Partaj judiciar

R O M Â N I A,

JUDECĂTORIA BECLEAN,

Dosarul civil nr. 819/186/2007

SENTINŢA CIVILĂ NR. 134/2012

Şedinţa publică din 31 ianuarie 2012

Completul compus din:

Judecător, D.Z.

Grefier, I.R.

Pe rol, pronunţarea hotărârii în cauza civilă intentată de reclamantul P.I. împotriva şi pe pârâtei P.M. şi în contradictoriu cu intervenienţii în interes propriu P.F. şi C.M., având ca obiect partaj judiciar.

Cauza s-a judecat în fond la data  de 17 ianuarie 2012, susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Având nevoie de timp pentru deliberare şi pentru ca părţile  să formuleze concluzii scrise,  instanţa a amânat pronunţarea mai întâi pentru data de 24 ianuarie 2012, iar apoi pentru acest termen.

C O N S I D E R E N T E:

I. Expunerea cererii de chemare în judecată. Prin cererea înregistrată sub numărul de mai sus reclamantul P.I. a chemat în judecată pe pârâta  P.M. solicitând instanţei să constate  că împreună cu aceasta a  dobândit  un drept de proprietate prin edificare cu privire la casa de locuit compusă din patru camere, baie, cămară, hol, mansardă şi anexe  gospodăreşti, constând  în grajd, lemnărie, beci şi fânar, situate în localitatea Chiuza. Să constate  că au calitatea de bunuri comune dobândite în timpul căsătoriei prin contribuţie egală casa de locuit şi anexele  gospodăreşti menţionate mai sus, precum şi următoarele bunuri mobile: TV color „Grundig”; comodă TV; garnitură de  mobilă compusă din 2 fotolii, o măsuţă de lemn şi 4 tabureţi; mobilă de bucătărie compusă din 6 corpuri, din care 3 suspendate; maşină de spălat automată „Whirl-pool”; aragaz  cu 4 ochiuri; sobă de gătit „Menaj”; mobilă de sufragerie compusă din bibliotecă cu vitrină şi dulăpioare, un dulap cu două uşi, o comodă TV şi o masă rabatabilă de 12 persoane; calculator (PC); congelator „Curtiss”; TV color „Goldstar”; canapea extensibilă; 2 covoare de 4/3 m; un covor de 1,8/2 m; un colier, 2 inele  şi o pereche de cercei, toate din aur ; o motocositoare; un ferăstrău mecanic „Husqvarna” şi 19 oi. Să  dispună partajarea acestor  bunuri mobile  şi imobile prin atribuirea lor către pârâtă cu obligarea ei la plata sultei corespunzătoare. Cu cheltuieli de judecată.

În fapt, reclamantul arată că s-a căsătorit cu  pârâta la data  de 12.11.1994, iar după 13 ani, prin SC 193/2007, căsătoria a fost desfăcută. Arată  că a dobândit în timpul căsătoriei cu pârâta bunurile menţionate în petitul acţiunii prin contribuţie egală. În ce priveşte imobilul casă de locuit, arată că în perioada 1995- 1996 a  lucrat în Israel, toţii  bani câştigaţi acolo fiind  investiţi în casă. Cu privire la bunurile mobile, acestea au fost inventariate de executorul judecătoresc  care  întocmit  procesul-verbal 127/2006 semnat de pârâtă fără obiecţiuni.

În drept, reclamantul invocă prevederile art. 30, 31 şi 36 din vechiul C. familiei,  art. 673 şi urm. C. pr. civ..

II. Expunerea poziţiei pârâtei faţă de acţiune. Prin întâmpinare, pârâta P.M. a solicitat admiterea în parte a cererii reclamantului întrucât contestă calitatea de bun comun a imobilului construcţie situat  în localitatea Chiuza care a fost edificat de către  părinţii ei, P.G. şi P.F. Cu privire la bunurile  mobile arată că maşina de spălat „Whirlpool” şi calculatorul au fost cumpărate de tatăl ei cu plata în rate. Cu privire la bijuteriile din aur, acestea nu sunt bunuri comune, ci au fost primite cadou de către ea şi astfel sunt bunurile ei proprii. Cu privire la ferăstrăul mecanic, acesta a fost cumpărat de ea, împreună cu tatăl său, iar oile au fost vândute în timpul căsătoriei, din banii obţinuţi cumpărând un cal şi o vacă care au murit în timpul căsătoriei. Arată  că reclamantul în cea mai mare parte a căsătoriei nu a realizat aproape  deloc venituri, deoarece s-a angajat în serviciu abia în noiembrie 2004. Cu banii câştigaţi în Israel de către reclamant au cumpărat un autoturism pe care apoi l-au  vândut şi au cumpărat un alt autoturism marca „Fiat Tipo”.

III. Expunerea  cererii reconvenţionale. Prin cerere reconvenţională depusă odată cu întâmpinarea, pârâta P.M. a solicitat instanţei  să constate  că sunt comune  şi următoarele bunuri mobile: covor de ? m, în valoare de 500 lei; 2 pături din păr de cămilă, în valoare de 1.000; un mixer, în valoare de 100 lei; o maşină de tocat carne, în valoare de 100 lei; un filtru de cafea, în valoare de 100 lei; o perdea,  în valoare de 100 lei şi un autoturism marca „Fiat Tipo”, a cărui valoare nu a fost indicată de pârâtă. Solicită partajarea bunurilor mobile  prin formarea de loturi în natură cu eventualele sulte pentru egalitate valorică. Arată că aceste bunuri mobile pe care  le-a indicat în cererea reconvenţională se află în posesia reclamantului  şi ea, pârâta are o contribuţie mai mare la dobândirea lor.

La termenul de  judecată din 18.02.2009, pârâta şi-a precizat  cererea reconvenţională arătând că bunurile mobile care solicită să-i atribuite în lot sunt: mobila de sufragerie compusă din bibliotecă cu vitrină, dulăpioare, dulap  cu 2 uşi, comodă TV şi masa de 12 persoane; cele 2 covoare de ? m; TV color „Goldstar”; calculatorul; soba de gătit; maşina  de spălat;  mobila de  bucătărie  compusă din 6 corpuri din care 3 suspendate; comoda TV şi bijuteriile din aur.

În drept, pârâta a invocat prevederile art. 119 - 120 C. pr. civ..

III. Expunerea cererii de intervenţie. P.G. şi P.F. au formulat cerere de intervenţie în interes propriu prin care au solicitat instanţei să constate că au dobândit prin edificare un drept de proprietate cu privire la casa de locuit situată în localitatea Chiuza , pe un teren înscris în TP …., tarlaua .., teren care este bun propriu al lui P.G. dobândit cu  titlu de moştenire. Să dispună înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate în devălmăşie cu privire la construcţie, a dreptului de proprietate a lui P.G. cu privire la teren şi a dreptului de folosinţă a lui Plaian Floarea  cu privire la acelaşi teren.

La termenul de  judecată  din 05.10.2010 apărătoarea  intervenienţilor a  depus la dosarul cauzei certificatul de deces al intervenientului P.G. şi a indicat ca moştenitoare a acestuia pe intervenienta P.F.  în calitate  de soţie supravieţuitoare şi pe C.S. în calitate de fiică, cerând introducerea acesteia din urmă în proces, în calitate de  intervenientă.

Legal citată, intervenienta C.S. nu s-a prezentat în instanţă şi nu şi-a formulat  în scris  poziţia.

În motivarea  cererii de  intervenţie  se arată că  imobilul construcţie situat în localitatea Chiuza a fost edificat în 1997 de către ei, intervenienţii, pe  un teren moştenit de Plaian Gherasim de la masa P.M., terenul  fiind  înscris în TP 23110/2001. În drept, intervenienţii  invocă disp. art. 49 C. pr. civ. şi 480 C. civ..

IV. Situaţia de fapt reţinută de instanţă. 1. Durata căsătoriei dintre reclamant şi pârâta Plăian Maria. Instanţa reţine că încheierea căsătoriei dintre reclamant şi pârâta P.M.a avut loc pe data de  12.11.1994, iar desfacerea ei s-a dispus prin SC 193/21.03.2007 pronunţată de Judecătoria Beclean în dosarul 1434/186/2006 (f. 2-3).

2. Descrierea şi valoarea bunurilor imobile în litigiu. În cauză au fost efectuate 2 expertize tehnice având ca obiective identificarea bunurilor imobile care fac obiectul partajului şi evaluarea acestora la preţul de circulaţie: prima, a fost efectuată şi completată ulterior de către expertul M.C. (f. 114-124 şi 168-176), iar a doua, de către expertul C.I. (f. 197-204), şi, de asemenea, completată ulterior (f. 239-242). Această din urmă expertiză a fost încuviinţată de către instanţă la cererea pârâtei, cu motivarea din partea acesteia că prima expertiză s-a bazat pe acte normative abrogate.

Într-adevăr, mai multe acte pe baza cărora expertul M.C. a procedat la stabilirea valorii imobilelor în litigiu (f. 169-170) fuseseră abrogate înainte de sesizarea instanţei de judecată cu prezenta cauză (HG 945/1990 a fost abrogată prin HG 474/1999, HG 449/1990 a fost abrogată prin HG 376/1994,  HG 1109/1990 a fost abrogată prin HG 474/1999, etc.). Acesta este motivul pentru care instanţa va înlătura prima expertiză şi va accepta concluziile celei de-a 2-a.

Expertul C.I. (f. 198-204) a identificat în localitatea Chiuza , judeţul Bistriţa-Năsăud, imobilele casă de locuit , construită în anul 1997, având fundaţie de beton, zidărie din cărămidă, planşee din beton peste parter, şarpantă de lemn, acoperiş (învelitoare) din plăci de azbociment, tâmplărie de lemn, pardoseli, tencuieli interioare şi exterioare, casa fiind construită pe amplasamentul unei case vechi, după demolarea acesteia. S-a mai reţinut că această casă de locuit are instalaţii electrice interioare şi este racordată la reţeaua electrică, are alimentare cu apă şi canalizare, precum şi obiecte sanitare, nu este racordată la reţeaua de gaz metan, iar încălzirea se face cu sobe cu combustibil solid. Casa de locuit se compune, potrivit constatărilor expertului, la parter, din 2 camere, 1 bucătărie, casa scării, 1 baie, 1 cămară şi 1, casa scării, 1 baie, 1 cămară şi 1 terasă (schiţa de la f. 201) , iar, la etaj, din o cameră neterminată şi o terasă, la care se adaugă 2 compartimente reprezentând podul casei (schiţa de la f. 202).

Expertul C.I.a mai identificat în aceeaşi curte anexele gospodăreşti construite în anul 1999, constând în: 1) bucătărie de vară, alipită de un şopron, având fundaţie de beton, schelet de lemn căptuşit cu scândură, şarpantă de lemn şi învelitoare de azbociment, fără tâmplărie la ferestre, numai cu goluri în acest sens; 2) pivniţă cu fundaţie, pereţi şi învelitoare de beton, izolată termic cu pământ, compusă din 2 încăperi şi 3) şoproane cu fânar şi şură, executate din materiale rezultate din demolarea casei vechi, cu fundaţii de beton, schelet de lemn, căptuşit cu scânduri recuperate, şarpantă de lemn şi acoperiş de ţiglă recuperată (schiţa de la f. 203).

Cu privire la valoarea imobilelor supuse partajului, casa de locuit a fost evaluată de expert la preţul de circulaţie de 51.686 lei, iar anexele gospodăreşti la valoarea de 15.019 lei, în total 66.705 lei.

3. Contribuţia părţilor la edificarea imobilelor în litigiu. Din declaraţiile martorilor S.G. (f. 65), Veja Ioan (f. 52), S.A. (f. 61) şi L.G.(f. 93) reiese faptul că imobilele construcţii în litigiu au fost edificate în perioada 1996-1999, în timpul căsătoriei celor doi soţi. Martorul M.S. (f. 65)  a declarat că a lucrat în Israel împreună cu reclamantul în perioada 1995-1999 şi că acesta câştiga câte 1.000-1.500 USD lunar. Petentul însă, prin interogatoriu (f. 43) a precizat că a lucrat în Israel din octombrie 1995 până în august 1996 apoi din octombrie 1997 până în septembrie 1999. Şi martorul V.I. (f. 52) a declarat că a lucrat împreună cu reclamantul în Israel unde acesta câştiga sume cuprinse între 950 şi 1.100 USD lunar şi că trimitea bani acasă la soţia sa, pârâta din prezenta cauză. Cu toate acestea, nu rezultă în mod clar din declaraţiile martorilor şi nici din celelalte probe administrate în cauză care este cuantumul sumelor pe care reclamantul le-a trimis soţiei sale şi care ar fi fost investite în construcţiile în litigiu.

Din declaraţia martorei Bujor Ana (f. 61) rezultă faptul că, în perioada edificării construcţiilor în litigiu, pârâta era angajată la poşta din localitate, iar tatăl acesteia, defunctul intervenient P.G., la balastiera din localitatea Chiuza, de unde au fost achiziţionate nisipul şi pietrişul necesar construcţiilor. Din declaraţia martorului Luca Gavril (f. 93) mai rezultă că în gospodăria intervenienţilor au existat animale, atât înainte de venirea ca ginere a reclamantului, cât şi după aceea.

Astfel, din probele menţionate reiese că imobilele construcţii în litigiu au fost edificate în perioada căsătoriei dintre reclamant şi pârâta P.M., precum şi faptul că la edificarea lor au contribuit cei doi împreună cu părinţii pârâtei, P.G. şi P.F. În condiţiile în care, cele două familii au trăit şi s-au gospodărit împreună şi nu există elemente pe baza cărora să se poată stabili în mod exact valoarea contribuţiei unora sau a celorlalţi, instanţa va aprecia că ei au o contribuţie egală, câte ? fiecare.

4. Situaţia terenului pe care se află amplasate imobilele în litigiu. În cauză a fost efectuată o expertiză tehnică judiciară topografică de către expertul Pop Viorel (f. 82-90) prin care expertul a identificat construcţiile casă de locuit şi anexe gospodăreşti situate în localitatea Chiuza, judeţul Bistriţa-Năsăud, şi  a constatat că acestea sunt amplasate pe terenul în suprafaţă de 4.585 mp, identificat prin parcelele 472, 473 şi 474 din tarlaua 55, înscrise în TP 23110/2001 (f. 84) titlu emis pe numele defunctei P.M.. După decesul lui P.M., acest teren a revenit prin moştenire legală intervenientului iniţial, P.G., în calitate de fiu, conform certificatului de moştenitor nr. 3/10.01.2006 emis de BNP C.C.D. (f. 27-28).

Acelaşi expert a formulat o propunere de întabulare în favoarea interve-nientului iniţial, decedat în timpul procesului, P.G., şi a interve-nientei P.F. cu privire la imobilele casă de locuit şi anexe gospodăreşti, împreună cu terenul aferent în suprafaţă de 4.585 mp, situate în localitatea Chiuza , judeţul Bistriţa-Năsăud, astfel: tarlaua 55; parcelele 472, 473 şi 474; nr. topo 110 de 1.511 mp şi 111 mp de 3.074 mp, în total 4.584 mp; categoria de folosinţă casă de locuit, anexe gospodăreşti, arabil şi fâneţe, proprietari P.G.şi P.F.

5. Dreptul de coproprietate al reclamantului, al pârâtei şi al intervenien-telor cu privire la construcţiile în litigiu. În speţă, potrivit celor precizate la punctul 4 de mai sus, intervenientul iniţial P.G. a dovedit dreptul său de proprietate cu privire la terenul pe care se află amplasate construcţiile în litigiu şi a solicitat să se constate dreptul său de proprietate şi cu privire la aceste construcţii, instanţa interpretând cerea sa ca întemeindu-se pe instituţia accesiunii imobiliare artificiale.

Cu toate acestea, din declaraţiile martorilor reiese că imobilele construcţii au fost edificate de reclamant împreună cu pârâta, precum şi cu părinţii acesteia, defunctul P.G. şi intervenienta P.F. Rezultă din declaraţiile, martorilor (f. 61 şi 93) că defunctul P.G. s-a implicat direct în edificarea construcţiilor, în sensul că a procurat şi transportat la locul efectuării lucrărilor nisipul şi pietrişul necesar şi s-a ocupat de realizarea instalaţiei electrice. În aceste condiţii, instanţa reţine că edificarea construcţiilor în litigiu s-a făcut de către soţii P.I. şi P.M., împreună cu intervenienta P.F.,  cu acordul proprietarului terenului, defunctul P.G., condiţii în care acesta din urmă nu poate (mai bine zis nu a putut, la introducerea cererii de intervenţie) invoca un drept de accesiune imobiliară. Instanţa va reţine astfel că reclamantul, pârâta, intervenienta P.F. şi defunctul P.G.au dobândit toţi patru, în cote egale, dreptul de proprietate cu privire la construcţiile în litigiu, primii trei dobândind şi un drept de superficie.

3. Bunurile mobile supuse partajului şi valoarea acestora. Următoarele 18 poziţii de bunuri mobile au fost enumerate de reclamant în cerea de chemare în judecată: 1) TV color „Grundig”; 2) comodă TV; 3) garnitură de  mobilă compusă din 2 fotolii, o măsuţă de lemn şi 4 tabureţi; 4) mobilă de bucătărie compusă din 6 corpuri, din care 3 suspendate; 5) maşină de spălat automată „Whirlpool”; 6) aragaz  cu 4 ochiuri; 7) sobă de gătit „Menaj”; 8) mobilă de sufragerie compusă din bibliotecă cu vitrină şi dulăpioare, un dulap cu două uşi, o comodă TV şi o masă rabatabilă de 12 persoane; 9) calculator (PC); 10) congelator „Curtiss”; 11) TV color „Goldstar”; 12) canapea extensibilă; 13) 2 covoare de 4/3 m; 14) un covor de 1,8/2 m; 15) un colier, 2 inele  şi o pereche de cercei, toate din aur ; 16) o motocositoare; 17) un ferăstrău mecanic „Husqvarna” şi 18) 19 oi.

La rândul ei, pârâta, prin cererea reconvenţională, a indicat ca fiind comune şi următoarele 7 poziţii de bunuri mobile; 1) covor de ? m, în valoare de 500 lei; 2) 2 pături din păr de cămilă, în valoare de 1.000; 3) un mixer, în valoare de 100 lei; 4) o maşină de tocat carne, în valoare de 100 lei; 5) un filtru de cafea, în valoare de 100 lei; 6) o perdea,  în valoare de 100 lei şi 7) un autoturism marca „Fiat Tipo”.

În cauză a fost efectuată de către G.R. o expertiză tehnică având ca obiective identificarea şi evaluarea bunurilor mobile supuse partajului (f. 137-155). S-a constatat de către expert că dintre bunurile indicate de părţi, nu există televizorul color Grundig, congelatorul, motocositoarea şi ferăstrăul mecanic „Husqvarna” , întrucât, fiind deteriorate, au fost predate la fier vechi. Cu privire la cele 19 oi, deşi unii dintre martorii audiaţi în cauză relatează faptul că în gospodăria părinţilor pârâtei existau oi înainte de încheierea căsătoriei dintre părţi şi că după acest eveniment au fost mai fost cumpărate altele, nicio probă administrată în cauză nu a dovedit existenţa unui număr de 19 oi, iar, aşa cum s-a arătat, în final expertul a constatat că ele nu mai există. Instanţa constată că nu s-a dovedit în cauză nici existenţa perdelei şi a covorului de ? m. Cu privire la autoturismul marca „Fiat Tipo”, din interogatoriul luat reclamantului (f. 41) rezultă că acesta a fost vândut, în timp ce martora Bujor Ana a declarat că acesta a fost accidentat. În orice caz, în speţă nu s-a dovedit existenţa acestui autoturism la data evaluării de către expert a bunurilor mobile.

Dintre bunurile indicate de pârâtă în cererea reconvenţională, aceasta a recunoscut prin interogatoriu (f. 40) că mixerul, maşina de tocat carne şi filtrul de cafea sunt bunuri proprii ale reclamantului.

Deşi ambele părţi recunosc existenţa obiectelor din aur, reprezentând colier, 2 inele şi o pereche de cercei, însă, în timp ce reclamantul susţine că acestea au fost achiziţionate de el pentru a „investi” banii, pârâta susţine că aceste obiecte i-au fost oferite cadou. Prin aceeaşi expertiză însă (f. 137-155) s-a constatat că inelele şi colierul au fost amanetate, fiind indicate valorile în lei/gram, dar nu rezultă din nicio probă a dosarului care este greutatea acestora pentru a putea fi stabilită valoarea lor şi nici care dintre părţi a beneficiat de sumele obţinute prin amanetare, drept pentru care ele vor fi excluse de la masa partajabilă.

Rămân a fi incluse în masa partajabilă următoarele bunuri mobile cu valorile actualizate stabilite de expert: 1) comodă TV, 240 lei; 2) garnitură de  mobilă compusă din 2 fotolii, o măsuţă de lemn şi 4 tabureţi, 655 lei; 3) mobilă de bucătărie compusă din 6 corpuri, din care 3 suspendate, 510 lei; 4) maşină de spălat automată „Whirlpool”, 1.044 lei; 5) aragaz  cu 4 ochiuri, 354 lei; 6) sobă de gătit „Menaj”, 1.076 lei; 7) mobilă de sufragerie compusă din bibliotecă cu vitrină şi dulăpioare, un dulap cu două uşi, o comodă TV şi o masă rabatabilă de 12 persoane, 2.028 lei; 8) calculator (PC), 2.067 lei; 9) TV color „Goldstar”, 304 lei; 10) canapea extensibilă, 300 lei; 11) 2 covoare de 4/3 m, 960 lei şi 12) 2 pături din păr de cămilă, 180 lei. Valoarea totală a acestor bunuri mobile este de 9.718 lei.

Acestea bunuri enumerate la paragraful precedent, în 12 poziţii, sunt comune, dobândite prin contribuţie egală de către reclamant împreună cu pârâtul, nicio probă din dosar neputând conduce la o concluzie diferită.

V. Texte de lege aplicabile. Conform art. 30 din vechiul C. fam., bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soţi, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soţilor. Orice convenţie contrară este nulă.  Conform art. 31 C. fam., nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soţ: a) bunurile dobândite înainte de încheierea căsătoriei; b) bunurile dobândite în timpul căsătoriei prin moştenire, legat sau donaţie, afară numai dacă dispunătorul a prevăzut că ele vor fi comune; e) bunurile de uz personal şi cele destinate exercitării profesiunii unuia dintre soţi; d) bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă, manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele şi proiectele artistice, proiectele de investiţii şi inovaţii, precum şi alte asemenea bunuri; e) indemnitatea de asigurare sau despăgubirea pentru pagube pricinuite persoanei; f) valoarea care reprezintă şi înlocuieşte un bun propriu sau bunul în care a trecut această valoare.

Conform art. 36 din vechiul C. fam., la desfacerea căsătoriei, bunurile comune se împart între soţi, potrivit învoielii acestora. Dacă soţii nu se învoiesc asupra împărţirii bunurilor comune, va hotărî instanţa judecătorească.

Conform arta. 6734 C. pr. civ., în tot cursul procesului instanţa va stărui ca părţile să împartă bunurile prin bună învoială.

Conform arta. 6735 C. pr. civ., dacă părţile nu se învoiesc, instanţa va stabili bunurile supuse împărţelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia şi creanţele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii. Dacă se împarte o moştenire, instanţa va mai stabili datoriile transmise prin moştenire, datoriile şi creanţele comoştenitorilor faţă de defunct, precum şi sarcinile moştenirii. Instanţa va face împărţeala în natură, procedând la formarea loturilor şi la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani.

Conform arta. 67310 C. pr. civ., în cazul în care împărţeala în natură a unui bun nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod păgubitor destinaţia economică, la cererea unuia dintre coproprietari, instanţa, prin încheiere, îi poate atribui provizoriu întregul bun. La cererea unuia dintre coproprietari instanţa, ţinând seama de împrejurările cauzei, pentru motive temeinice, va putea să-i atribuie bunul direct prin hotărârea asupra fondului procesului, stabilind totodată sumele ce se cuvin celorlalţi coproprietari şi termenul în care este obligat să le plătească.

Conform art. 274 C. pr. civ., partea care cade în pretenţiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Conform art. 275 C. pr. civ., pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfăţişare pretenţiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată.

VI. Motivarea soluţiei în drept. Având în vedere starea de fapt prezentată şi dispoziţiile legale pertinente, instanţa reţine că reclamantul împreună cu pârâta şi cu părinţii acesteia, defunctul P.G. şi intervenienta P.F. au dobândit prin edificare împreună dreptul de proprietate cu privire la imobilele casă de locuit, construită în anul 1997, având fundaţie de beton, zidărie din cărămidă, planşee din beton peste parter, şarpantă de lemn, acoperiş (învelitoare) din plăci de azbociment, tâmplărie de lemn, pardoseli, tencuieli interioare şi exterioare,  dotată cu instalaţii electrice interioare, racordată la reţeaua electrică, de alimentare cu apă şi canalizare, dar  neracordată la reţeaua de gaz metan, compusă, la parter, din 2 camere, 1 bucătărie, casa scării, 1 baie, 1 cămară şi 1, casa scării, 1 baie, 1 cămară şi 1 terasă, iar, la etaj, din 1 cameră neterminată şi 1 terasă, la care se adaugă 2 compartimente reprezentând podul casei, situate în localitatea Chiuza , judeţul Bistriţa-Nădăud.

Instanţa mai reţine că reclamantul împreună cu pârâta şi cu părinţii acesteia, defunctul Plăian Gherasim şi intervenienta P.F. au dobândit un drept de proprietate şi cu privire la anexele gospodăreşti construite în anul 1999, constând în: 1) bucătărie de vară, alipită de un şopron, având fundaţie de beton, schelet de lemn căptuşit cu scândură, şarpantă de lemn şi învelitoare de azbociment, fără tâmplărie la ferestre, numai cu goluri în acest sens; 2) pivniţă cu fundaţie, pereţi şi învelitoare de beton, izolată termic cu pământ, compusă din 2 încăperi şi 3) şoproane cu fânar şi şură, executate din materiale rezultate din demolarea casei vechi, cu fundaţii de beton, schelet de lemn, căptuşit cu scânduri recuperate, şarpantă de lemn şi acoperiş de ţiglă recuperată, situate de asemenea în localitatea Chiuza , judeţul Bistriţa-Năsăud.

Va dispune partajarea acestor imobile prin atribuirea lor în natură pârâtei şi intervenientelor, în coproprietate. Cu privire la cotele ce revin fiecăreia, pârâta va adăuga cotei sale de contribuţie de ?, cota reclamantului de ? şi cota de ? din ? din cota de ? ce reprezintă contribuţia tatălui ei la edificarea imobilelor, în final pârâtei revenindu-i cota de 19/32. Intervenientei C.S. îi va reveni cota de ? din ? din cota de ? ce reprezintă contribuţia tatălui ei la edificarea imobilelor, astfel încât acesteia îi va reveni o cotă de 3/32. Intervenienta P.F. va adăuga la cota sa de ?, cota de ? din cota de ? ce reprezintă contribuţia soţului ei Plăian Gherasim la edificarea imobilelor, astfel încât acesteia îi va reveni o cotă de 10/32.

Potrivit acestor cote pârâta şi intervenientele urmează a fi obligate la plata către reclamant a sultei de 16.676 lei reprezentând ? din valoarea de circulaţie a imobilelor de 66.705 lei stabilită de expert, astfel: pârâta va datora reclamantului sultă de 9.902 lei, intervenienta P.F., 5.211 lei, iar intervenienta C.S., 1.563 lei.

Totodată, instanţa va dispune înscrierea în cartea funciară a dreptului de coproprietate al pârâtei şi al intervenientelor, cu privire la imobilele casă de locuit, anexe gospodăreşti şi terenul aferent situate în localitatea Chiuza 253 A, judeţul Bistriţa-Năsăud, astfel: tarlaua 55; parcelele 472, 473 şi 474; nr. topo 110 de 1.511 mp şi 111 mp de 3.074 mp, în total 4.584 mp; categoria de folosinţă casă de locuit, anexe gospodăreşti, arabil şi fâneţe, proprietari P.M.cu cota de 19/32, P.F. cu cota de 10/32 şi C.S. cu cota de 3/32.

Cu privire la bunurile mobile, instanţa va atribui pârâtei bunurile pe care aceasta le-a solicitat, respectiv, comoda TV, în valoare de 240 lei, mobila de bucătărie compusă din 6 corpuri, din care 3 suspendate, în valoare de 510 lei, maşina de spălat automată „Whirlpool”, în valoare de 1.044 lei, soba de gătit „Menaj”, în valoare de 1.076 lei, calculator (PC), în valoare de 2.067 lei, TV color „Goldstar”, în valoare de 304 lei, şi cele 2 covoare de 4/3 m, în valoare de 960 lei, valoarea totală a acestor bunuri atribuite pârâtei fiind de 6.201 lei.

Va atribui reclamantului celelalte bunuri mobile, respectiv, garnitura de  mobilă compusă din 2 fotolii, o măsuţă de lemn şi 4 tabureţi, în valoare de 655 lei, aragazul  cu 4 ochiuri, în valoare de 354 lei, mobila de sufragerie compusă din bibliotecă cu vitrină şi dulăpioare, un dulap cu două uşi, o comodă TV şi o masă rabatabilă de 12 persoane, în valoare de 2.028 lei, canapeaua extensibilă, în valoare de 300 lei şi 2 pături din păr de cămilă, în valoare de 180 lei, valoarea totală a acestor bunuri atribuite reclamantului fiind de 3.517 lei.

Pentru egalizarea valorică a loturilor cu privire la bunurile mobile, pârâta va trebui să plătească reclamantului suma de 1.342 lei (valoarea totală a bunurilor mobile care formează masa partajabilă este, aşa cum s-a arătat, de 9.718 lei, fiecăruia dintre soţi cuvenindu-i-se bunuri în valoare de 4.859 lei, astfel încât pârâta urmează a achita reclamantului diferenţa de la această valoare la 6.201 lei, cât reprezintă valoric bunurile ce i-au fost atribuite în lot).

Cu privire la cheltuielile de judecată, instanţa reţine că reclamantul a efectuat cheltuieli de 1.507,90 lei reprezentând 57 lei taxă judiciară de timbru (f. 5), 0,90 lei timbru judiciar (f. 1), 450 lei onorariu expert (f. 55 şi 68) şi 1.000 lei onorariu avocat (f. 253-254). Pârâta a efectuat cheltuieli de 469 lei reprezentând 19 lei taxă judiciară de timbru (f. 19) şi 450 lei onorariu expert (f. 54-76). Intervenienţii au efectuat cheltuieli de 27,6 lei reprezentând 27 lei taxă judiciară de timbru (f. 20) şi 0,60 lei timbru judiciar (f. 24).

Astfel, cheltuielile de judecată totale efectuate de părţi în cauză sunt de 2.004 lei, aferente partajării bunurilor mobile şi imobile în valoare totală de 76.423 lei (66.705 lei+9.718 lei). Pornind de la aceste valori ale bunurilor supuse partajului, instanţa reţine că 260 lei sunt cheltuieli de judecată aferente partajării bunurilor mobile, pe din două, între reclamant şi pârâtă, iar diferenţa de 1.744 lei sunt aferente partajării bunurilor imobile, în proporţie de ? în favoarea reclamantului, ? în favoarea pârâtei şi 2/4 împreună în favoarea intervenientelor.

În aceeaşi proporţie urmează a fi suportate de părţi şi cheltuielile de judecată, astfel încât pârâta va trebui să plătească reclamantului cheltuieli de judecată de 93 lei (66 lei aferente partajării bunurilor mobile şi 27 lei aferente imobilelor), iar intervenientele vor trebui să plătească reclamantului cheltuieli de judecată de 850 lei, câte 425 lei fiecare, aferente partajării bunurilor imobile.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite  în partea acţiunea formulată de reclamantul P.I. domiciliat în localitatea……, judeţul Bistriţa-Năsăud împotriva pârâtei P.M. domiciliată în localitatea ……., judeţul Bistriţa-Năsăud şi  în contradictoriu cu intervenienţii P.F. domiciliată în localitatea …. jud. Bistriţa-Năsăud şi  C.S. domiciliată în oraşul ……….. jud. Prahova, admite în parte cererea reconvenţională şi admite în parte cererea de intervenţie:

1. Constată că reclamantul împreună cu pârâta şi cu părinţii acesteia, intervenientul iniţial P.G., decedat în timpul procesului, şi interveni-enta P.F. au dobândit un drept de proprietate prin edificare împreună cu privire la imobilele casă de locuit şi anexe gospodăreşti situate în localitatea Chiuza , judeţul Bistriţa-Năsăud, prin contribuţie egală de ? fiecare;

2. Dispune partajarea bunurilor imobile menţionate la punctul 1 al dispozitivului prin atribuirea lor în natură, în coproprietate, pârâtei şi intervenientelor;

3. Dispune înscrierea în cartea funciară a dreptului de coproprietate al pârâtei şi al intervenientelor, cu privire la imobilele casă de locuit, anexe gospodăreşti şi terenul aferent, situate în localitatea Chiuza , judeţul Bistriţa-Năsăud, astfel: tarlaua 55; parcelele 472, 473 şi 474; nr. topo 110 de 1.511 mp şi 111 mp de 3.074 mp, în total 4.584 mp; categoria de folosinţă casă de locuit, anexe gospodăreşti, arabil şi fâneţe, proprietari P.M. cu cota de 19/32, cu titlu de edificare, moştenire şi partaj, P.F. cu cota de 10/32 cu titlu de edificare, moştenire şi partaj şi C.S. cu cota de 3/32, cu titlu de moştenire şi partaj;

4. Dispune obligarea pârâtei şi a intervenientelor la plata către reclamant a sultei de 16.676 lei, aferentă bunurilor imobile, raportată la valoarea de circulaţie de 66.705 lei a acestora, astfel: pârâta va achita reclamantului sultă de 9.902 lei, intervenienta P.F., 5.211 lei, iar intervenienta C.S., 1.563 lei;

5. Dispune partajarea prin atribuirea către reclamant a următoarelor bunuri mobile: garnitura de  mobilă compusă din 2 fotolii, o măsuţă de lemn şi 4 tabureţi, în valoare de 655 lei, aragazul  cu 4 ochiuri, în valoare de 354 lei, mobila de sufragerie compusă din bibliotecă cu vitrină şi dulăpioare, un dulap cu două uşi, o comodă TV şi o masă rabatabilă de 12 persoane, în valoare de 2.028 lei, canapeaua extensibilă, în valoare de 300 lei şi 2 pături din păr de cămilă, în valoare de 180 lei, valoarea totală a acestor bunuri atribuite reclamantului fiind de 3.517 lei.

6. Dispune partajarea prin atribuirea către pârâtă a următoarelor bunuri mobile: comoda TV, în valoare de 240 lei, mobila de bucătărie compusă din 6 corpuri, din care 3 suspendate, în valoare de 510 lei, maşina de spălat automată „Whirlpool”, în valoare de 1.044 lei, soba de gătit „Menaj”, în valoare de 1.076 lei, calculator (PC), în valoare de 2.067 lei, TV color „Goldstar”, în valoare de 304 lei, şi cele 2 covoare de 4/3 m, în valoare de 960 lei, valoarea totală a acestor bunuri atribuite pârâtei fiind de 6.201 lei.

7. Dispune obligarea pârâtei la plata către reclamant a sumei de 1.342 lei cu titlu de sultă aferentă bunurilor mobile.

Obligă pârâta la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată de 94 lei.

Obligă intervenientele la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată de 850 lei, câte 425 lei fiecare.

Cu drept de recurs  în 15 zile  de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 31 ianuarie 2012.

Judecător, Grefier,

 D.Z. I.R.

Sentinţa civilă nr. 134/2012 a Judecătoriei Beclean.

Data tehnoredactării: 29.02.2012,

Redactat: ZD,

Tehnoredactat: SRD/ZD,

Nr. exemplare: 6.

Domenii speta

Spete similare