495 Cod civil, pârâţii consideră că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de acest text de lege în vederea stabilirii dreptului de retenţie pe teren şi construcţii, până în momentul în care vor fi despăgubiţi.

În drept pârâţii – reclamanţi reconvenţionali invocă prevederile art.200 al.1 C.pr.civ., art.1345, art.1347, art.1639-1647, art.2495 Cod civil, art.205, art.209 C.pr.civ.

Prin încheierea de şedinţă din data de ……. instanţa a admis cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de către pârâţii – reclamanţi reconvenţionali B. F. şi O. I. şi a dispus scutirea acestora de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de ………. lei.

-/-

În urma identificării prezenţei părţilor în şedinţa publică din data de ………, instanţa a constatat că pârâta de rd.5 se numeşte N. B. E. D. La acelaşi termen de judecată, reclamantul a arătat că solicită evacuarea din imobilul situat la nr. administrativ ….., a tuturor pârâţilor, inclusiv a pârâţilor de rd.1-2 care ocupă efectiv imobilul şi faptul că în prezent el locuieşte la o altă fiică, B. M., în loc. R., fără a cunoaşte nr. administrativ; pârâtul – reclamant reconvenţional O. I. a arătat că este de acord atât el, cât şi soţia lui, cât şi fetele (pârâtele de rd.3-5), ca reclamantul să se întoarcă acasă, precum şi faptul că nu doreşte să se mute împreună cu soţia sa de la nr. administrativ ….., la nr. administrativ ….., ci ca reclamantul să revină să locuiască la nr. administrativ ….. Totodată, reclamantul a arătat că acţiunea are ca obiect revendicare şi evacuare, faptul că nu uzează de procedura specială, menţionând că este o acţiune tipică în revendicare, evacuarea fiind o consecinţă a revendicării, neinvocând prevederile speciale din Titlul XI – art.1033 şi următoarele C.pr.civ.

Totodată, la termenul de judecată din ………. instanţa a unit cu fondul cauzei soluţionarea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor N. B. D., N. B. M. şi N. B. E. D., invocată de către acestea prin întâmpinare.

Prin cererea de ajutor public judiciar depusă la termenul de judecată din ……….., pârâţii au arătat că numele şi prenume corecte ale pârâtelor de rd.3-5 sunt: N. B. E. D., N. B. N. P., B. M., anexând şi certificatele de naştere ale acestora.

În şedinţa publică din data de ……… pârâta – reclamantă reconvenţională B. F. a arătat că în prezent locuieşte împreună cu pârâtul O. I. – concubinul ei, precum şi cu fiicele sale – N. B. E. D., N. B. N. P. şi B. M., la nr. administrativ …. în loc. R.. Totodată, a arătat că deoarece reclamantul era nemulţumit cu modul în care pârâţii administrau gospodăria, respectiv datorită neînţelegerilor, tatăl ei – reclamantul, a plecat de un an de zile de la nr. administrativ ….., după ce în prealabil le-a cerut tuturor pârâţilor să părăsească imobilul din loc. R., nr…., lucru care nu s-a întâmplat, astfel că reclamantul s-a mutat la sora sa C. M. Mai apoi, pârâta a arătat că reclamantul mai deţine o casă în loc. R., la nr. administrativ …, casă ce este folosită de luni până vineri de către cele trei fiice ale sale, în vacanţele şcolare şi la sfârşiturile de săptămână cele trei fiice locuiesc împreună cu ea în R., la nr. ….. A copilărit în casa din loc. R., nr…., iar aproximativ din anul 1986 s-a mutat de acolo în loc. R., nr…. – imobilul din litigiu. Şi pe perioada în care cele trei fiice locuiesc în casa de la R., nr…., acestea se gospodăresc singure, fără ajutorul ei sau al altor persoane, astfel încât casa de la nr…. este folosită doar de către ele. Ar exista posibilitatea ca ea să se mute în acea casă, dar întrucât acolo nu are pământ de lucrat, nu se stabileşte acolo, rămânând în loc. R., la nr…., unde sunt şi terenurile agricole. 

De asemenea, la acelaşi termen de judecată, pârâţii O. I. şi B. F., au arătat că doar ei solicită achitarea sumei ce reprezintă subvenţia încasată de la APIA, aşadar doar ei au calitatea de reclamanţi reconvenţionali, doar ei susţinând această cerere, iar raportat la cele arătate de către APIA Bihor în adresa depusă la dosar, pârâţii – reclamanţi reconvenţionali O. I. şi B. F. au arătat că îşi micşorează câtimea obiectului cererii reconvenţionale de la suma de 20.000 lei, la suma de 7.000 lei, potrivit prevederilor art.204 al.2 pct.2 C.pr.civ.

În şedinţa publică din data de ……. pârâţii – reclamanţi reconvenţionali au depus la dosar în fotocopie certificată pentru conformitate cu originalul procesul verbal încheiat la ……. la Primăria comunei R. – fila 149.

-/-

În probaţiune instanţa a încuviinţat pentru reclamant proba cu înscrisuri, proba testimonială (fiind audiaţi în acest sens martorii C. V. şi B. D. - filele 131-132, 146 dosar), iar pentru pârâţi  instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri, proba testimonială (fiind audiaţi în acest sens martorii B. I., C. L. şi P. R. - filele 133, 147-148 dosar) şi proba constând în emiterea unei adrese către APIA B. (răspunsul la aceasta fiind depus la fila 92 dosar).

-/-

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine în fapt următoarele: 

I. În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor N. B. E. D., N. B. N. P. şi B. M., invocată de către acestea prin întâmpinare., instanţa o va respinge pe baza următoarelor considerente:

În cuprinsul cererii de ajutor public judiciar, pârâta – reclamantă reconvenţională B. F. a arătat că locuieşte în aceeaşi gospodărie cu O. I. şi cu cele trei fiice ale sale.

De asemenea, în şedinţa publică din data de ………. pârâta – reclamantă reconvenţională B. F. a arătat că în prezent locuieşte împreună cu pârâtul O. I. – concubinul ei, precum şi cu fiicele sale – N. B. E. D., N. B. N. P. şi B. M., la nr. administrativ …. în loc. R.

Din probaţiunea testimonială administrată în cauză, instanţa reţine:

- martorul B. I. D. a arătat că în vacanţele şcolare cele trei fiice ale pârâtei B. F. locuiesc alături de aceasta la casa din pădure,

- martorul C. V. a arătat că fiicele pârâtei B. F. locuiesc când la casa din localitate, când la casa din pădure.

Raportat la cele mai sus evidenţiate, instanţa reţine din probaţiunea administrată în cauză, faptul că cele trei fiice ale pârâtei – reclamante reconvenţionale B. F. locuiesc la sfârşiturile de săptămână şi în vacanţele şcolare, împreună cu aceasta şi cu numitul O. I., în loc. R., la imobilul cu nr. administrativ …, respectiv în casa ce formează obiectul acţiunii.

Din cuprinsul întâmpinării şi a cererii reconvenţionale (fila 49) rezultă că pârâţii – reclamanţi reconvenţionali nu contestă faptul că imobilul-casă la nr. administrativ ….. este înscris în cartea funciară ….. R.

Va reţine instanţa şi prevederile articolului 36 din Codul de procedură Civilă , potrivit căruia: „ Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.”

II. Referitor la acţiunea formulată de către reclamant şi cererea reconvenţională formulată în cauză de către pârâţii – reclamanţi reconvenţionali B. F. şi O. I., raportat la probaţiunea administrată în cauză, instanţa reţine următoarele aspecte:

În fapt:

Din cercetarea cărţii funciare depuse la dosarului cauzei la filele 8-9, instanţa reţine următoarele:

- numărul topografic 5923/2 ce în natură reprezintă câmp în ………, în suprafaţă de 9420 mp, este înscris sub AI-2 în cartea funciară …….. R., proprietar fiind sub B9 , reclamantul cu titlu de moştenire , potrivit certificatului de moştenitor nr. …./…. emis de BNP T. I., în dosarul cu nr. …./…..

Din adresa nr…./…… emisă de APIA – C. J. B. – fila 92, în privinţa subvenţiei pentru teren, rezultă că reclamantul B. N. a încasat sprijin financiar aferent cererii unice de plată pe suprafaţă pentru campania anului ….., în cuantum de 7006,82 lei, iar pentru campania aferentă anului ….. reclamantul nu a depus cerere unică de plată pe suprafaţă. În privinţa subvenţiei pentru animale, reclamantul nu a beneficiat de sprijin financiar în perioada ……...

Din declaraţia martorilor audiaţi în cauză - filele 131-133, 146-147, instanţa reţine următoarele:

-martorul B. D. a arătat:

- reclamantul B. N. are o casă chiar în loc. R. la nr….., casă ce este în prezent ocupată de cele trei fiice ale pârâtei B. F., cunoscând acest aspect întrucât le-am văzut mergând la şcoală din acel imobil. De asemenea reclamantul B. N. mai deţine o casă în afara satului R., la aproximativ 5 km, în pădure. Aproximativ acum 5 sau 6 ani în această casă s-a mutat şi fiica reclamantului - pârâta B. F., împreună cu O. I. – concubinul pârâtei B. F.. De aproximativ 3-4 luni, am aflat că B. N. nu mai locuieşte la casa din pădure, ci la casa unei alte fiice din R. – numita C. M. Eu personal l-am văzut pe reclamant în casa fiicei sale C. M. Casa din pădure este o singură construcţie, cu câteva camere, nu are dependinţe, iar terenul din jur este lucrat de către B. F. şi O. I., personal văzându-i muncind pământul. Ştiu că reclamantul are porci, vaci, oi şi cai. Aceste animale sunt întreţinute de către pârâţii - reclamanţi reconvenţionali B. F. şi O. I., aceştia ocupându-se de animale şi în prezent, întrucât au rămas în casa unde sunt şi animalele. Pârâţii - reclamanţi reconvenţionali B. F. şi O. I. ar putea folosi casa de la nr. …., acolo unde locuiesc în prezent fiicele pârâtei B. F.. Animalele le avea doar reclamantul, aceste animale sunt în prezent în folosinţa pârâţilor - reclamanţi reconvenţionali, dar nu cunosc profiturile pe care le obţin după creşterea lor. În ultimii 5-6 ani i-am văzut doar pe pârâţii - reclamanţi reconvenţionali cultivând efectiv pământul şi îngrijind animalele, întrucât reclamantul datorită stării de sănătate nu poate să facă acest lucru. Acum 2-3 luni am fost chemat de către B. F. şi O. I. să merg împreună cu ei la C. M., acolo unde locuieşte reclamantul, pentru a-l chema acasă. În prezenţa mea pârâţii - reclamanţi reconvenţionali i-au adresat invitaţia să se întoarcă la casa din pădure, în schimb reclamantul a refuzat. Ulterior, martorul a arătat că B. F. a domiciliat în casa din pădure, alături de părinţii săi, încă din copilărie.

-martorul B. I. D. a arătat:

- reclamantul B. N. deţine două case: una chiar în interiorul loc. R. şi o casă la pădure, fără să cunosc numerele administrative. Casa din sat este ocupată de cele trei fiice ale numitei B. F., ele locuind acolo pe perioada şcolii, în vacanţele şcolare mergând la pădure alături de mama lor. Ştiu că la casa din pădure au locuit B. N., alături de B. F. şi de O. I., B. F. locuieşte acolo de când eu mă ştiu alături de tatăl ei. În apropierea casei sunt terenurile agricole, lucrate de F. şi de O. I.. Terenurile au fost lucrate şi de către reclamant, până în momentul în care s-a îmbolnăvit, boala intervenind de mulţi ani de zile. Animalele eu ştiu că aparţin numitei B. F., reclamanţii reconvenţionali îngrijind animalele, respectiv: 2 cai, 3 vaci şi vreo 20 de oi. În prezent, cam de un an de zile, reclamantul B. N. locuieşte în satul R., la casa fiicei lui M.. O. I. locuieşte alături de B. F. în casa din R. de la pădure de circa 6 ani de zile. Eu ştiu că reclamanţii reconvenţionali au stat atât la casa din sat, acolo unde în prezent locuiesc fiicele numitei B. F., cât şi la casa din pădure, unde au animalele şi lucrează terenurile.

-martorul C. V. a arătat:

- reclamantul B. N. deţine două case în raza localităţii R., una dintre case fiind situată chiar în localitate şi una înafara localităţii la locul cunoscut „în pădure”, unde reclamantul a locuit până în urmă cu circa un an de zile cu fiica lui B. F. şi cu O. I. - partenerul de viaţă al acesteia. B. F. are trei fete în persoana pârâtelor din prezentul proces, fete care locuiesc când la casa din localitate, când la pădure. Ştie că aproximativ un an de zile B. N. nu mai locuieşte împreună cu F. şi cu O. I., ci la o altă fiică a lui pe nume C. M.. Ştiu că B. F. şi O. I. folosesc şi casa din sat, cu atât mai mult cu cât aceasta este locuită de către cele trei fiice ale pârâtei B. F.. Terenurile agricole de la pădure au fost lucrate de către O. I., în timp ce B. N. păstorea animalele de multe ori cu ajutorul uneia dintre fiicele pârâtei B. F.

-martora C. L. a arătat:

- B. N. are o casă în afara localităţii R., în pădure, aceasta fiind cea moştenită de la părinţii lui, unde a stat împreună cu fiica cea mică B. F. şi cu O. I.. De asemenea, mai are o casă şi în localitatea R.. B. F., fiind cea mai mică dintre fiicele reclamantului, a crescut şi a rămas în casa părintească, iar O. I. locuieşte acolo de aproximativ 7 ani.

Din ansamblul probaţiunii cu înscrisuri şi cea testimoniala administrată, rezultă că reclamantul a locuit pînă în urmă cu aproximativ un an de zile  împreună cu pârâţii –reclamanţii reconvenţionali , la casa de la nr. administrativ …… , au folosit împreună şi terenurile aferente ,  proprietatea reclamantului . Din coroborarea probaţiunii administrate rezultă că pârâţii reclamanţi reconvenţionali , nu justifică nici un titlu şi nici un drept asupra imobilului din litigiu , proprietatea reclamantului , conform cărţii funciare depuse la fila 8 din dosar.

În ceea priveşte conţinutul dreptului de proprietate privată, potrivit prevederilor art.555 al.1 Cod civil instanţa reţine că „Proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune de un bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege.”, iar potrivit al.2 se reţine că „În condiţiile legii, dreptul de proprietate privată este susceptibil de modalităţi şi dezmembrăminte, după caz.”

Astfel, primul alineat al art.555 din Codul civil defineşte dreptul de proprietate privată, completând textul art.480 Cod civil din 1864, prin exprimarea conţinutului său juridic (a celor trei atribute ale dreptului), respectiv posesia, folosinţa şi dispoziţia, şi prin evidenţierea caracterelor juridice ale acestui drept real (este un drept exclusiv, absolut şi perpetuu).

În ce priveşte acţiunea în revendicare, conform prevederilor art.563 Cod civil, se reţin următoarele:

„(1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.

(2) Dreptul la acţiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepţia cazurilor în care prin lege se dispune altfel.

(3) Dreptul de proprietate dobândit cu bună-credinţă, în condiţiile legii, este pe deplin cunoscut.

(4) Hotărârea judecătorească prin care s-a admis acţiunea în revendicare este opozabilă şi poate fi executată şi împotriva terţului dobânditor, în condiţiile Codului de procedură civilă.”

Acţiunea în revendicare este, pentru prima dată în legislaţia noastră, consacrată legal prin norme generale (textul nu are corespondent în Codul civil din 1864) şi calificată ca mijloc de apărare a dreptului de proprietate privată. În al.1 al art.563 din Codul civil, se conturează în mod complet sfera persoanelor care pot avea calitatea de pârât în acţiunea în revendicare, alături de posesorul – neproprietar fiind menţionaţi şi cei care deţin bunul fără drept (detentori precari). Referirea la despăgubiri vizează, în principal, dezdăunarea proprietarului de către pârât pentru intervalul în care, din vina acestuia din urmă a fost lipsit de exerciţiul dreptului său. Şi sub acest aspect, unul dintre reperele decisive este buna-credinţă a posesorului.

Acţiunea în revendicare este – ca regulă – imprescriptibilă (al.2 al.art.563 din Codul civil) putându-se face distincţie însă, sub aspect achizitiv, între situaţiile diferite determinate de obiectul dreptului de proprietate (bun mobil sau imobil) pentru dobândirea acestuia prin efectul posesiei (a se vedea art.928 şi următoarele Cod civil).

Cu privire la proba dreptului de proprietate asupra imobilelor înscrise în cartea funciară, conform art.565 din Codul civil instanţa reţine că „În cazul imobilelor înscrise în cartea funciară, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciară”.

Aşadar , în cadrul acţiunii în revendicare , instanţa trebuie să verifice următoarele chestiuni:

1.existenţa dreptului de proprietate în patrimoniul reclamantului.  Din cuprinsul cărţii funciare nr. …. R. , rezultă că reclamantul este proprietar în cotă de 1/1 parte asupra imobilului cu nr. topografic 5923/2. Fiind un imobil înscris în cartea funciară , dovada dreptului de proprietate al reclamantului s-a făcut prin înscrisul de la fila 8, 9 din dosar.

2.faptul posesiei sau a deţinerii  imobilului de către pârâţii din cauză. Din poziţia procesuală a pârâţilor , exprimată prin întâmpinarea depusă (fila 49), precum şi prin celelalte cereri , cererea reconvenţională , cererea de ajutor public judiciar , din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză,  rezultă că pârâţii  deţin imobilul din  litigiu.

3.faptul că pârâţii nu justifică nici un drept ca temei al posesiei , detenţiei lor. Din ansamblul probaţiunii administrate rezultă că pârâţii nu contestă calitatea de proprietar al reclamantului , ei fiind toleraţi în acel imobil. Faptul că pârâta B. F.  a crescut în casa din litigiu , nu-i conferă acestuia nici un drept , raportat la înscrisurile depuse de către reclamant , drept care să reprezinte o justificare a detenţiei  imobilului.

Pentru ansamblul acestor considerente , instanţa găseşte întemeiată acţiunea reclamantului , motiv pentru care o va admite , dispunând ca o consecinţă şi evacuarea pârâţilor din imobilul din litigiu.

În ceea ce priveşte cererea reconvenţională  instanţa reţine următoarele:

 Din adresa nr. …../……. (fila 92 din dosar) , rezultă că în urma cererii depuse de către B. N. , acesta a încasat subvenţia pentru teren , pentru campania anului ….. , în cuantum de 7006, 82 lei . Din cuprinsul acestui înscris nu rezultă pentru ce suprafaţă de teren a încasat reclamantul subvenţia , dacă a încasat doar pentru terenul din litigiu , în suprafaţă de 9420 mp , sau şi pentru alte terenuri , în condiţiile în care din testamentul autentificat sub nr. …../…….  rezultă că reclamantul are în proprietate şi alte imobile-terenuri.

Ca temei al obligării reclamantului la plata sumei reprezentând subvenţia aferentă anului ….., pârâţii-reclamanţi reconvenţionali au invocat , dispoziţiile din Codul Civil reprezentând îmbogăţirea fără justă cauză , şi anume prevederile articolului 1345 şi următoarele din Codul Civil.

Reţine astfel instanţa următoarele texte de lege:

„Art.1345

Cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogăţit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană, dar fără a fi ţinut dincolo de limita propriei îmbogăţiri. „

Ori , din analizarea înscrisurilor depuse rezultă că reclamantul nu s-a îmbogăţit fără justă cauză , în detrimentul pârâţilor –reclamanţi reconvenţionali. Din faptul că reclamantul a depus o cerere , a obţinut subvenţia pentru teren , în temeiul OUG 125/2006 şi HG 224/2008 , instanţa reţine că este îndreptăţit la această sumă de bani , nefiind dovedită lipsa justei cauze.  Pârâţii-reclamanţi reconvenţionali , nu au contestat calitatea reclamantului de titular al subvenţiei , nu au justificat  nici un drept asupra subvenţiei pentru teren, astfel că reclamantul nu s-a îmbogăţit în detrimentul lor . Faptul că  pârâţii- reclamanţi reconvenţionali  au lucrat terenurile din litigiu  , nu determină restituirea sumei de 7000 lei , în temeiul îmbogăţirii fără justă cauză , întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de articolul 1345 din Codul Civil. Reţine instanţa că pârâţii- reclamanţi reconvenţionali s-au bucurat de fructele imobilelor cultivate , aceştia recunoscând că îşi asigură traiul în urma cultivării terenurilor şi a creşterii animalelor.

Pentru ansamblul acestor argumente , instanţa va respinge această cerere.

În ceea ce priveşte stabilirea dreptului de retenţie asupra imobilului din litigiu , în favoarea pârâţilor-reclamanţi reconvenţionali O. I. şi B. F., instanţa reţine următorul text de lege din Codul Civil

ART. 2.495

Notiune

„ (1) Cel care este dator sa remita sau sa restituie un bun poate sa il retina cat timp creditorul nu isi executa obligatia sa izvorata din acelasi raport de drept sau, dupa caz, atat timp cat creditorul nu il despagubeste pentru cheltuielile necesare si utile pe care le-a facut pentru acel bun ori pentru prejudiciile pe care bunul i le-a cauzat.

(2) Prin lege se pot stabili si alte situatii in care o persoana poate exercita un drept de retentie.”

Ori , pârâţii –reclamanţi reconvenţionali nu justifică nici un drept de creanţă născut din raportul juridic analizat de către instanţă , în sarcina reclamantului nu s-a stabilit nici o obligaţie legată de bunul imobil din litigiu , motiv pentru care această cerere va fi respinsă ca nefondată.

În baza considerentelor mai sus expuse, instanţa va admite în parte acţiunea reclamantului B. N. şi va respinge cererea reconvenţională formulată de pârâţii – reclamanţi reconvenţionali B. F. şi O. I., potrivit dispozitivului prezentei hotărâri.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, reţinând  faptul că pârâţii -  reclamanţi reconvenţionali B. F. şi O. I. au pierdut procesul, în conformitate cu prevederile art.453 Cod procedură civilă, îi va obliga să achite în solidar reclamantului – pârât reconvenţional B. N. cheltuieli de judecată în valoare de 500 lei, reprezentând onorar avocaţial, conform documentelor justificative depuse la dosar (fila 151), văzând poziţia lor procesuală şi natura raporturilor juridice dintre ei , potrivit art. 455 din Codul de Procedură Civilă.

În baza art.149 al.3 C.pr.civ., instanţa va obliga reclamantul – pârât reconvenţional B. N. să plătească în favoarea statului suma de 10 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea fotocopierii înscrisurilor anexate acţiunii introductive de către reclamant, întrucât reclamantul nu le-a depus în exemplare suficiente, contrar dispoziţiilor articolului 149 din Codul de Procedură Civilă, instanţa dispunând din oficiu fotocopierea lor, în temeiul textului de lege mai sus indicat. 

În baza prevederilor art.18 din OUG 51/2008 conform cărora „Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviinţarea ajutorului public judiciar vor fi puse în sarcina celeilalte părţi, dacă aceasta a căzut în pretenţiile sale. Partea căzută în pretenţii va fi obligată la plata către stat a acestor sume.”, instanţa va obliga pârâţii – reclamanţi reconvenţionali B. F. şi O. I. la plata în favoarea Statului Român a sumei de 1252,70 lei, cu titlu de contravaloare ajutor public al cărui beneficiar a fost reclamantul – pârât reconvenţional B. N.

În baza prevederilor art.19 al.1 din OUG 51/2008 conform cărora „Dacă partea care a beneficiat de ajutor public judiciar cade în pretenţii, cheltuielile procesuale avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.”, instanţa constată că ajutorul public judiciar în cuantum de 2542,40 lei, ai cărui beneficiari au fost pârâţii – reclamanţi reconvenţionali B. F. şi O. I., rămâne în sarcina Statului Român.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor N. B. E. D., N. B. N. P. şi B. M., invocată de către acestea prin întâmpinare.

Admite în parte acţiunea civilă formulată de reclamantul B. N., împotriva pârâţilor B. F., O. I., N. B. E. D., N. B. N. P., B. M.

Respinge cererea reconvenţională formulată de pârâţii – reclamanţi reconvenţionali B. F. şi O. I., împotriva reclamantului – pârât reconvenţional B. N.

Obligă pârâţii – reclamanţi reconvenţionali B. F. şi O. I. să lase reclamantului – pârât reconvenţional în deplină proprietate şi liniştită posesie imobilul nr. top. 5923/2 înscris în CF ….. R., reprezentând casă şi teren.

Obligă pârâtele N. B. E. D., N. B. N. P. şi B. M. să lase reclamantului – pârât reconvenţional în deplină proprietate şi liniştită posesie imobilul nr. top. 5923/2 înscris în CF ….. R., reprezentând casă.

Dispune evacuarea pârâţilor – reclamanţi reconvenţionali B. F. şi O. I. şi a pârâtelor N. B. E. D., N. B. N. P. şi B. M., din imobilul situat în loc. R., nr…., jud. Bihor, identificat prin nr. top. 5923/2 înscris în CF …. R..

Obligă pârâţii – reclamanţi reconvenţionali B. F. şi O. I. , în solidar , să achite reclamantului – pârât reconvenţional B. N. suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, conform documentelor justificative depuse la dosar.

Obligă reclamantul – pârât reconvenţional B. N. să plătească în favoarea statului suma de 10 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloare fotocopiere înscrisuri. 

Obligă pârâţii – reclamanţi reconvenţionali B. F. şi O. I. la plata în favoarea Statului Român a sumei de 1252,70 lei, cu titlu de contravaloare ajutor public al cărui beneficiar a fost reclamantul – pârât reconvenţional B. N.

Ajutorul public judiciar în cuantum de 2542,40 lei, ai cărui beneficiari au fost pârâţii – reclamanţi reconvenţionali B. F. şi O. I., rămâne în sarcina Statului Român.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Beiuş şi se judecă de Tribunalul Bihor.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 26 noiembrie 2013.

PREŞEDINTE , GREFIER ,

C. D.M. – judecător D. S.

Red.C.M.

Tehnored.S.D., 9ex.

10 decembrie  2013

Domenii speta

Spete similare