Revendicare imobiliară

Pe rol pentru azi fiind judecarea cauzei civile formulate de către reclamantul K. I. împotriva pârâţilor P. I., P. E., N. V., N. R., având ca obiect revendicare imobiliară.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, învederându-se instanţei faptul că atât mersul dezbaterilor cât şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 11.06.2013, care face parte integrantă din prezenta, iar în vederea deliberării şi pentru depunerea concluziilor scrise, s-a amânat pronunţarea cauzei la data de 18.06.2013, la data de 25.06.2013 şi la data de 02.07.2013, după care:

INSTANŢA

Deliberând asupra cererii de faţă,

În baza actelor de la dosar, constată următoarele:

1. Poziţia procesuală a reclamantului:

Prin acţiunea civilă înregistrată la această instanţă la data de ……., reclamantul K. I., a chemat în judecată pe pârâţii P. I. şi P. E., N. V. şi N. R., solicitând ca instanţa să pronunţe o hotărâre prin care:

- să oblige pârâţii să-i lase în deplină proprietate şi posesie imobilele nr. cadastral 50638 în suprafaţă de 500 mp înscris în CF ……. N. şi nr. cadastral 50637 în suprafaţă de 3902 mp înscris în CF …… N., imobile pe care aceştia le folosesc fără drept;

- să-i oblige pe pârâţii de rd.1-2 să-şi ridice magazia de pe terenul său, iar pe pârâţii de rd.3-4 să-şi ridice gardul şi coteţul de găini de pe terenul său, iar în caz de refuz să fie autorizat el să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâţilor;

- cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a acţiunii reclamantul arată că este proprietar asupra nr. cadastral 50637 în suprafaţă de 3902 mp înscris în CF ….… N. şi asupra nr. cadastral 50638 în suprafaţă de 500 mp înscris în CF …….. N., imobile provenite din parcela nr. top. 585/5 înscris în CF …… B. şi întabulate în cartea funciară în urma ieşirii din indiviziune conform sentinţei civile nr…./…. pronunţată de Judecătoria Beiuş în dosarul nr…../187/…...

Reclamantul arată că fără nici un drept pârâţii folosesc imobilele ale căror proprietar este el în cotă de 1/1 parte, deşi le-a solicitat în repetate rânduri să elibereze terenul, însă aceştia au refuzat.

Mai mult, reclamantul arată că pârâţii au construit pe proprietatea sa supraedificatele constând în magazie, graj, coteţ pentru găini.

În motivarea în drept a acţiunii reclamantul invocă prevederile art.566, art.1396 şi următoarele Cod civil. 

În probaţiune reclamantul a depus la dosar în fotocopii extras CF ….., …… N.

Cererea este legal timbrata cu suma de 339 lei potrivit chitanţei seria …. nr……. din 21.05.2012 (fila 18) reprezentând taxa judiciara de timbru şi timbru judiciar in valoare de 3 lei (fila 3), 0,30 lei (fila 18).

1.2. Prin concluziile scrise depuse la data de ……, reclamantul a solicitat admiterea acţiunii formulate, respectiv:

- obligarea pârâţilor P. I. şi P. E. şi pe pârâţii N. V. şi N. R., să-i lase în deplină proprietate şi posesie suprafeţe de teren din imobilele nr. cadastral 50638 înscris în CF …… N. şi nr. cadastral 50637 înscris în CF ……. N., pe care aceştia le folosesc fără drept, în conformitate cu raportul de expertiză topografică întocmit de expert M. G. L.;

- obligarea pârâţilor P. I. şi P. E. să-şi ridice magazia (şopronul) de pe nr. cadastral 50637, iar pârâţii N. V. şi N. R. să-şi ridice grajdul şi magazia din lemn de pe nr. cadastral 50637, iar în caz de refuz reclamantul să fie autorizat să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâţilor;

- respingerea cererilor reconvenţionale formulate de pârâţii P. I. şi P. E. şi de pârâţii N. V. şi N. R., ca fiind neîntemeiate şi nefondate;

- cu cheltuieli de judecată în valoare totală de 2892 lei, reprezentând onorariu expert, taxă timbru, timbru judiciar, onorariu avocat şi transportul reclamantului din B. la B. pentru zilele în care a fost prezent la instanţă.

Alăturat concluziilor scrise reclamantul a anexat în fotocopie chitanţa nr…../…….

-/-

2.1. Poziţia procesuală a pârâţilor P. I. şi P. E.:

În şedinţa publică din data de ……., pârâţii au arătat că după anii 90 au primit de la C. L. N. o grădină situată pe str. M., lângă casa pârâtului N. V., teren pe care şi-au plantat pomi şi şi-au construit o magazie. Această magazie are nişte stâlpi de susţinere din ţeavă, fără a avea pereţi între aceşti stâlpi, stâlpii susţinând doar acoperişul. Stâlpii sunt introduşi în beton, magazia având o suprafaţă de 5m/6mp şi o foloseşte pentru a depozita acolo lemne de foc. Pârâţii nu cunosc cine este proprietarul terenului, el ştiind doar că l-a primit de la C. L. N.. Sunt de acord cu admiterea acţiunii reclamantului, doar în măsura în care reclamantul îşi dovedeşte proprietatea, fiind totodată de acord şi să-şi ridice magazia de lemne, dacă reclamantul îşi dovedeşte proprietatea.

2.2. Prin întâmpinarea depusă la data de ……., pârâţii au arătat că nu se opun în parte la admiterea acţiunii formulate de reclamant.

În motivarea în fapt a întâmpinării se arată că imobilul ce face obiectul litigiului, mai exact suprafaţa de aproximativ 900 mp din imobilul cu nr. top. 585/5 înscris în CF ….. B., se află în posesia lor din anul ……, când a fost încheiat contractual de închiriere nr…./….. între C. L. N. - în calitate de proprietar al terenului, pe de o parte şi pârâţii - în calitate de chiriaşi, pe de altă parte. Se arată că obiectul contractului este închirierea suprafeţei de 2894 mp, situaţi în N., pe strada M. Menţionează că terenul le-a fost atribuit încă din anul ….., însă contractual a fost încheiat abia în anul ……., pentru o perioada de 3 ani, nefiind reziliat de către niciuna dintre părţile contractante. De la încheierea contractului şi până în prezent, pârâţii arată că au folosit neîntrerupt şi în întregime suprafaţa de teren închiriată, plătind chiria aferentă şi nefiind tulburaţi în posesie, precizând totodată faptul că în suprafaţa de 2894 mp este cuprinsă atât curtea şi grădina de lângă casă, cât şi terenul pe care reclamantul solicită să-l elibereze.

Pârâtul arată că în anul ……. reclamantul a formulat o plângere penală împotriva sa, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tulburare de posesie, fiindu-i aduse acuze referitoare la faptul că în anul …….. a ocupat o parte din terenul reclamantului.

Astfel cum rezultă şi din ordonanţa din data de ………. a Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuş, pârâţii menţionează că reclamantul nu a avut niciodată în posesie acest imobil. Cât priveşte dreptul său de proprietate, pârâţii arată că Ordinul Prefectului cu nr…../……. a fost emis ilegal, precizând şi faptul că ei nu au ocupat abuziv acest imobil, dobândind dreptul de al folosi în baza contractului de închiriere, fapt în baza căruia s-au comportat ca adevăraţi proprietari plătind impozitul şi întreţinându-1.

La aceeaşi dată pârâţii au formulat şi cerere reconvenţională, prin care solicită instanţei să stabilească că au adus un spor de valoare terenului pe care o estimează la suma de 3000 lei, instituind în acest sens un drept de retenţie asupra imobilului, până la achitarea sumei ce va fi stabilită cu titlu de despăgubiri.

În motivarea cererii reconvenţionale se arată că terenul în cauză, care este folosit de către pârâţii – reclamanţi reconvenţionali ca grădină de zarzavat şi livadă, a fost la momentul când l-au primit plin de arbuşti, ciulini şi ruine de la vechile barăci folosite de ruşi, pârâţii menţionând că l-au arat, au scos bolovanii, au pus îngrăşământ şi au plantat pomi fructiferi.

Totodată, pârâţii arată că au amenajat o lemnărie unde depozitează lemnele pentru foc, apreciind astfel că s-au comportat ca adevăraţi proprietari ai imobilului, îngrijindu-se de teren ca de un bun propriu.

De asemenea, menţionează faptul că nu corespund adevărului afirmaţiile reclamantului în ceea ce privesc solicitările anterioare ale acestuia de a elibera terenul, precum şi faptul că singura dată când a fost pus în discuţie dreptul de proprietate al reclamantului a fost în urma plângerii penale formulate şi în urma intentării prezentului litigiu, pârâţii precizând că de fiecare dată au încercat să încheie o tranzacţie cu reclamantul, însă acesta nici nu a vrut să discute cu ei.

În drept pârâţii – reclamanţi reconvenţionali invocă prevederile art.115 şi următoarele C.pr.civ.

Cererea este legal timbrata cu suma de 90 lei potrivit chitanţei seria …… nr…….. din 19.06.2012 (fila 26) şi cu suma de 402 lei potrivit chitanţei seria ……. nr……… din 25.09.2012 (fila 26) reprezentând taxa judiciara de timbru şi timbru judiciar in valoare de 1 leu (fila 23) şi 5 lei (fila 38). 

2.3. În şedinţa publică din data de …….., pârâţii au arătat că cererea reconvenţională are ca obiect obligarea pârâtului reconvenţional la plata sumei de 3000 lei reprezentând spor de valoare adus terenului şi un capăt de cerere privind constatarea dreptului de retenţie al reclamanţilor reconvenţionali asupra acestui teren.

2.4. Prin concluziile scrise depuse la data de ………, pârâţii – reclamanţi reconvenţionali P. au solicitat admiterea în parte a acţiunii principale; admiterea cererii reconvenţionale, obligarea reclamantului la plata în favoarea lor a sporului de valoare adus terenului identificat cu nr. cadastral 50637 în suprafaţă de 1179 mp, instituind în acest sens un drept de retenţie asupra imobilului, până la achitarea integrală a sumei ce va fi stabilită cu titlu de despăgubiri.

În motivarea concluziilor scrise, în ceea ce priveşte cuantumul sumei reprezentând costul cu defrişarea şi curăţarea terenului în litigiu, se arată că prin lucrarea de expertiză întocmită expertul M. G. L. arată că sporul pentru lucrările de defrişare şi curăţare a unui mp teren este de 0,54 lei/mp, iar pentru întreaga suprafaţă pe care ei o deţin costul este de 637 lei.

Se arată şi faptul că martorii audiaţi în cauză au arătat că lucrările de curăţare a terenului sunt necesare anual şi că în caz contrar cresc spini, mărăcini, arbuşti. Astfel, pârâţii arată că suma stabilită cu titlu de despăgubiri trebuie calculată astfel încât să acopere costul acestor lucrări în fiecare an, precizând în acest sens că dacă se ia în calcul termenul de la care au început să amenajeze acest teren – anul ……. şi până în prezent, suma rezultată este de 13.377 lei.

Cu privire la sporul de valoare adus terenului prin plantarea pomilor fructiferi, cuantumul acestuia a fost stabilit de către expertul agricol la suma de 3599 lei. Astfel, pentru contravaloarea producţiei posibil de realizat pentru aproximativ 10 ani de zile, rezultă un spor de valoare total de 35.990 lei.

Se menţionează şi faptul că urmare a plantării pomilor fructiferi, precum şi a cumpărării şi pregătirii terenului în suprafaţă de 1179 mp, valoarea acestui imobil a sporit.

Alăturat concluziilor scrise pârâţii – reclamanţi reconvenţionali au anexat în original chitanţa nr……/……….

-/-

3.1. Poziţia procesuală a pârâţilor N. V. şi N. R.:

În şedinţa publică din data de ………., pârâtul N. V. a arătat că este de acord cu admiterea acţiunii, doar în măsura în care reclamantul îşi va dovedi proprietatea. Arată că după anii 90 a primit o suprafaţă de 600 mp de la autorităţile oraşului N. pentru a-şi construit o casă, primind totodată şi o grădină alăturată de aproximativ 1500 mp, grădină pe care şi-a amenajat anexe (şi anume grajd, coteţe şi magazie), grădina fiind lucrată. Arată că el a construit aceste anexe şi o magazie acum 12 ani, iar reclamantul s-a prezentat la el acum 2 ani pentru ca să-i elibereze terenul din litigiu. Totodată, pârâtul contestă proprietatea reclamantului, persoane îndreptăţite fiind I. G.şi I.

3.2. Prin cererea reconvenţională depusă la data de ………., pârâţii – reclamanţi reconvenţionali N. V. şi N. R. au solicitat instanţei respingerea acţiunii formulate de reclamantul K. I., ca neîntemeiată în parte, respectiv respingerea celui de-al doilea capăt de cerere, şi obligarea reclamantului la plata către ei a sporului de valoare pe care 1-au adus respectivului teren.

În motivarea cererii reconvenţionale pârâţii – reclamanţi reconvenţionali arată că folosesc acel teren din anul ……. în baza Contractului de închiriere nr..../……. încheiat între ei - în calitate de chiriaşi şi C. L. N. - în calitate de proprietar.

Pârâţii arată că momentul la care au intrat în posesia acestui teren, acesta nu era îngrijit, era în paragină efectiv, plin de mărăcini, luându-le o bună perioadă de timp pentru a-l aduce la o normală folosinţă, fiind nevoiţi să defrişeze, să cureţe, să stropească terenul cu substanţe speciale care au distrus rădăcinile buruienilor, abia apoi au folosit mult îngrăşământ natural, cât şi chimic pentru a fertiliza solul, pe care l-au cumpărat.

Astfel, pârâţii – reclamanţi reconvenţionali arată că până să reuşească să planteze primii pomi au trecut aproape 2 ani de zile, perioadă în care au desfăşurat activităţi de curăţare şi fertilizare a solului, care au necesitat atât efort fizic din partea lor, cât şi efort material. Mai apoi, arată că au plantat câteva zeci de pomi fructiferi (30-40), pe care i-au îngrijit şi care au dat roade abia în câţiva ani de zile, până au devenit maturi, precizând că în tot acest timp, din nou au investit în produse de fertilizare a solului pentru a menţine în stare bună pomii fructiferi şi grădina de legume.

 Astfel, pârâţii – reclamanţi reconvenţionali apreciază că din anul ….. şi până în prezent, au contribuit 100% la fertilizarea solului, au plantat şi îngrijit zeci de pomi fructiferi, astfel încât nu li se pare corect să elibereze acest teren fără a li se plăti sporul de valoare pe care l-au adus terenului, menţionând că în situaţia în care s-ar da în proprietate terenul în favoarea reclamantului, fără obligarea acestuia la plata sporului de valoare adus terenului de către ei, s-ar crea o îmbogăţire fără justă cauză reclamantului.

Conform art.1345 din noul Cod Civil „cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogăţit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană, dar fără a fi ţinut dincolo de limita propriei sale îmbogăţiri”.

Pârâţii – reclamanţi reconvenţionali menţionează şi faptul că au fost de bună credinţă şi au dorit chiar să cumpere acest teren de la reclamant, la un preţ raportat la valoarea de piaţă din zona N., însă pârâtul reconvenţional a refuzat, cerând un preţ raportat la valoarea imobilelor din municipiul B.

Totodată, precizează că ar fi de acord cu compensarea sporului de valoare adus terenului prin munca lor, cu cedarea proprietăţii din terenul reclamantului dinspre casa de locuit aflată pe proprietatea lor, pe care se găsesc construite anexele gospodăreşti. Arătă că acestea au fost construite în anii …..-….., moment la care nu ştiau că va veni cineva care să revendice acel teren. Anexele gospodăreşti sunt cu fundaţie de beton, zidărie de cărămidă şi acoperiş de tablă, fiind într-o bună funcţionare.

Raportat la aceste aspecte, pârâţii – reclamanţi reconvenţionali solicită respingerea capătului doi din cererea reclamantului privind ridicarea grajdului şi a coteţului de către ei, deoarece au fost constructori de bună-credinţă, nu au construit abuziv pe terenul altcuiva, ci din contră, la momentul respectiv aveam în deplină posesie şi folosinţă această suprafaţă de teren.

În drept pârâţii – reclamanţi reconvenţionali invocă prevederile art.135 şi art.242 al.2 din C.pr.civ., art.1345 din noul Cod Civil.

Cererea este legal timbrata cu suma de 50 lei potrivit chitanţei seria …… nr…….. din 12.03.2013 (fila 120) şi cu suma de 934 lei potrivit chitanţei seria …… nr……… din 18.03.2013 (fila 125) reprezentând taxa judiciara de timbru şi timbru judiciar in valoare de 5 lei (fila 124). 

3.3. În şedinţa publică din data de ……., pârâtul - reclamant reconvenţional N. V. şi-a evaluat cererea reconvenţională la suma de 15.000 lei, sumă de reprezintă contravaloarea lucrărilor agricole pe care le-a efectuat timp de 20 de ani, respectiv curăţirea de spini, pomii fructiferi pe care  i-a plantat şi construcţiile pe care le-a ridicat.

3.4. Prin precizarea cererii reconvenţionale depusă data de ……., pârâţii - reclamanţi reconvenţionali îşi defalcă pretenţiile, constând în plata sporului de valoare adus terenului de către ei, astfel:

- 4.000 lei - reprezentând pretenţiile pentru activităţile de defrişare şi curăţare a terenului din litigiu pentru suprafaţa notată cu „S5" şi pentru pomii fructiferi plantaţi pe aceeaşi suprafaţă notată cu "S5" (constând în 37 pomi fructiferi).

- 11.000 lei - reprezentând pretenţiile pentru construcţiile edificate de către ei pe terenul din litigiu pe suprafaţa notată cu "S5", constând în grajd amplasat în proporţie de 100% pe nr. cadastral 50637 şi magazia de lemne amplasată în proporţie de 45% pe nr. cadastral 50637.

În drept invocă prevederile art.584 al.1, art.595, art.578 al.2 din Cod civil, raportat la art.58 din Legea de aplicare, art.494 din vechiul Cod civil.

3.5. Prin concluziile scrise depuse la data de ……., pârâţii – reclamanţi reconvenţionali N. au solicitat admiterea cererii reconvenţionale formulate şi respingerea acţiunii reclamantului, ca fiind neîntemeiată în parte, respectiv respingerea celui de-al doilea capăt de cerere; cu cheltuieli de judecată.

În motivarea concluziilor scrise pârâţii – reclamanţi reconvenţionali reiterează aspectele arătate prin cererea reconvenţională.

Totodată, arată şi faptul că potrivit completărilor la raportul de expertiză în specialitatea topografie întocmit în cauză de expertul M. G. L., sporul de valoare adus terenului în litigiu, datorită curăţării, defrişării şi fertilizării acestuia, este de 868 lei la o astfel de întreţinere (pentru suprafaţa în litigiu notată cu S5 pe planul cadastral). Precizează că astfel cum au declarat şi martorii audiaţi în cauză, înainte de a fi folosit de pârâţi, acest teren era aproape împădurit, astfel că anual se fac lucrări de întreţinere şi fertilizare, iar când este nevoie şi de defrişare.

De asemenea, conform concluziilor raportului de expertiză în specialitatea agricultură întocmit în cauză de expert D. M., pârâţii – reclamanţi reconvenţionali arată că valoarea livezii aflată în posesia lor, în suprafaţă de 1434 mp, este de 3605 lei.

Mai apoi, se arată şi faptul că potrivit raportului de expertiză în specialitatea construcţii întocmit în cauză de expert S. R., grajdul este realizat cu fundaţii din beton, zidărie de cărămidă şi bolţari, plaşeu din beton, acoperişul este realizat din lemn şi învelitoarea este din tablă. Totodată, se arată că în concluziile acestui raport de expertiză se indică valoarea grajdului realizat de pârâţi la valoarea de 14.600 lei, iar a magaziei din lemne la 490 lei; preşul manoperelor încorporate în grajdul edificat este de 14.994 lei, iar manopera se stabileşte la valoarea de 5695 lei.

Raportat la aceste aspecte, pârâţii – reclamanţi reconvenţionali apreciază că au fost constructori de bună – credinţă, nu au construit abuziv pe terenul altcuiva, ci din contră, la momentul respectiv ei aveau în deplină posesie şi folosinţă această suprafaţă de teren.

Totodată, pârâţii – reclamanţi reconvenţionali au solicitat ca până la achitarea despăgubirilor cuvenite, instanţa să stabilească un drept de retenţie în favoarea lor cu privire la construcţiile şi plantaţiile efectuate.

Alăturat concluziilor scrise pârâţii – reclamanţi reconvenţionali au anexat în fotocopie chitanţa nr…/……...

-/-

În probaţiune instanţa a încuviinţat pentru reclamant proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâţilor (răspunsurile pârâţilor la interogatoriu fiind consemnate în procesele verbale aflate la filele 39-42), proba privind efectuarea expertizei în specialitatea topografie, proba testimonială (fiind audiaţi în acest sens martorii A. C. şi M. V. – filele 78, 97), iar în contraprobă la cererile de probaţiune formulate de pârâţii – reclamanţi reconvenţionali N., instanţa a încuviinţat pentru reclamant proba testimonială (fiind audiat în acest sens martorul A. C. – filele 187-188); pentru pârâţii – reclamanţi reconvenţionali P. instanţa a încuviinţat în probaţiune proba cu înscrisuri şi proba testimonială (fiind audiaţi în acest sens martorii P. C. şi B. I. - filele 77, 79); pentru pârâţii – reclamanţi reconvenţionali N. instanţa a încuviinţat în probaţiune proba cu înscrisuri şi proba testimonială (fiind audiat în acest sens martorul P. B. – filele 161-162), proba privind efectuarea expertizei în specialitatea construcţii şi proba privind efectuarea expertizei în specialitatea agricultură. 

-/-

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine în fapt următoarele: 

Din cercetarea cărţii funciare depuse la dosarului cauzei la fila 6,7 instanţa reţine următoarele:

- numărul cadastral 50638 ce în natură reprezintă „teren arabil ”, în suprafaţă de 500 mp, este înscris sub AI-1 în cartea funciară …… N., proprietar fiind sub B1 reclamantul K. I., cu titlu de reconstituire;

 - numărul cadastral 50637 ce în natură reprezintă „teren arabil ”, în suprafaţă de 3902 mp, este înscris sub AI-1 în cartea funciară …… N., proprietar fiind sub B1 reclamantul K. I., cu titlu de reconstituire.

Din contractul de închiriere nr…../…… – fila 27, încheiat între C. L. N. - în calitate de proprietar al terenului, pe de o parte şi pârâtul – reclamant reconvenţional P. I. - în calitate de chiriaş, pe de altă parte, instanţa reţine că obiectul contractului îl reprezintă închirierea suprafeţei de 2894 mp, situaţi în N., pe strada M., pentru o perioada de 3 ani,

Din contractul de închiriere nr.…./..…. – fila 102, încheiat între C. L. N. - în calitate de proprietar al terenului, pe de o parte şi pârâtul – reclamant reconvenţional N. V. - în calitate de chiriaş, pe de altă parte, instanţa reţine că obiectul contractului îl reprezintă închirierea suprafeţei de 1426 mp, situaţi în N., pe strada R., pentru o perioada de 3 ani.

Din proba testimonială administrată în cauză, instanţa reţine următoarele aspecte:

-martorul A. C. - fila 78, a arătat următoarele aspecte:

- acum circa 2 ani de zile - în calitatea sa de gardian public, a participat alături de un echipaj de poliţie la efectuarea anumitor măsurători şi poze la terenul intravilan situat în N., pe str. M., teren intravilan ce a aflat că este în proprietatea dlui. K. I. şi care era folosit de către pârâţii P., teren intravilan îngrădit ce se învecinează şi cu casa, curtea şi grădina familiei N.,

- a observat că acel teren este întreţinut în sensul în care era cosit, observând şi câţiva pomi fructiferi,

- în legătură cu proprietatea familiei N., martorul a arătat că ştie că grădina, curtea şi casa acestora este, la fel, îngrădită,

- pe terenul pârâţilor N. a observat existenţa casei, a unor anexe – respectiv a unui grajd şi faptul că au o grădină.

-martorul M. V. - fila 97, a arătat următoarele aspecte:

- în cursul anului ….. a participat la cosirea unui teren situat pe str. M. din N., teren despre care a înţeles că este în proprietatea reclamantului,

- terenul respectiv era îngrădit, pe margine erau dispuşi câţiva pomi fructiferi, în acel loc nefiind amenajate construcţii,

- într-o parte a terenului există casa de locuit, iar în cealaltă parte mai este un teren proprietatea reclamantului,

- pe terenul învecinat celui pe care eu martorul l-a cosit şi despre care ştie că este al reclamantului K. I., a observat o construcţie reprezentând 3 stâlpi de susţinere cu o latură închisă, loc prevăzut cu un acoperiş, dar fără să ştie cine anume a ridicat această construcţie de aproximativ un an, un an şi jumătate.

-martorul A. C. - fila 187-188, a arătat următoarele aspecte:

- terenul folosit de către familia P. este situat în oraşul N. pe str. M., este îngrădit, pe laturi şi pe mijloc având pomi fructiferi,

- o parte a grădinii este cultivată, săpată, iar cealaltă parte este folosită pentru obţinerea fânului,

- înainte de a fi atribuit familiei P., terenul era păşune pe care se regăseau spini şi diverşi arbuşti, dar nu foarte deşi, martorul precizând că ştie acest lucru întrucât animalele sătenilor treceau pe acel teren pentru a ajunge la locul de păscut, în prezent terenul fiind îngrijit,

- pârâţii P. au tăiat spinii şi lăstarii, după care i-au aprins, iar mai apoi o parte din teren l-au arat, l-au gunoiat,

- în perioada 1944-1954 terenurile erau arabile, ulterior au fost folosite ca păşune, iar din faptul că şi martorul are un teren în imediata apropiere a terenului folosit de familia P., teren pe care el nu are bolovani, martorul a concluzionat raportat şi la faptul că cunoaşte terenul folosit de familia  P., că acesta nu poate fi bolovănos,

- pe malul pârâului ce curge pe lângă o latură a terenului folosit de către familia P. nu există pădure,

- a precizat că aceleaşi împrejurări le cunoaşte şi cu privire la terenul folosit de familia N., aceştia curăţând terenul de spini şi de lăstari, îngrădind terenul şi întreţinându-l

- terenurile, în principal, sunt curăţate o dată pe an primăvara, iar dacă operaţiunea aceasta este repetată în fiecare an, atunci defrişarea este nesemnificativă.

-martorul P. C. - fila 77, a arătat următoarele aspecte:

- de aproximativ 10 ani de zile îi ajută pe pârâţii P. la întreţinerea terenului situat în N., pe str. M., nr…, teren ce este îngrădit în toate părţile, fiind mărginit într-o parte de casa, curtea şi grădina familiei pârâţilor N., iar în cealaltă parte de o potecă, respectiv un pârâu,

- o parte a terenului folosit de pârâţii P. este cultivat cu legume, cu porumb, o altă parte este cosită, iar pe margine sunt plantaţi pomi fructiferi, martorul arătând că nu ştie cine a plantat pomii, dar că erau plantaţi în momentul în care el a început să îi ajute pe pârâţii P. la întreţinerea terenului, 

- atunci când pârâul datorită condiţiilor meteorologice aduce la vale diferite sedimente, pârâţii P. întreţin de fiecare dată terenul şi gardul, curăţându-l,

- terenul este folosit în mod continuu de către pârâţi, înainte de revoluţie,

- terenul era plin cu spini, nu se putea folosi deloc înainte de momentul în care familia P. a intrat în folosinţa terenului, aceştia l-au curăţat, l-au defrişat şi l-au pregătit pentru culturi agricole,

-  martorul a ajutat la transportatul îngrăşământului pe acel teren, la cositul terenului şi la adunatul fânului,

 - pe acel teren pârâţii P. au amenajat un depozit şi anume au montat patru stâlpi de lemn prevăzuţi în acoperiş, în care sunt adăpostite lemnele şi alte materiale, această construcţie fiind ridicată acum 3-4 ani,

- familia N. are construită o casă şi un grajd.

-martorul B. I. - fila 79, a arătat următoarele aspecte:

- terenul din litigiu se află situat în N., pe str. M. fiind învecinat cu casa, curtea şi grădina pârâţilor N., iar în cealaltă parte este un pârâu,

- terenul este îngrădit în totalitate şi aproximativ din jurul anilor 1992 este folosit de către pârâţii P., fiind atribuit de către primărie,

- în momentul dării în funcţiune, terenul a fost îngrădit de către pârâţii P., aceştia l-au defrişat de spini, au curăţat marginile de aluviunile aduse de pârâul din vecinătate, iar ulterior pe parcursul anilor l-au cultivat,

- martorul personal a participat la transportarea îngrăşământului natural pe acel teren, la cultivarea cartofilor, la cosirea secarei,

- a constatat totodată că pe acel teren se găsesc şi pomi fructiferi ce au fost plantaţi de către pârâţii P. după ce au îngrădit terenul,

- cu ocazia defrişării terenului au fost înlăturate de asemenea rădăcinile mai vechi şi pietrele mai mari şi de asemenea, sunt înlăturate periodic aluviunile aduse de pârâul din apropiere, iar cu ocazia aratului, întrucât zona este muntoasă, se înlătură şi pietrele din sol.

Din răspunsurile pârâţilor la interogatoriile administrate în cauză – filele 39-42 dosar, instanţa reţine că aceştia ocupă o suprafaţă de teren ce le-a fost atribuită de către primărie, nefiind de acord cu ridicarea construcţiilor edificate, pârâta P. E. menţionând însă că ar fi de acord cu ridicarea construcţiei, sub condiţia despăgubirii sale. 

Din concluziile raportului de expertiză în specialitatea topografie efectuat la solicitarea reclamantului de către expertul M. G. L. şi din răspunsul la obiecţiunile formulate de pârâţii P. I. şi P. E. şi N. V. şi N. R. cu privire la acesta (filele 89-96, 111-111 bis, 117, 126), expertiză pe care instanţa o va reţine şi o va omologa, se reţin următoarele aspecte:

- imobilul cu nr. cadastral 50638 înscris în CF NDF ……. N., cu suprafaţa de 500 mp în favoarea reclamantului, este determinat – conform notaţiilor făcute în anexa 1 la raportul de expertiză – de punctele 1, 2, 3, 4,

- imobilul cu nr. cadastral 50637 înscris în CF NDF ……. N., cu suprafaţa de 3902 mp în favoarea reclamantului, este determinat – conform notaţiilor făcute în anexa 1 la raportul de expertiză – de punctele 5, 6, 7, ….., 14, 15, 16,

- din suprafaţa totală de 4402 mp a numerelor cadastrale 50638 şi 50637, suprafaţa de 3476 mp se află în folosinţa şi posesia faptică a pârâţilor şi a numitului M. I., astfel:

a). suprafaţa de 448 mp - notată cu S1 în anexa 1 la raportul de expertiză, aparţine nr. cadastral 50638, se află în folosinţa şi posesia faptică a pârâţilor N. V. şi N. R., iar în natură reprezintă fâneaţă cu pomi fructiferi răzleţi,

b). suprafaţa de 10 mp - notată cu S2 în anexa 1 la raportul de expertiză, aparţine nr. cadastral 50637, se află în folosinţa şi posesia faptică a pârâţilor P. I. şi P. E., această suprafaţă fiind inclusă în imobilul curţi, construcţii şi grădină aferent casei de locuit a pârâţilor P.,

c). suprafaţa de 235 mp - notată cu S3 în anexa 1 la raportul de expertiză, aparţine nr. cadastral 50637, se află în folosinţa şi posesia faptică a pârâţilor P. I. şi P. E., suprafaţă care este aferentă şopronului notat în anexa 1 cu C4 şi drumului de acces la suprafaţa notată cu S4, 

d). suprafaţa de 1179 mp - notată cu S4 în anexa 1 la raportul de expertiză, aparţine nr. cadastral 50637, se află în folosinţa şi posesia faptică a pârâţilor P. I. şi P. E., iar în natură reprezintă arabil şi fâneaţă cu pomi fructiferi răzleţi, suprafaţă ce este împrejmuită prin gard,

e). suprafaţa de 1434 mp - notată cu S5 în anexa 1 la raportul de expertiză, aparţine nr. cadastral 50637, se află în folosinţa şi posesia faptică a pârâţilor N. V. şi N. R., iar în natură reprezintă arabil şi fâneaţă cu pomi fructiferi răzleţi şi curţi, construcţii, imobil aferent casei de locuit a pârâţilor N.,

- construcţiile proprietatea pârâţilor, edificate pe suprafeţe în litigiu mai sus specificate, sunt:

i). magazia din lemn – notată cu C2 în anexa 1 la raportul de expertiză, este proprietatea pârâţilor N. V. şi N. R. şi este amplasată în proporţie de 45 % pe nr. cadastral 50637,

ii). grajdul – notat cu C3 în anexa 1 la raportul de expertiză, este proprietatea pârâţilor N. V. şi N. R. şi este amplasat în proporţie de 100 % pe nr. cadastral 50637,

iii). şopronul – notat cu C4 în anexa 1 la raportul de expertiză, este proprietatea pârâţilor P. I. şi P. E. şi este amplasat în proporţie de 87 % pe nr. cadastral 50637,

iv). gardurile din lemn – reprezentate în anexa 1 la raportul de expertiză, care împrejmuiesc suprafeţele S1, S2, S4 şi S5, sunt proprietatea pârâţilor P. şi N.,

- din informaţiile obţinute din partea părţilor, expertul a arătat că lucrările de îmbunătăţire efectuate de către pârâţi la suprafeţe în litigiu, sunt:

- plantarea de pomi fructiferi – astfel cum rezultă din anexa 3 la raportul de expertiză,

- aplicarea, în cursul anilor, de îngrăşăminte naturale – ceea ce a dus la creşterea nivelului de fertilizare al solului,

- sportul de valoare adus terenului în litigiu, datorită defrişării şi curăţării acestuia, este de:

- pentru suprafaţa în litigiu notată cu S1 în raportul de expertiză, sporul de valoare este de 242 lei,

- pentru suprafaţa în litigiu notată cu S2 în raportul de expertiză, sporul de valoare este de 5 lei,

- pentru suprafaţa în litigiu notată cu S3 în raportul de expertiză, sporul de valoare este de 127 lei,

- pentru suprafaţa în litigiu notată cu S4 în raportul de expertiză, sporul de valoare este de 637 lei,

- pentru suprafaţa în litigiu notată cu S5 în raportul de expertiză, sportul de valoare este de 776 lei,

- pentru suprafaţa în litigiu notată cu S6 în raportul de expertiză, sporul de valoare este de 92 lei.

Din concluziile raportului de expertiză în specialitatea agricultură efectuat la solicitarea pârâţilor – reclamanţi reconvenţionali N. V. şi N. R. de către expert D. M. (filele 167-173), expertiză pe care instanţa o va reţine şi o va omologa, se reţin următoarele aspecte:

- valoarea livezii familiale dată de preţul de vânzare a fructelor pe un an de zile - notată cu S5 în suprafaţă de 1434 mp este de 3605 lei şi se află în posesia faptică a pârâţilor N. V. şi R.,

- valoarea livezii familiale dată de preţul de vânzare a fructelor pe un an de zile - notată cu S4 în suprafaţă de 1179 mp este de 3599 lei şi se află în posesia faptică a pârâţilor P. I. şi E.

În cauză a fost efectuată la solicitarea pârâţilor – reclamanţi reconvenţionali N. V. şi N. R. şi un raport de expertiză în specialitatea construcţii de către expert S. R. (filele 176-183), însă întrucât pretenţiile pârâţilor – reclamanţi reconvenţionali cu privire la construcţii fac parte din pretenţiile ce vor fi respinse de către instanţă, concluziile acestei lucrări nu vor fi reţinute. 

Reţine instanţa totodată că: 

-  dreptul de proprietate  este acel drept real care conferă titularului atributele de posesie, folosinţă, şi dispoziţie asupra unui bun, atribute pe care numai el le poate exercita în plenitudinea lor, în putere proprie şi în interesul său propriu, cu respectarea normelor juridice în vigoare.

Dreptul de proprietate este dreptul real cel mai deplin, deoarece este singurul drept subiectiv care conferă titularului său trei atribute: posesia, folosinţa şi dispoziţia. Posesia constă în posibilitatea proprietarului de a stăpâni bunul ce-i aparţine în materialitatea sa, comportându-se faţă de toţi ceilalţi ca fiind titularul dreptului de proprietate;folosinţa conferă proprietarului facultatea de a întrebuinţa bunul său, culegând sau percepând în proprietate toate fructele pe care acesta le produce iar atributul de dispoziţie este alcătuit din dreptul de dispoziţie materială şi dreptul de dispoziţie juridică.

- va avea în vedere instanţa şi următoarele caractere juridice ale dreptului de proprietate:

- Caracterul absolut şi inviolabil. Dreptul de proprietate este absolut în sens larg deoarece este recunoscut titularului său în raporturile acestuia cu ceilalţi, care sunt obligaţi că nu facă nimic de natură a-l încălca. Inviolabilitatea dreptului de proprietate susţine şi întăreşte caracterul său absolut. Art.136 al.5 din Constituţie dispune imperativ: „Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice”.

- Caracterul deplin şi exclusiv. Dreptul de proprietate conferă titularului său „plena potestas”, adică toate cele trei atribute: posesia, folosinţa şi dispoziţia. Dreptul de proprietate este, în acelaşi timp, un drept exclusiv, în înţelesul că atributele sau puterile inerente acestui drept sunt nu numai depline, ci şi independente de orice puteri ale altei persoane asupra bunului respectiv.

- Caracterul perpetuu şi transmisibil. Prin perpetuitatea dreptului de proprietate se înţelege că este nelimitat în timp şi durează atâta vreme cât există bunul care face obiectul său. De asemenea, el nu se pierde prin neuz, adică prin neexercitare.

Va reţine instanţa , în ceea ce priveşte cererea principală privind revendicarea următoarele texte de lege din Codul  civil:

„ART. 6 Aplicarea in timp a legii civile.

(6) Dispozitiile legii noi sunt de asemenea aplicabile si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acesteia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din casatorie, filiatie, adoptie si obligatia legala de intretinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, si din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii juridice subzista dupa intrarea in vigoare a legii noi.

ART. 563

Actiunea in revendicare

(1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alta persoana care il detine fara drept. El are, de asemenea, dreptul la despagubiri, daca este cazul.

(2) Dreptul la actiunea in revendicare este imprescriptibil, cu exceptia cazurilor in care prin lege se dispune altfel.

(3) Dreptul de proprietate dobandit cu buna-credinta, in conditiile legii, este pe deplin recunoscut.

(4) Hotararea judecatoreasca prin care s-a admis actiunea in revendicare este opozabila si poate fi executata si impotriva tertului dobanditor, in conditiile Codului de procedura civila.

ART. 565

Proba dreptului de proprietate asupra imobilelor inscrise in cartea funciara

In cazul imobilelor inscrise in cartea funciara, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciara.

Văzând înscrisurile depuse, instanţa de judecată , în temeiul textelor de lege mai sus enunţate , recunoaşte existenţa dreptului de proprietate al reclamantului , şi  pe cale de consecinţă, îi va obliga pe pârâţi să restituie bunul acestuia şi să se abţină de la orice faptă prin care ar aduce atingere exerciţiului normal şi deplin al dreptului de proprietate.

În ceea ce priveşte situaţia juridică a pârâţilor-reclamanţi reconvenţionale , instanţa reţine că au dobândit folosinţa terenului din litigiu , în baza contractelor de închiriere mai sus identificate , având calitatea de DETENTORI PRECARI şi nu de POSESORI.

În raport de aceasta situaţie juridică , instanţa va analiza cererea reclamanţilor reconvenţionali N.,  de obligare a reclamantului la plata contravalorii construcţiilor ridicate de către aceştia , fiind aplicabile prevederile legale privind accesiunea.

Datorită succesiunii în timp a legilor , instanţa va stabili legea aplicabilă, reţinând prevederile Legii nr. 71/2011 privind punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil , şi anume textul art. 58 din secţiunea 1- capitolul V- „ În toate cazurile în care accesiunea imobiliară artificială presupune exercitarea unui drept de opţiune de către proprietarul imobilului , efectele accesiunii sunt guvernate de legea în vigoare la data începerii lucrărilor. „ Aşadar în cauză , sunt aplicabile prevederile Codului Civil de la 1864 privind accesiunea.

De regulă, proprietarul terenului devine, prin accesiune, şi proprietar al construcţiilor, plantaţiilor şi lucrărilor realizate, având însă obligaţia să-l despăgubească pe constructor în temeiul principiului îmbogăţirii fără justă cauză. Tratamentul juridic al constructorului este însă diferit, după cum el a fost de rea-credinţă sau, dimpotrivă, de bună-credinţă.

Prin constructor de rea-credinţă se înţelege acea persoană care ridică o construcţie sau face o plantaţie sau altă lucrare pe un teren,  cunoscând că terenul în cauză nu-i aparţine, ci este proprietatea altuia. Într-o astfel de ipoteză, potrivit art.494 al.1-2 şi al.3, prima parte, proprietarul terenului are dreptul de a opta pentru una din următoarele două posibilităţi:

- să invoce accesiunea devenind proprietar al construcţiei, plantaţiei ori lucrării respective, cu obligaţia de a plăti constructorului de rea-credinţă valoarea materialelor şi preţul muncii;

- să-l oblige pe constructorul de rea-credinţă să procedeze la desfiinţarea sau ridicarea construcţiei, plantaţiei sau lucrării respective, pe propria lui cheltuială, şi de a pretinde daune-interese, dacă a suferit un prejudiciu, în condiţiile răspunderii civile delictuale.

Ori, în cauză reclamanţii reconvenţionali N. , dobândind folosinţa terenului în temeiul unui contract de închiriere , au cunoscut faptul că nu sunt proprietarii terenului , fiind constructori de rea-credinţă , motiv pentru care văzând principiul disponibilităţii ,  îi va obliga potrivit solicitării reclamantului la ridicarea construcţiilor de pe terenul proprietatea acestuia.

În ceea ce priveşte cererea reclamanţilor-reconvenţionali P. şi N. de obligare a reclamantului la plata sporului de valoare adus terenului din litigiu, reţine instanţa următoarele:

ART. 566

Efectele admiterii actiunii in revendicare

(1) Paratul va fi obligat la restituirea bunului sau la despagubiri daca bunul a pierit din culpa sa ori a fost instrainat. In aceleasi conditii, paratul va fi obligat la restituirea productelor sau a contravalorii acestora. In toate cazurile, despagubirile vor fi evaluate in raport cu momentul restituirii.

(2) Posesorul de rea-credinta sau detentorul precar va fi obligat, la cerere, si la restituirea fructelor produse de bun pana la inapoierea acestuia catre proprietar.

(3) Proprietarul poate fi obligat, la cerere, sa restituie posesorului cheltuielile necesare pe care acesta le-a facut.

(4) Cheltuielile utile se restituie, la cerere, in limita sporului de valoare, daca prin lege nu se prevede altfel.

(5) De asemenea, proprietarul va putea fi obligat, la cerere, la restituirea cheltuielilor necesare pentru producerea si culegerea fructelor sau a productelor.

(6) Paratul are un drept de retentie asupra produselor pana la restituirea cheltuielilor facute pentru producerea si culegerea acestora, cu exceptia cazului in care proprietarul furnizeaza paratului o garantie indestulatoare.

(7) Dreptul de retentie nu poate fi exercitat in niciun caz asupra bunului frugifer sau cand intrarea in stapanirea materiala a bunului s-a facut prin violenta ori frauda sau cand produsele sunt bunuri perisabile ori sunt supuse, ca urmare a trecerii unei perioade scurte de timp, unei scaderi semnificative a valorii lor.

(8) Proprietarul nu este dator sa acopere cheltuielile voluptuare. Posesorul are dreptul de a-si insusi lucrarile efectuate cu aceste cheltuieli numai daca prin aceasta bunul nu se deterioreaza.

(9) Dispozitiile alin. (3), (4) si (8) se aplica numai in acele situatii in care cheltuielile nu se concretizeaza intr-o lucrare noua, caz in care sunt incidente dispozitiile corespunzatoare din materia accesiunii imobiliare artificiale.

Astfel , în condiţiile în care valoarea livezii pârâţilor N. V. şi R., este de 3605 lei  iar cea a pârâţilor P. I. şi E. este de  3599 lei , instanţa în temeiul art. 566 aliniatul 5 , îl va obliga pe reclamant la plata acestor sume în favoarea pârâţilor-reclamanţi reconvenţionali.

În ceea ce priveşte dreptul de retenţie solicitat de către reclamanţii reconvenţionali P. asupra imobilelor deţinute de către aceştia, instanţa în temeiul  articolului  566 aliniatul 6 va respinge cererea , observând că legea dispune doar cu privire la retenţia asupra produselor şi nu a imobilului, retenţia care însă nu a fost solicitată. 

În ceea ce priveşte dreptul de retenţie solicitat de către reclamanţii reconvenţionali N., instanţă constată că acest drept nu a fost invocat prin cererea reconvenţională şi nici prin celelalte susţineri cu ocazia dezbaterii cauzei , ci doar după închiderea dezbaterilor , prin concluziile scrise depuse , astfel că în virtutea principiului disponibilităţii , a dreptului la un proces echitabil , va respinge această pretenţie.

Pentru ansamblul considerentelor mai sus expuse, instanţa va admite acţiunea reclamantului şi va admite în parte cererile reconvenţionale formulate în cauză, potrivit dispozitivului prezentei hotărâri.

În ce priveşte cheltuielile de judecată ale părţilor, în baza prevederilor art.276 C.pr.civ., instanţa le va compensa până la valoarea celi mai mici ,  observând că:

-reclamantul a justificat cheltuieli totale în valoare de 2142,30 lei, (fără a fi inclusă în această valoare totală suma de 750 lei solicitată de reclamant cu titlu de cheltuieli de transport întrucât acestea nu au fost dovedite prin nici un document justificativ, nu au fost solicitate nici prin acţiunea introductivă şi nici cu ocazia acordării cuvântului asupra fondului pricinii, ci doar cu ocazia concluziilor scrise), potrivit documentelor de la filele 3, 18, 71, 101, 194;

-pârâţii – reclamanţi reconvenţionali P. I. şi P. E. au justificat cheltuieli în valoare de 1921,88 lei, (fără a fi inclus în această valoare totală cuantumul total al taxelor judiciare de timbru achitate de pârâţii P. în prezenta cauză, ci doar taxele judiciare de timbru aferente sumei acordate în favoarea acestora cu titlu de cheltuieli necesare şi utile), potrivit documentelor de la filele 23, 26, 38, 54, 106, 145, 201;

- pârâţii – reclamanţi reconvenţionali N. V. şi N. R. au justificat cheltuieli în valoare de 3497,36 lei, (fără a fi inclus în această valoare totală cuantumul total al taxelor judiciare de timbru achitate de pârâţii N. în prezenta cauză, ci doar taxele judiciare de timbru aferente sumei acordate în favoarea acestora cu titlu de cheltuieli necesare şi utile), potrivit documentelor de la filele 120, 124, 125, 147, 149, 190, 198.

În concluzie, instanţa:

- va obliga reclamantul K. I. la plata către pârâţii – reclamanţi reconvenţionali N. V. şi N. R. a cheltuielilor de judecată în sumă de 1355,06 lei, potrivit documentelor justificative anexate.

- va obliga pârâţii – reclamanţi reconvenţionali P. I. şi P. E. la plata către reclamantul K. I. a cheltuielilor de judecată în sumă de 220,42 lei, potrivit documentelor justificative anexate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea formulată de către reclamantul K. I., împotriva pârâţilor P. I. şi P. E., N. V. şi N. R.

Admite în parte cererea reconvenţională formulată de către pârâţii – reclamanţi reconvenţionali P. I. şi P. E., în contradictoriu cu reclamantul – pârât reconvenţional K. I.

Admite în parte cererea reconvenţională formulată şi precizată de către pârâţii – reclamanţi reconvenţionali N. V. şi N. R., în contradictoriu cu reclamantul – pârât reconvenţional K. I.

Obligă pârâţii – reclamanţi reconvenţionali P. I. şi P. E. să lase reclamantului K. I. în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 1424 mp din imobilul având nr. cadastral 50637 din CF ….. N.

Obligă pârâţii – reclamanţi reconvenţionali P. I. şi P. E. să-şi ridice magazia (şopronul) şi gardurile din lemn de pe nr. cadastral 50637, iar în caz de refuz autorizează reclamantul la efectuarea acestor lucrări, pe cheltuiala pârâţilor.

Obligă pârâţii – reclamanţi reconvenţionali N. V. şi N. R. să lase reclamantului K. I. în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 1434 mp din imobilul având nr. cadastral 50637 din CF …….. N. şi suprafaţa de 448 mp din imobilul având nr. cadastral 50638 din CF …….. N.

Obligă pârâţii – reclamanţi reconvenţionali N. V. şi N. R. să-şi ridice grajdul, magazia din lemn şi gardurile din lemn de pe nr. cadastral 50637, iar în caz de refuz autorizează reclamantul la efectuarea acestor lucrări, pe cheltuiala pârâţilor.

Stabileşte că pârâţii – reclamanţi reconvenţionali P. I. şi P. E., au suportat cheltuieli necesare şi utile în sumă de 3599 lei.

Stabileşte că pârâţii – reclamanţi reconvenţionali N. V. şi N. R., au suportat cheltuieli necesare şi utile în sumă de 3605 lei.

Compensează cheltuielile de judecată ale părţilor până la concurenţa sumei mai mici, astfel:

- obligă reclamantul K. I. la plata către pârâţii – reclamanţi reconvenţionali N. V. şi N. R. a cheltuielilor de judecată în sumă de 1355,06 lei, potrivit documentelor justificative anexate.

- obligă pârâţii – reclamanţi reconvenţionali P. I. şi P. E. la plata către reclamantul K. I. a cheltuielilor de judecată în sumă de 220,42 lei, potrivit documentelor justificative anexate.

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 15 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 2 iulie 2013.

PREŞEDINTE , GREFIER ,

C. D. M. – judecător  D. S.

Red.C.M.

Tehnored.S.D., 7 ex.

09 iulie  2013

Domenii speta

Spete similare