Partaj

Data publicare portal: 03.03.2017

Prin sentinţa civila nr. 1506/22.02.2016 pronunţata in cauza nr. 7992/311/2014 Judecătoria S. a respins cererea principală a reclamantului C.A.C.–în contradictoriu cu pârâţii reclamant C.N şi C.R.G., astfel cum a fost formulata, ca neîntemeiată.

 Admite cererea conexă reconvenţională a reclamanţilor pârâţi C.N. si C.R.G., in contradictoriu cu pârâtul C.A.C., astfel cum a fost precizată.

 Constată deschisă succesiunea defunctului C.C., decedat la data de 08 iulie 2014, cu ultim domiciliu in Municipiul S.

 Constată că masa partajabilă rămasă de pe urma defunctului C.C. este reprezentata de suma de 16585,02 lei, aflata in conturi bancare.

Constată că au calitatea de moştenitori legali ai defunctului C.C. numita C.N., in calitate de soţie supravieţuitoare si numiţii C.A.C. si C.R.G., in calitate de descendenti de gradul unu .

 Constată ca numiţii C.N., C.A.C. si C.R.G. au calitate de coproprietari ai masei partajabile anterior menţionate si  stabileşte cotele legale ale acestora, astfel:

- cota legală de 1/4 pentru  C.N., in calitate de soţie supravieţuitoare;

- cota legala de 3/8 pentru C.R.G. si C.A.C., in calitate de descendenţi de gradul unu.

Dispune ieşirea din indiviziune a părtilor C.N., C.A.C. si C.R.G., atribuind acestora sume corespunzatoare cotelor părti legale retinute, respectiv:

-suma de 4146,255 lei numitei C.N.;

-suma de 6219,3825 lei numitului C.R.G.;

-suma de 6219,3825 lei numitului C.A.C. .

 Admite cererea  reclamantilor C.N. si C.R.G. de obligare a pârâtului C.A.C. la plata cheltuielilor  de judecata.

Obligă pârâtul C.A.C. sa plătească reclamanţilor C.N. si C.R.G. suma de 1880,56 lei, aferenta cotei sale legale reţinute de 3/8, cu tilu de cheltuieli de judecata reprezentate de cv. taxei judiciare, cv. onorariului de avocat si  cv. cheltuielilor de transport.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 12.08.2014, sub nr. 7992/311/2014, reclamantul C.A.C., a chemat în judecată pe pârâţii C.N, şi C.R.G., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

1. Nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare nr.751 încheiat la data de 27 mai 2011, de către BNP-S.G., şi revenirea părţilor în situaţia anterioară încheierii prezentului contract de vânzare cumpărare,

2.Ieşirea din indiviziunea existentă asupra bunurilor rămase de pe urma atorului C.C., decedat la data de 9.07.2014, cu ultimul domiciliu în.

În motivare arată că în fapt, de pe urma autorului C.C., decedat la data de 9.07.2014, cu ultimul domiciliu în S., au rămas ca moştenitori pârâta C.N, în calitate de soţie supravieţuitoare, reclamantul C.A.C.şi pârâtul C.R.G., în calitate de descendenţi de gradul I.

Bunurile rămase de pe urma autorului C.C. şi asupra cărora solicită să se dispună cu privire la ieşirea din indiviziune, sunt:

- cota de 1/2 dintr-un apartament compus din 4 camere, în suprafaţă de 78,09 mp din acte şi 82,35 mp, din măsurători, situat în S. şi dependinţele aferente, restul de 1/2 din acest imobil reprezentând cota de bun comun a soţiei supravieţuitoare la dobândirea comunităţii de bunuri.

În ceea ce priveşte primul capăt de cerere prin care solicită să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare nr.751 încheiat la data de 27 mai 2011, de către BNP-S.G., cu sediul în S.şi revenirea părţilor în situaţia anterioară încheierii prezentului contract de vânzare cumpărare, învederează, de asemenea, următoarele aspecte:

În anul 1966, părinţii săi B.N. şi C.C., au intrat relaţii de concubinaj, relaţii din care a rezultat pârâtul C.R.G. născut în 1967 şi reclamantul, născut în 1969.

La data de 04 ianuarie 1973, când părinţii se aflau încă în relaţii concubinaj a fost încheiat contractul nr.239, părţi fiind pârâta B.N. (mama sa care nu era căsătorită legal cu tatăl său, autorul C.C.) în calitate de cumpărătoare şi O.C.L.P.P., în calitate de vânzător.

Obiectul contractului l-a reprezentat „construirea unei locuinţe proprietate personală, cu sprijinul statului, ca urmare a aprobării cererii nr.157 din 06 ianuarie 1973".

Prin acelaşi contract s-a stabilit că preţul imobilului ce urmează a fi construit, situat în S., este de 110.266 lei, urmând ca suma de 27.835 lei (27.500+335), să fie virată la CEC, în contul contractului iar diferenţa de 82.431 lei să fie acordată în baza creditului ce urmează a se acorda de CEC.

La data de 13 februarie 1973, a fost încheiat contractul de împrumut,

cu ipotecă, nr.xxx, părţi fiind XXXX, pe de o parte şi B.N. (Cociaş), în calitate de beneficiar, pe de altă parte.

Suma împrumutată a fost de 82.431 lei, urmând ca aceasta să fie rambursată pe o perioadă de 20 de ani, începând de la momentul acordării creditului, respectiv cu începere de la data de 1 decembrie 1973.La data de 21 august 1977, părinţii au legalizat relaţia de concubinaj prin căsătorie aşa cum rezultă din certificatul seria C5 nr.613477 din 01.09.1977, eliberat de fostul consiliu popular Slatina, ambii soţi luând nunele de C..

La data de 17 mai 1978, deci după încheierea căsătoriei, a fost emis titlul de proprietate nr.589, în conformitate cu dispoz. legii nr.4/1973, privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe din fondul de stat în care este prevăzută calitatea de proprietară a lui C. I. N. „fost B I.N, certificat de căsătorie nr.613477 din 21.08.1977.”

După cum rezultă din înscrisul anexat, prin titlul de proprietate emis la data de 17 mai 1978, (la aproximativ un an de la căsătoria pârâtei cu tatăl său - C.C.), s-a atestat dreptul de proprietate al numitei C.N, fostă B.N., asupra locuinţei compusă din 2 dormitoare, cameră de zi, baie şi bucătărie, în suprafaţă de 78 mp, situată în S., în baza contractului de împrumut încheiat cu XXXX, pentru suma totală de 110266 lei, contractul de construire nr.xxxx  încheiat cu xxxx, procesul verbal de predare-preluare, nr.3 din 30 iunie 1974.

La data de 27 mai 2011, în timpul vieţii autorului C.C., pârâta C.N a înţeles să vândă fratelui său, CRG, apartamentul situat în S.şi dependinţele aferente, fără ca el şi tatăl său, atunci în viaţă, să aibă cunoştinţă despre această vânzare.Întrucât ratele aferente creditului în valoare de 82.431 lei, au fost achitate în timpul căsătoriei pârâtei cu tatăl său, C.C., apreciază că această vânzare este lovită de nulitate întrucât pârâta nu era proprietara exclusivă a bunului vândut care nu putea fi înstrăinat şi fără acordul tatălui meu, având în vedere regimul de bun comun al locuinţei.

În aceste condiţii, se poate constata că în speţă a avut loc o vânzare a unui bun care nu-i aparţinea în totalitate vânzătorului şi în acest fel au fost încălcate dispoziţiile imperative ale art.17 N.C.civ. precum şi cele ale art.35 alin 2 C.fam, în vigoare la momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare a cărui nulitate o solicită, având în vedere că prezumţia de mandat tacit dintre soţi nu se aplică în cazul bunurilor imobile.

Cu toate acestea, pârâta a înstrăinat imobilul, fără consimţământul tatălui său şi înainte de decesul acestuia, scopul evident al acesteia fiind acela de a evita includerea acestui bun în masa succesorală .La momentul actual, solicitarea de ieşire din indiviziune asupra bunurilor rămase la decesul autorului C.C. pare lipsită de obiect dar în situaţia în care pe baza actelor ataşate prezentei acţiuni şi a probatoriului care se va administra se va constata nulitatea contractului de vânzare cumpărare a apartamentului, acesta va intra în masa bunurilor succesorale, evident doar în  cotă de 1/2 ce ar reprezenta cota de bun comun a tatălui său, autorul C.C., restul de 1/2 fiind cota ce se cuvine pârâtei C.N.

Astfel, din cota de 1/2 a autorului urmează ca aceasta să dobândească cota de 1/2 în calitate de soţ supravieţuitor, restul de 3/8 revenindu-le reclamantului şi pârâtului C.R.G..

Pentru dovedirea motivelor invocate, solicită proba cu interogatoriul pârâţilor, acte, martori şi expertiza.

În drept, invocă dispoz. art. 17 N. C. Civil coroborate cu dispoz. art. 1143 N. C. Civ. şi art.194 şi urm. N .C.p.civ.

Pârâţii C.N şi CRG au depus  întâmpinare, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamant ca neîntemeiată şi obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare arată că în fapt, la data de 29 ianuarie 1973, C. (fostă B.) N. a încheiat contractul nr. 239 cu xxxx având ca obiect construirea unei locuinţe proprietate personală.

Preţul locuinţei era de 110.266 lei, din care ea a achitat suma de 27.835 lei cu titlu de avans, bani din economii proprii, iar pentru diferenţa de 82.431 lei a contractat un împrumut de la CEC, prin contractul de împrumut nr. 123 încheiat la data de 13 februarie 1973. Respectivul contract de împrumut a fost garantat cu ipotecă asupra locuinţei care făcea obiectul contractului de construire (vânzare-cumpărare), locuinţă situată în mun. S., adresa sa actuală fiind mun.S..

Creditul urma a fi rambursat pe o durată de 20 ani, cu o dobândă anuală de 3% pentru 50.000 lei şi 5% pentru suma de 32.431 lei, conform contractului de împrumut sus-menţionat. Creditul s-a rambursat în rate lunare de rambursare, cu începere de la data de 1 decembrie 1973, odată cu plata chenzinei a II-a a salariului pe luna noiembrie 1973. Ratele lunare au fost reţinute în întregime de către angajatorul său, din salariu, pe toată durata fiinţării creditului, acesta fiind, aşadar, achitat în întregime din veniturile personale.

La data de 30 iunie 1974, xxxxx a emis procesul-verbal de predare-primire-recepţie nr. 3, încheiat între instituţie şi ea, prin care acesta a predat şi ea a primit în deplină proprietate locuinţa menţionată anterior, precum şi cota-parte de folosinţă pe timp nelimitat asupra terenului pe care era amplasat imobilul.

La data de 17 mai 1978 s-a emis titlul de proprietate nr. 589 prin care i se atesta, în baza legii 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vânzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case de odihnă proprietate personală, dreptul de proprietate asupra locuinţei compusă din 2 dormitoare, sufragerie, cameră de zi, baie, bucătărie, în suprafaţă de 78 mp, în baza contractului de împrumut încheiat cu xxxx de care a făcut vorbire anterior, nr. 123 din 13 februarie 1973, a contractului de construire nr. 239/29.01.1973 încheiat cu xxxxx şi a procesului-verbal de predare-primire-recepţie nr. 3 din 30.06.1974 încheiat cu xxxxx.

În titlul de proprietate sus-menţionat, este indicată ca unic proprietar şi numele său este menţionat ca fiind C.I.N., fostă B., conform certificatului de căsătorie nr. 613477/21.03.1977.Arată că la data achiziţionării apartamentului era necăsătorită, aşadar, în conformitate cu dispoziţiile art. 31 din Codul Familiei, nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soţ: a) bunurile dobândite înainte de încheierea căsătoriei (...).

Având în vedere că la data achiziţionării apartamentului, 13 februarie 1973 era necăsătorită şi la data de 21 august 1977 s-a căsătorit cu C.C., în prezent decedat, apartamentul sus-menţionat constituie proprietate personala, iar nu bun comun, aşa cum în mod eronat arată reclamantul

La data de 08.11.2010, a intabulat la xxxxx, în Cartea Funciară nr. xxxx respectiva locuinţă, apartament cu patru camere şi dependinţe în suprafaţă utilă de 75 mp şi balcon în suprafaţă utilă de 7,35 mp, având număr cadastral 50657-C1-U9, având ca unic proprietar pe C. (născută B.) N, iar la data de 27.05.2011 a vândut respectivul apartament fiului său, CRG.

I. Cu privire la primul capăt de cerere, şi anume constatarea nulităţii absolute a contractul de vânzare-cumpărare nr. 751 din 27.05.2011, autentificat la BNP S.G. din mun. Slatina, solicită respingerea acestui capăt de cerere ca neîntemeiat.

II. Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, şi anume ieşirea din indiviziunea existentă asupra bunurilor râmase de pe urma lui C.C., decedat la 08.07.2014, solicită respingerea şi acestui capăt de cerere ca neîntemeiat. Se observă că reclamantul face referire la acest al doilea capăt de cerere ca incluzând apartamentul sus-menţionat, or, aşa cum a arătat, apartamentul care a constituit proprietatea sa personală nu poate fi inclus la masa partajabilă deoarece nu a fost niciodată bun comun, în accepţiunea art. 31 din Codul familiei, mai sus citat.

 Considera ca prezentei cauze i se aplică dispoziţiile Codului civil în vigoare la data încheierii actelor juridice, şi anume Codul civil deja 1864.

În acest sens, solicită ca reclamantul să precizeze în mod corect temeiul de drept pe care îşi întemeiază cererea de chemare în judecată, iar nu dispoziţiile noului Cod civil, care nu sunt aplicabile în cauză.

În dovedire, înţelege să se folosească de proba cu interogatoriul reclamantului, înscrisuri şi un martor, şi anume N V, domiciliata in S..

În drept, dispoziţiile art. 205-208 Noul Cod de procedură civilă, art. 30-31 Codul Familiei.

Depune alăturat delegaţie avocaţială, copii CI pârâţi, copii contract de împrumut, proces-verbal de predare-primire recepţie, contract de construire şi titlu de proprietate aferente imobilului în cauză, precum şi copii ale cărţii de muncă a pârâtei, cu atestarea salariului lunar.

Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare, arătând că pârâta afirmă în întâmpinarea depusă că apartamentul are regimul de bun propriu, întrucât a fost dobândit anterior căsătoriei, invocând în acest sens contractul de vânzare-cumpărare în care ea apare în calitate de cumpărătoare, cu numele purtat anterior căsătoriei de Burcă.

Se observă că la data de 29.01.1973, când a fost încheiat contractul menţionat, părinţii săi trăiau de mult în relaţii de concubinaj -C.N şi C.C., având în vedere că fratele său C.R.G. este născut în 1967, aşa cum rezultă din certificatul de naştere depus la dosar, iar el este născut 1969.

Aşadar, la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare în 1973, părinţii săi, autorul şi pârâta, erau în relaţii de concubinaj de cel puţin 6 ani.

În acest sens, afirmaţia pârâtei că apartamentul a fost achiziţionat cu bani personali rămâne fără suport probator, atâta timp cât părinţii săi trăiau împreună dinainte cu cel puţin 6 ani de încheierea contractului de vânzare-cumpărare.

Aceste aspecte urmează să le dovedească cu martorii P. V. şi I. V., pe care se obligă să-i aducă. Aşadar, apartamentul fiind dobândit atât în perioada de concubinaj , cât şi în perioada de căsătorie, iar titlu de proprietate fiind eliberat în perioada căsătoriei, bunul are caracter de bun comun, cotele fiind de1/2 pentru pârâtă şi de 1/2 pentru autorul C.C..

Finalmente, solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

 La termenul din data de 19.05.2015, reclamantul C.A.C. a depus la dosar precizari prin care a solicitat constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare 51/27.05.2011, prin care mama sa C.N a înstrăinat către fratele sau C.R.G. apartamentul situat în Slatina, dobândit în timpul căsătoriei cu tatăl acestora C.C. şi ieşirea din indviziunea existentă asupra bunurilor rămase de pe urma autorului, decedat la 09.07.2014.

In întâmpinarea depusă în dosarul menţionat pârâţii C.N şi C.R.G. au solicitat respingerea cererii şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată, arătând că pârâta C.N a fost singura proprietară a apartamentului dobândit anterior căsătoriei, astfel că acesta avea calitatea de bun propriu de care a dispus după bunul plac, înstrăinându-1 fratelui sau.

La pct. II din această întâmpinare, au solicitat respingerea cererii reclamantului de ieşire din indiviziune tocmai motivat de faptul că singurul bun ce ar fi putut face parte din masa partajabilă, apartamentul, a fost bun propriu al pârâtei N.C., astfel că, practic, nu există masă partajabilă.

Menţioneaza că pe rolul instanţei pârâţii din această cauză au formulat la rândul lor cerere de ieşire din indiviziune în care reclamantul figureaza ca pârât şi prin care se solicită partajarea bunurilor rămase de pe urma autorului C.C., dosar ce a fost înregistrat la numărul 8768/311/2014 şi care a fost conexat la prezenta cauză.

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Judecatoriei Slatina la data de 10.09.2014, sub nr.8768/311/2014, reclamantii C.N. si C.R.G., in contradictoriu cu paratul C.A.C., au solicitat instantei pronuntarea unei hotarari prin care sa dispuna partajarea averii succesorale rămasă de pe urma autorului  C. AR.C. , decedat la date de 08.07.2014 , cu ultim domiciliu in S., urmând ca instanţa sa stabilească masa bunurilor de impartit, cotele care le revin si lichidarea stării le indiviziune.

In motivarea in fapt, reclamantii arata ca la data de 08.07.2014 s-a deschis succesiunea autorului C.A. , cu ultimul domiciliu in S conform certificatului de deces seria DZ nr. 224261, eliberat de xxxx in data de 09.07.2014. De pe urma autorului au rămas ca moştenitori cu vocaţie succesorala, paratul C.A.C. si reclamantul C R-G , in calitate de descendenti de gradul I, precum si C.N. in calitate de soţie supravieţuitoare.

 Bunurile ce formează masa partajabila , rămasa de pe urma autorului C. A. C le estimeaza la suma 1000 lei aflata intr-un cont bancar la xxxxx, unde paratul isi primea drepturile de pensie. Se obliga sa completeze taxa judiciara de timbru , daca ulterior din probatorii va rezulta ca valoarea masei de partajat este mai mare .S-au adresat unităţii bancare xxxxx atât verbal, cat si in scris pentru a obţine relaţii in legătura cu suma de bani aflata in contul bancar, dar au fost informaţi verbal ca relaţii despre contul bancar al titularului de cont se pot furniza numai la cererea notarului public sau a instanţei de judecata, iar la cererea scrisa nu a primit niciun răspuns .In dovedirea acţiunii intelege sa se foloseasca de interogatoriul paratului, de informaţiile transmise de xxxxx si de proba cu înscrisuri .

In drept, isi  intemeieaza cererea pe dispoziţiile art. 979, 995 NCPC.

Depune taxa judiciara de timbru la care ataseaza urmatoarele inscrisuri:certificat de deces al autorului C.A.C., certificat de naştere al reclamantei soţie supravieţuitoare ( seria N.d. nr.213753), certificat de naştere al reclamantului C.R.G. ( seria N.K. nr.403780), certificat de naştere al paratului C.A.C. ( seria N.3. nr.335686-A),certificat de căsătorie al soţiei supravieţuitoare C.N. – născuta B, sesizarea pentru deschiderea succesiunii de pe urma autorului C. Ar.C. eliberata de xxxxx; cererea din 29.08.2014 adresata xxxx pentru obţinerea de informaţii cu privire la suma de bani aflata in contul banmcar al defunctului.

Legal citat, paratul  C.A.C., în temeiul dispoz.art.205 NCPC,  a formulat întâmpinare prin care a  solicitat  să se  ia act că este de acord cu acţiunea formulată de reclamanţii C.N şi C.R.G.  prin care se solicită partajarea averii succesorale rămasă de pe urma autorului C.C., decedat la data de 08.07.2014, cu ultimul domiciliu în  S, urmând ca instanţa să stabilească masa bunurilor de împărţit, cotele ce le revin şi lichidarea stării de indiviziune. Totodată, în temeiul dispoz.art.139 alin 1 şi 2 NCPC, înţelege să invoce excepţia conexităţii, urmând ca în acest sens să dispuna conexarea dosarului nr .8768/311/2014 la dosarul nr. 7992/31 l/2014-completat C8.

 Invedereaza că la data de 12.08.2014, a înaintat pe rolul Judecătoria Slatina o cerere prin care, în contradictoriu cu pârâţii C.N şi C.A.C., a solicitat instanţei să constate:

 1.  Nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare nr.751 încheiat la data de 27 mai 2011, de către BNP-S.G., cu sediul în S.şi revenirea părţilor în situaţia anterioară încheierii prezentului contract de vânzare cumpărare,

2. Ieşirea din indiviziunea existentă asupra bunurilor rămase de pe urma autorului C.C., decedat la data de 9.07.2014, cu ultimul domiciliu în S.

In fapt, de pe urma autorului C.C., decedat la data de 9.07.2014, cu ultimul domiciliu în S. a rămas ca moştenitori pârâta C.N., în calitate de soţie supravieţuitoare şi respectiv, reclamantul, C.A.C.şi pârâtul C.R.G., în calitate de descendenţi de gradul I. Bunurile rămase de pe urma autorului C.C. şi asupra cărora a solicitat instanţei să dispună cu privire la ieşirea din indiviziune, sunt:

- cota de 1/2 dintr-un apartament compus din 4 camere, în suprafaţă de 78,09 mp fin acte şi 82,35 mp, din măsurători, situat în S. şi dependinţele aferente, restul de 1/2 din acest imobil reprezentând cota de bun comun a soţiei supravieţuitoare la dobândirea comunităţii de bunuri.

 In ceea ce priveşte primul capăt de cerere prin care a solicitat instanţei să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare nr.751 încheiat la data de 27 mai 2011, de către BNP-S.G., cu sediul în S. şi revenirea părţilor în situaţia anterioară încheierii prezentului contract de vânzare cumpărare, a înţeles, de asemenea să învedereze următoarele aspecte: In anul 1966, părinţii sai B.N. şi C.C., au intrat în relaţii de concubinaj, relaţii din care a rezultat pârâtul C.R.G., născut în 1967 reclamantul, care a fost născut în 1969.

La data de 04 ianuarie 1973, când părinţii sai se aflau încă în relaţii de concubinaj a fost încheiat contractul nr.239, părţi fiind pârâta B.N., (mama sa care nu era căsătorită legal cu tatăl acestuia, autorul C.C.), în calitate de cumpărător şi xxxxx, în calitate de vânzător

 Obiectul contractului 1-a reprezentat „construirea unei locuinţe proprietate personală, cu sprijinul statului, ca urmare a aprobării cererii nr.157 din 06 ianuarie 1973". Prin acelaşi contract s-a stabilit că preţul imobilului ce urmează a fi construit, situat în S. este de 110.266 Lei, urmând ca suma de 27.835 lei (27.500+335), să fie virată la xxx, în contul contractului iar diferenţa de 82.431 lei să fie acordată în baza creditului ce urmează a se acorda de CEC

La data de 13 februarie 1973, a fost încheiat contractul de împrumut cu ipotecă, nr.123, părţi fiind xxxxx pe de o parte şi B.N. (C.), în calitate de beneficiar, pe de altă parte.Suma împrumutată a fost de 82.431 lei, urmând ca aceasta să fie rambursată pe o perioadă de 20 de ani, începând de la momentul acordării creditului, respectiv cu începere de la data de 1 decembrie 1973.

La data de 21 august 1977, părinţii sai au legalizat relaţia de concubinaj prin căsătorie aşa cum rezultă din certificatul seria C5 nr.613477 din 01.09.1977, eliberat de fostul consiliu popular Slatina, ambii soţi luând numele de C.

La data de 17 mai 1978, deci după încheierea căsătoriei, a fost emis titlul de proprietate nr.589, în conformitate cu dipsoz.legii nr.4/1973, privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe din fondul de stat în care este prevăzută calitatea de proprietară a lui C I N „fost B I.N, certificat de căsătorie nr.613477 din 21.08.1977.,,

Prin titlul de proprietate emis la data de 17 mai 1978, (la aproximativ un an de la căsătoria pârâtei cu tatăl sau C.C.), s-a atestat dreptul de proprietate al numitei C.N, fostă B.N., asupra locuinţei compusă din 2 dormitoare, cameră de zi, baie şi bucătărie, în suprafaţă de 78 mp, situată în S. în baza contractului de împrumut încheiat cu xxxxx, pentru suma totală de 110266 lei, contractul de construire nr.239 din 29 ianuarie 1973, încheiat cu xxxxx, procesul verbal de predare-preluare, nr.3 din 30 iunie 1974.

La data de 27 mai 2011, în timpul vieţii autorului C.C., pârâta C.N, a înţeles să vândă fratelui sau, CRG, apartamentul situat în xxxxx şi dependinţele aferente, fără ca paratul şi tatăl sau , atunci în viaţă, să avem cunoştinţă despre această vânzare.

 Întrucât ratele aferente creditului în valoare de 82.431 lei, au fost achitate în timpul căsătoriei pârâtei cu tatăl sau, C.C., aprecieaza că această vânzare este lovită de nulitate întrucât pârâta nu era proprietara exclusivă a bunului vândut care nu putea fi înstrăinat şi fără acordul tatălui meu, având în vedere regimul de bun comun al locuinţei.

In aceste condiţii, se poate constata că în speţă a avut loc o vânzare a unui bun care nu-i aparţinea în totalitate vânzătorului şi în acest fel au fost încălcate dispoziţiile imperative ale art.17 N.C.civ. precum şi cele ale art.35 alin 2 C.fam, în vigoare la momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare a cărui nulitate o solicita, având în vedere că prezumţia de mandat tacit dintre soţi nu se aplică în cazul bunurilor imobile.

Cu toate acestea, pârâta a înstrăinat imobilul, fără consimţământul tatălui sau şi inainte de decesul acestuia, scopul evident al acesteia fiind acela de a evita includerea acestui bun în masa succesorală.

 La momentul actual, solicitarea de ieşire din indiviziune asupra bunurilor rămase decesul autorului C.C.- pare lipsită de obiect dar în situaţia în care pe baza actelor ataşate prezentei acţiuni si a probatoriului pe care îl va administra se va instala nulitatea contractului de vânzare cumpărare a apartamentului, acesta va intra în masa bunurilor succesorale, evident doar în cotă de 1/2 ce ar reprezenta cota de bun comun a tatălui sau, autorul C.C., restul de 1/2 fiind cota ce se cuvine parâtei C.N.

Astfel, din cota de ½ a autorului urmează ca aceasta să dobândească cota de 1/2 în calitate de soţ supravieţuitor, restul de 3/8 revenindu-i lui C.A.C. şi pârâtului C.R.G.. Pentru dovedirea motivelor invocate, a solicitat proba cu interogatoriul pârâţilor, acte, martori şi expertiză.

In drept, a invocat dispoz.art.17 N.C.Civ coroborate cu dispoz.art.l143C.Civ.şi art.194 şi urm.N.C.P.Civ. întrucât între cele două cauze ce formează obiectul dosarelor nr.7992/311/2014 şi îspectiv nr.8768/311/2014, există o strânsă legătură, acestea având acelaşi obiect şi aceleaşi părţi, pentru asigurarea unei bune judecăţi în primă instanţă, solicita admiterea excepţiei conexităţii celor două cauze, urmând astfel să dispuna ca dosarul nr.8768/311/2014-complet C 5 să fie conexat la dosarul nr.7992/311/2014-complet C 8, acesta din urmă fiind completul mai întâi investit.

 Face precizarea că ambele dosare se află la acest moment în procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată, nefiind astfel incidente dispoziţiile art.139lin 5 din NCPC, privitoare la disjungerea cauzelor şi judecarea acestora pe cale parată.

Reclamantii C.N. si C.R.G. au  depus răspuns la întâmpinarea formulata de paratul C.A.C., in dosarul nr. 8768/311/2014, obiectul fiind partaj judiciar si  admiterea actiunii asa cum a fost formulata si  respingerea excepţia conexităţii prezentului dosar la dosarul nr.7992/311/2014.

Solicita  respingerae excepţiei conexităţii dosarelor. Ataşeaza prezentei, certificatele nr.203701/12.09.2014 (anexal4) cu referire la negasirea de declaraţii privind opţiunea succesorala si nr.171130/12.09.2014 (anexa9) cu referire la negasirea de testamente/donaţii/ convenţii matrimoniale/ acte juridice de revocare sau modificare a acestora, documente eliberate la cererea reclamantilor de Notarul public V. C. prin încheierea nr.20/12.09.2014.

 Prin Incheierea de sedinta din dosarul nr. 8768/311/2014, din data  de 02.02.2015, instanta in raport de dispozitiile art. 139 alin (1) C. Pr. civila, constatand ca intre cauza de fata si dosarul nr. 7992/311/2014, exista o stransa legatura, privind partile, cauza dar si obiectul dedus judecatii, a admis exceptia de conexitate invocata de parat si a dispus inaintarea cauzei la completul intai investit, respectiv CC8.

 In consecinta, prin Incheierea de sedinta din dosarul 7992/311/2014, din data de 03.03.2015, instanta ia act ca prin incheierea din data de 02.02.2015 pronuntata de Judecatoria Slatina in dosarul nr. 8768/311/2014 s-a admis exceptia de conexare la prezenta cauza.

In cauza, după conexare, instanta de judecata a pus in discutie stabilirea cadrului procesual al partilor.

Instanţa luând concluziile părţilor raportat la stabilirea cadrului procesual şi a calităţii în care acestea vor sta în litigiu astabilit : C.A.C.va avea calitate de reclamant-pârât şi C.R.G. şi C.N vor avea calitate de pârâţi-reclamanţi, obiectul cauzei este nulitatea absolută act juridic şi partaj judiciar.

In sedinta publica din data de din data de 03.03.2015, instanta de judecata  a pus in  în discuţie stabilirea temeiului de drept.

După punerea prealabila în discuţie a temeiului de drept incident, aspecte retinute in incheierea respectiva de sedinta, conform noului cod de procedură civilă, instanţa stabileste incident, raportat la primul petit din cererea principală a lui C.A.C.în calitate reclamant-pârât: nulitate absolută a contractului de vânzare cumpărare, vechiul cod civil raportat la data încheierii contractului 27 mai 2011, conform prevederilor art.6 din NCPC conform căruia efectele contractului vor fi generate şi valabilitatea contractului implicit de prevederile în vigoare la data încheierii contractului.

Referitor la partaj succesoral,  conform art.91-98 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicarea a legii privind noul cod civil vor fi avute în vedere actele normative în materia moştenirii existente la data decesului defunctului cauzei, respectiv 09.07.2014.

Pârâţii  reclamanti, dupa conexare,  au depus precizare la acţiune, solicitând mărirea obiectului acţiunii cu 1000 lei reprezentând contravaloarea sumei existente în conturile decedatului la xxxx şi xxxx, ulterior majorând catimea obiectului cauzei, timbrand in consecinta.

În motivare arată că în fapt, decedatul mai deţinea conturi deschise la xxx după cum urmează:xxxxxxxxx

De asemenea, la xxxxx, decedatul mai avea deschis un cont xxxxxx

Înţeleg să includă şi sumele care urmează să se identifice în aceste conturi la masa partajabilă, motiv pentru care solicită mărirea cuantumului obiectului cererii cu această sumă.

În drept, întemeiază cererea pe dispoziţiile art. 204 C.proc.civ.

În dovedire solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri, probei testimoniale, probei cu interogatoriul reclamantului-pârât.

In cursul cercetarii judecatoresti a fost incuviintata si administrata proba cu inscrisuri, interogatoriu si proba testimoniala cu martori sens in care au fost audiati martorii xxx xxx xxxx, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar.

S-au efectuata adrese catre bancile invederate a fi detinatoare de depozite bancare ale defunctului, respectiv au fost emise adrese repetate catre xxxxx pentru  a inainta istoric de rol  fiscal al apartamentului – obiect al spetei, autoritatile solicitate inaintând  inscrisuri , in consecinta.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Potrivit Certificatului de deces Seria DZ nr. 224261/2014 de la fila 6,  defunctul  C.C. a decedat la data de 08 iulie 2014.

Potrivit Certificatului de căsătorie  Seria  C 5 nr. 613477 de la fila 8 defunctul  C.C. era  căsătorit la data decesului cu pârâta reclamantă C.N.

Potrivit actelor de stare civilă şi sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale (anexa 24- file 13, 14, 15/ dosar conexat), pârâta C.N. este sotia supravietuitoare a defunctului C.C. , iar numitii  C.R.G. si C.A.C. sunt  fii defunctului si ai numitei C.N. .

Pentru a se putea determina masa succesorală a defunctului C.C. bunurile comune pe care acesta le-a dobândit împreună cu soția sa xxxxxx, avându-se in vigoare prevederile Codului Familiei, in vigoare la data  dobandirii bunurilor respective, după care se va stabili cota de contribuție la dobândirea bunurilor comune și partajarea acestora conform acestor cote.

Este necesar, insa, să se analizeze in prezenta cauza  comunitatea bunurilor comune ale soților xxxx  și C.C. și, mai apoi, partajul succesoral  al defunctului C.C..

Insă, se va analiza prioritar solicitarea de constatare a nulitatii absolute a contractului de vânzare cumpărare nr.751 încheiat la data de 27 mai 2011, de către BNP-S.G., admiterea acesteia sau respingerea având direct consecinte asupra retinerii bunului ca fiind parte a masei succesorale.

Raportat la actele dosarului, vazând recunoasterea părtilor, dar si declaratiile de martor, instanta retine ca in anul 1966, numitii Bx ( actualmente C.) N. şi  numitul C.C. au intrat în relaţii de concubinaj, relaţii din care a rezultat pârâtul reclamant C.R.G., născut în anul 1967 si reclamantul pârât C.A.C., născut în anul 1969.

La data de 04 ianuarie 1973  a fost  incheiat Contractul nr.239/1973, părţi fiind pârâta B.N./ actualmente C.N., în calitate de cumpărător şi xxxx, în calitate de vânzător-  file 17. Obiectul contractului il reprezintă „construirea unei locuinţe proprietate personală, cu sprijinul statului, ca urmare a aprobării cererii nr.157 din 06 ianuarie 1973". Prin acelaşi contract s-a stabilit că preţul imobilului ce urmează a fi construit, situat în S., este de 110.266 Lei, urmând ca suma de 27.835 lei (27.500+335), să fie virată la xxxxx, în contul contractului,  iar diferenţa de 82.431 lei să fie acordată în baza creditului ce urmează a se acorda de xxxx

La data de 13 februarie 1973, a fost încheiat contractul de împrumut cu ipotecă, nr.123, părţi fiind xxxxxx pe de o parte şi B.N. (actualmente C.N.),  din continutul acestuia rezultând ca suma împrumutată a fost de 82.431 lei, urmând ca aceasta să fie rambursată pe o perioadă de 20 de ani, începând de la momentul acordării creditului, respectiv cu începere de la data de 1 decembrie 1973.

 Prin Procesul verbal de predare primire nr. 3/30 iunie 2014, anterior casatoriei dintre numita  B. N. si C.C., s-a predat , respectiv primit de catre  B.N. apartamentul situat în S., beneficiara intrând in posesia acestuia- file 18, 19

La data de 21 august 1977, pârâta reclamantă C.N. si numitul C.C.  au legalizat relaţia de concubinaj prin căsătorie aşa cum rezultă din certificatul seria C5 nr.613477 din 01.09.1977, eliberat de xxxxx, ambii soţi luând numele de C.

La data de 17 mai 1978, după încheierea căsătoriei, a fost emis titlul de proprietate nr.589, în conformitate cu dipsoz.legii nr.4/1973, privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe din fondul de stat în care este prevăzută calitatea de proprietară a lui C I N „fost B I.N. certificat de căsătorie nr.613477 din 21.08.1977.,,

Prin Titlul de proprietate emis la data de 17 mai 1978, s-a atestat dreptul de proprietate al numitei C.N, fostă B.N., asupra locuinţei compusă din 2 dormitoare, cameră de zi, baie şi bucătărie, în suprafaţă de 78 mp, situată în S. în baza contractului de împrumut încheiat cu xxxxx, pentru suma totală de 110266 lei, contractul de construire nr.239 din 29 ianuarie 1973, încheiat cu xxxx, procesul verbal de predare-preluare, nr.3 din 30 iunie 1974..

La data de 27 mai 2011, în timpul vieţii autorului C.C., pârâta C.N a vândut pârâtului reclamant CRG, apartamentul situat în S. şi dependinţele aferente.

Instanta, deşi retine ca ratele aferente creditului în valoare de 82.431 lei, au fost achitate  parţial si în timpul căsătoriei pârâtei cu numitul C.C., apreciază că această vânzare  nu este lovită de nulitate întrucât pârâta era proprietara exclusivă a bunului vândut care putea fi înstrăinat şi fără acordul defunctului C.C., neavând regim de bun comun al locuinţei.

 Pentru a ajunge la aceasta concluzie, se reţin următoarele:

Preţul locuinţei, astfel cum rezulta din  contract  este de 110.266 lei, din care  numita B.N. a achitat suma de 27.835 lei cu titlu de avans, iar pentru diferenţa de 82.431 lei a contractat un împrumut de la xxxx, prin contractul de împrumut nr. 123 încheiat la data de 13 februarie 1973-  file 14, 15. Respectivul contract de împrumut a fost garantat cu ipotecă asupra locuinţei care făcea obiectul contractului de construire (vânzare-cumpărare), locuinţă situată în mun. S., adresa sa actuală fiind mun. S..

Creditul urma a fi rambursat pe o durată de 20 ani, cu o dobândă anuală de 3% pentru 50.000 lei şi 5% pentru suma de 32.431 lei, conform contractului de împrumut sus-menţionat. Creditul s-a rambursat în rate lunare de rambursare, cu începere de la data de 1 decembrie 1973, odată cu plata chenzinei a II-a a salariului pe luna noiembrie 1973.

Instanta va retine ca ratele lunare au fost achitate de parata , aceasta având loc de munca stabil-din salariu, pe toată durata fiinţării creditului,  file 88-103, nefacaându-se dovada unui loc de munca stabil al pârâtului C.C., respectiv a unui venit cu caracter cert, lunar.

Mai mult, se retine ca la data de 30 iunie 1974, xxxxx a emis Pocesul-verbal de predare-primire-recepţie nr. 3, încheiat între instituţie şi B.N., actualmente C.N., prin care aceasta a primit în deplină proprietate locuinţa menţionată anterior, precum şi cota-parte de folosinţă pe timp nelimitat asupra terenului pe care era amplasat imobilul.

La data de 17 mai 1978, s-a emis titlul de proprietate nr. 589 prin care i se atesta pârâtei reclamant Burca/ actualmente C.N., în baza Legii 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vânzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case de odihnă proprietate personală, dreptul de proprietate asupra locuinţei compusă din 2 dormitoare, sufragerie, cameră de zi, baie, bucătărie, în suprafaţă de 78 mp, în baza contractului de împrumut încheiat cu xxxxx de care a făcut vorbire anterior, nr. 123 din 13 februarie 1973, a contractului de construire nr. 239/29.01.1973 încheiat cu xxxx şi a procesului-verbal de predare-primire-recepţie nr. 3 din 30.06.1974 încheiat cu xxxxx

Se mai retine ca, la data de 08.11.2010,  pârâta reclamanta  C.N. a intabulat la xxxx, xxxxx, în Cartea Funciară nr. 50657-C1-U9 respectiva locuinţă, apartament cu patru camere şi dependinţe în suprafaţă utilă de 75 mp şi balcon în suprafaţă utilă de 7,35 mp, având număr cadastral 50657-C1-U9, având ca unic proprietar pe C. (născută B.) N, iar la data de 27.05.2011 a vândut respectivul apartament fiului său, CRG.

Legea 4/1973, în prezent abrogată, a constituit cadrul normativ, la data achiziţiei imobilului, pentru dobândirea dreptului de proprietate. Aceasta prevedea faptul că înscrierea dreptului de proprietate la administraţiile financiare se face în baza autorizaţiei de construcţie, procesului-verbal de predare-primire-recepţie, titlul de proprietate fiind emis de administraţiile financiare în scopul de a atesta dreptul de proprietate dobândit anterior, în baza autorizaţiei de construcţie, contractului de construcţie şi a procesului-verbal de predare-primire-recepţie.

 Aşadar, momentul dobândirii dreptului de proprietate asupra imobilelor este acela al emiterii autorizaţiei de construire şi a procesului-verbal de predare-primire-recepţie, titlul de proprietate emis ulterior constituind doar o atestare/confirmare a dobândirii dreptului de proprietate în baza acestor înscrisuri în baza cărora se emite titlul de proprietate. În speţa de faţă, anul în care s-a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului este 1973, an în care era necăsătorită. Aşadar, bunul reprezintă proprietatea exclusivă a numitei C.N. , aceasta putând a-l instrăina fara acordul sotului

În titlul de proprietate sus-menţionat, este indicată ca unic proprietar „C.I.N., fostă B, conform certificatului de căsătorie nr. 613477/21.03.1977”,  insa, doar actul constatator al dreptului de proprietate este emis in timpul casatoriei,  dar pentru un fapt juridic deja realizat- dobandirea dreptului de proprietate al pârâtei inca din 1974, când s- a emis Pocesul-verbal de predare-primire-recepţie nr. 3, încheiat între instituţie şi B.N., actualmente C.N..

In acest sens, convergente sunt datele comunicate de P S/ adresa 111971/06 nov. 2015 – fila 189.

Aşadar, devin incidente dispoziţiile art. 31 din Codul Familiei, nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soţ: a) bunurile dobândite înainte de încheierea căsătoriei (...).

Având în vedere că la data achiziţionării apartamentului, 13 februarie 1973, pârâta C.N. era necăsătorită,  vazând data casatoriei 21 august 197,, apartamentul sus-menţionat constituie proprietatea sa personala, putându-l instrăina, iar nu bun comun, motiv pentru care instanta nu va admite capătul de cerere referitor la constatarea nulitatii absolute a instrăinării acestuia,  respectiv nu va retine apartamentul respectiv in masa succesorala a defunctului C.C..

In aceste condiţii, se poate constata că în speţă  nu a avut loc o vânzare a unui bun care nu-i aparţinea în totalitate vânzătorului şi , in consecinţă, au fost încălcate dispoziţiile imperative ale art.17 N.C.civ. precum şi cele ale art.35 alin 2 C.fam, în vigoare la momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare a cărui nulitate o solicita, având în vedere că prezumţia de mandat tacit dintre soţi nu se aplică în cazul bunurilor imobile.

 Referitor la  sumele detinute de defunct in conturi bancare, instanta retine ca s-au efectuat adrese catre  xxxx, iar din raspunsul acesteia, rezulta ca defunctul C.C. figureaza cu următoarele  conturi, deschise in  perioada mai 2010- iulie 2013 : xxxxxx

Mai mult, potrivit înscrisului de la fila 167  din data de  1 1iunie 2015 în contul defunctului de la  xxxxx se afla suma de 141,84 lei, iar contul a fost deschis la data de 01 august 2005, deci în timpul căsătoriei.

Insumând, rezulta ca, de pe urma defunctului cauzei C.C. a ramas suma de 16585,02 lei, aflata in conturi bancare, aceasta fiind masa partajabila, in lipsa dovedirii altor bunuri.

Potrivit art. 91 din Legea nr 71/2011  pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil moştenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moştenirii.

Astfel succesiunea defunctului C.C. decedat la data de 08 iulie 2014 este supus noului cod civil.

În drept potrivit art. 954 alin. 1  din Noul  Cod civil moştenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia.

Potrivit art. 964 alin. 1  din Noul  Cod civil rudele defunctului vin la moştenire în următoarea ordine:

a) clasa întâi: descendenţii;

b) clasa a doua: ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi;

c) clasa a treia: ascendenţii ordinari;

d) clasa a patra: colateralii ordinari..

Potrivit art. 972 NCC (1) Cota soţului supravieţuitor este de: ... a)  un sfert din mostenire, dacă vine în concurs  cu descendentii defunctului

Potrivit art. 982 alin. 1 Cod procedură civilă în tot cursul procesului instanţa va stărui ca părţile să împartă bunurile prin bună învoială.

Conform art.983 alin. 1 Cod procedură civilă dacă părţile nu ajung la o înţelegere sau nu încheie o tranzacţie potrivit celor arătate la art. 982, instanţa va stabili bunurile supuse împărţelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia şi creanţele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii. Dacă se împarte o moştenire, instanţa va mai stabili datoriile transmise prin moştenire, datoriile şi creanţele comoştenitorilor faţă de defunct, precum şi sarcinile moştenirii.

 Raportat la cele in fapt si drept anterior mentionate, instanta  :

Va constata deschisă succesiunea defunctului C.C., decedat la data de 08 iulie 2014, cu ultim domiciliu in S.

Va constata că masa partajabilă rămasă de pe urma defunctului C.C. este reprezentata de suma de 16585,02 lei, aflata in conturi bancare.

Va constata că au calitatea de moştenitori legali ai defunctului C.C. numita C.N., in calitate de soţie supravieţuitoare si numiţii C.A.C. si C.R.G., in calitate de descendenti de gradul unu .

Va constata ca numiţii C.N., C.A.C. si C.R.G. au calitate de coproprietari ai masei partajabile anterior menţionate si  stabileşte cotele legale ale acestora, astfel:

- cota legală de 1/4 pentru  C.N., in calitate de soţie supravieţuitoare;

- cota legala de 3/8 pentru C.R.G. si C.A.C., in calitate de descendenţi de gradul unu.

 Va dispune ieşirea din indiviziune a părtilor C.N., C.A.C. si C.R.G., atribuind acestora sume corespunzatoare cotelor părti legale retinute, respectiv:

-suma de 4146,255 lei numitei C.N.;

-suma de 6219,3825 lei numitului C.R.G.;

-suma de 6219,3825 lei numitului C.A.C. .

 In conformitate cu prevederile art. 452- art. 453 din Noul  va admite cererea  reclamantilor C.N. si C.R.G. de obligare a pârâtului C.A.C. la plata cheltuielilor  de judecata.

 In consecinţă, retinând ca in partaj , in principiu, nicio parte nu pierde sau castiga, in măsura in care i se stabileste calitate de comostenitor si cota legala,  instanta, vazând actele justificative aflate la dosar,  il va obliga pe pârâtul C.A.C. sa plătească reclamanţilor C.N. si C.R.G. suma de 1880,56 lei, aferenta cotei sale legale reţinute de 3/8, cu tilu de cheltuieli de judecata reprezentate de cv. taxei judiciare, cv. onorariului de avocat, dar si cv. cheltuielilor de transport ale reclamantului C.R.G..

Domenii speta

Spete similare