Pretentii

Sentinţă civilă 494 din 29.04.2008


Prin cererea adresata Judecatoriei Piatra Neamt si înregistrata sub nr. 5809/2006, P.E. a chemat în judecata civila pîrîtul I.M., pentru a fi obligat sa restituie suma de 200 mil. lei, suma platita ca avans pentru cumpararea unei autoutilitare Iveco 65015.

În motivare, a aratat ca la 20.09.2004, a încheiat un antecontract pentru cumpararea unui autoturism, platind avans 200 mil. lei vechi. Întrucît masina a fost înstrainata, solicita returnarea sumei.

Analizînd actele si probele dosarului, instanta constata:

Din toate datele dosarului, rezulta ca ideea de a cumpara acea masina era a lui P.N., sotul pîrîtei-reclamante, si tot el era cel care urma sa o exploateze (a si exploatat-o un timp), existînd si intentia lui de a intra ca asociat la firma reclamantului-pîrît I.M.

Pentru aceasta cumparare s-a platit un avans de 200 mil. lei vechi, conform chitantei (numita "proces-verbal"), f. 4 dos. 5809/2006

Dar avansul a fost platit de pîrîta-reclamanta personal, conform chitantei mai sus evocate, banii fiind împrumutati de la mama sa, si pentru returnarea carora a facut ulterior un împrumut bancar, afirmatii necontrazise de pîrîtul-reclamant.

Deci, este evident ca P.N. s-a folosit de banii dati de sotia sa (împrumutati de la soacra) în nume propriu si pentru o afacere pe care numai el voia si putea sa o gestioneze, si pentru care nu a dat socoteala sotiei si soacrei.

A se vedea în sensul celor de mai sus si întîmpinarea lui I.M. (dos. 1928/06, f. 11): "Daca reclamantul (!) insista în restituirea acestor bani... eu solicit obligarea lui la o chirie lunara..."

Fata de cele de mai sus, este evident ca numai P.N. personal putea fi chemat în judecata pentru reglarea acestei probleme (a folosintei masinii si platii chiriei), în aceasta privinta, prezumtia de comunitate de bunuri, dedusa din Codul familiei fiind, evident, înlaturata.

Deci, pretentiile lui I.M. nu pot fi satisfacute decît prin chemarea în judecata a lui P.N. personal, si în masura în care ar si proba pretentiile referitoare la chiria masinii pe cele trei luni, în acest dosar el neformulînd decît un text în care cere o suma lunara absolut arbitrara, neargumentata si neprobata.

Fata de cele de mai sus, cererea lui I.M. urmeaza a fi respinsa.

În privinta cererii reconventionale a pîrîtei-reclamante P.E., dupa cum s-a aratat supra, ea cere o suma de 200 mil. lei, pe care a înmînat-o personal reclamantului-pîrît si care este probata cu un înscris (f. 4, dos. 5809/2006) necontestat de partea adversa. Deci, reclamantul-pîrît va fi obligat sa plateasca aceasta suma, indiferent de litigiul dintre sotul sau si reclamant, litigiu care, cum s-a aratat mai sus, nu poate fi rezolvat în acest cadru procesual. Aceasta cu atît mai mult cu cît, din contractul de credit depus la f. 55-60 si din actele de cumparare de piese pentru autoutilitara (f. 61-62) rezulta ca masina apartinea unei firme (a reclamantului împreuna cu asociatul sau), deci, într-un posibil litigiu menit sa rezolve pretentiile reclamantului I.M., el ar trebui sa promoveze actiunea în numele acelei firme, litigiul putînd fi calificat, eventual, ca un litigiu comercial, cu toate consecintele ce pot decurge din aceasta. 

Cît priveste cheltuielile de judecata, vor fi admise în favoarea pîrîtei-reclamante (taxa de timbru, f. 20, dos. 1928), onorar avocat din prezentul dosar (f. 18, 19), neluînd în calcul onorariul de avocat din primele doua dosare, conform art. 274 al. 3 c. proc. civl., întocmite în mod defectuos si fara finalitate.

Domenii speta