Partaj

document finalizat

Cod ECLIECLI:RO:JDBRLD:2020:001.002971

Dosar nr. 563/189/2018

R O M A N I A

JUDECATORIA X

JUDB

Sentinta civila Nr. 2971/2020

Sedinta publica de la 08 Decembrie 2020

Instanta constituita din:

INSTANTA

Dupa ce a deliberat in secret in Camera de Consiliu, conform art. 395 C.pr.civ., instanta a dat urmatoarea hotarare:

I. Procedura de judecata

A. Cererea de chemare in judecata

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei X la data de 31.01.2018 sub numar de dosar X, repartizat in mod aleatoriu prezentului complet (C. civil nr. X), reclamanta X X a chemat in judecata pe paratele X X si X X, solicitand sa se dispuna iesirea din indiviziune cu privire masa succesorala ramasa de pe urmadefunctei X X, decedata la data de 01.04.2016 si stabilita prin certificatul de mostenitor nr.224/08.11.2017 emis de Biroul Individual Notarial X X, precum si stabilirea unui pasiv succesoral cuantificat la suma de 10.330 lei sub rezerva majorarii, reprezentand cheltuieli de inmormantare si pomeniri, taxe notariale si cheltuieli de intabulare pentru imobilul succesoral suma care urmeaza sa fie suportata de catre parateconform cotelor succesorale.

In fapt, reclamanta a aratat ca, inurma decesului mamei sale, X X, la data de 01.04.2016 s-a dezbatut succesiunea la notariat si s-a eliberat certificatul de mostenitor nr.224/08.11.2017 de Biroul Individual Notarial X X din X. Masa succesorala a defunctei este formata din cota de 1/2 dintr-un apartament situat in X, format din 2 camere,bucatarie,baie,hol, imobil dobandit de defuncta in timpul casatoriei cu X X. Mostenitorii defunctei X X sunt subsemnata, X X, in calitate de fiica, cu o cota de 1/2 din masa succesorala si X X- fiu, cu o cota de 1/2 din masa succesorala - asa cum se mentioneaza si in certificatul de mostenitor. X X a decedat la data de 06.08.2017, iar mostenitorii acestuia sunt XX, fiica si X X, fiica. A solicitat iesirea din indiviziune cu privire la cota succesorala ramasa de pe urma mamei sale defuncte si sa ii fie atribuit apartamentul.

A precizat ca ea este proprietara cotei indivize de 1/2 din acest apartament conform contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.6082/ 13.12.2013 prin care X X i-a vandut cota sa indiviza de 1/2 acest imobil. A solicitat stabilirea unui pasiv succesoral, intrucat ea a facut cheltuielile de inmormantare pentru mama sa, X X precum si pomenirile ulterioare, estimate la suma de 5000 lei. De asemenea ea a achitat impozitul pentru imobil, in suma de 3547 lei, intrucat nu era achitat de mult timp; acest pasiv succesoral este inscris si in certificatul de mostenitor. A suportat cheltuielile notariale pentru dezbaterea succesiunii in suma de 1033 lei. A facut cheltuieli pentru documentatia cadastrala si intabularea imobilului din litigiu in suma de 750 lei.

Solicita ca paratele sa suporte cota de 1/2 din aceste cheltuieli conform cotei lor succesorale.

In drept, a invocat dispozitiile art. art. 669Cod Civil.

B. Apararile formulate si cererea reconventionala

Parateleau depus intampinare prin care au aratat ca sunt de acord cuprimul capat de cerere privindiesirea din indiviziune, insa nu sunt de acord cu masa succesorala specificata in certificatul de mostenitor.

Paratele au formulat cerere reconventionala prin care au solicitat: 1. Sa se constate ca imobilul situat in X, X sau, in subsidiar sa se constate ca aceasta are o cota de 99 % din imobil, iar paratul X X cota de 1% din imobil si sa se dispuna iesirea din indiviziune;

2. Sa se constate nulitatea absoluta a contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. X, incheiat intre XX, la BNP X X, contract ce a fost incheiat cu fraudarea legii si al carui obiect este inexistent;

3. Sa se dispuna modificarea Certificatul de mostenitor nrX emis de BNP X X, cu privire la masa succesorala ramasa de pe urma defunctei X X, in sensul ca aceasta cuprinde imobilul din X, str. X sau, in subsidiar, cota de 99% din acest imobil.

In fapt, au aratat ca, masa succesorala ramasa de pe urma defunctei X X a fost stabilita in mod gresit. Chiar daca la momentul cumpararii imobilului X X era casatorita cu X X, imobilul a fost achizitionat cu bani exclusivi ai defunctei, cei doi soti fiind despartiti in fapt inca din anul 1983. Din moment ce doar X X a contribuit la achizitionarea acestui imobil este normal ca bunul sa fie al ei sau cel putin sa se stabileasca pentru aceasta o cota de 99% si 1% pentru fostul sot, si nu de 1/2 pentru fiecare. Avand in vedere faptul ca dupa divortul celor doi fosti soti nu a fost efectuat partajul si nu au fost stabilite cotele fiecaruia dintre ei sau daca bunul este bun propriu al defunctei, contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. X, incheiat intre X X si X X, la BNP X X, este nul absolut fiind incheiat cu fraudarea legii.

Potrivit art. 1237 C. Civ. cauza este ilicita si atunci cand contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative.

Prin incheierea acestui contract au fost fraudate dispozitiile lgale privind partajul si a fost creat fictiv un obiect juridic care nu exista.

Un alt motiv de nulitatate absoluta a contractului de vanzare cumparare il reprezinta si inexistenta obiectului contractului. Potrivit art. 1225 alin 2 C. Civ. obiectul contractului trebuie sa fie determinat si licit, sub sanctiunea nulitatii absolute.

In speta, aceasta cerinta legala nu este indeplinita. Obiectul contractului trebuie sa existe simultan in realitatea fizica si cea juridica, insa in cazul nostru nu exista realitatea juridice, deoarece conform art. 667 c.civ., fiind vorba de o proprietate in devalmasie, nu avea cota determinata.

C.Intampinare la cererea reconventionala sirapuns la intampinare

Reclamanta a aratat prin raspunsul la intampinare ca sustinerileparatelor nu sunt intemeiate.Imobilul a fost dobandit de X X si X X in timpul casatoriei. Chira daca erau despartiti in fapt, parintii au tinut legatura. Imobilul are regimul de bun comun, facand parte din comunitatea de bunuri.

In ceea ce priveste cererea reconventionala a invocat exceptia netimbrarii cererii reconventionale.

Pe fondul cereriia solicitat respingereacererilor ca fiind neintemeiate.

Paratul X X a formulat intampinare la cererea reconventionala prin care a solicitat respingereacererii ca neintemeiata.

In fapt, a sustinut caparatele reclamante nu cunosc situatia reala a apartamentului intrucat erau de varsta mica cand a avut loc despartirea sa de fosta sotie.Apartamentul a fost cumparat in timpul casatoriei,intrucat au locuit cu chirie. Sustine ca a avutsalariude la IRB,iar sotia sa nu a avut loc de munca. Apartamentul a fost cumparat pentru a fi lasat fiicei, reclamante, intrucat fiulera deja casatorit si avea casa lui.

D.Probe

Reclamanta a depus la dosar inscrisuri.

A fost administrata proba cu inscrisuri, proba cuinterogatoriulparatei XX-X ( f.78), interogatoriul paratei X X ( f.81),interogatoriulreclamantei X X, martoriiX, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar, probacu expertiza tehnica in specialitatea constructii, raportul de expertiza fiind depus la dosar.

II.In fapt:

Dupa analizareaprobelor administrate in cauza, instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:

X X si X Xau fost soti.

Din relatia de casatorie au rezultatreclamanta X X si X X.

In timpul casatoriei, prin Contractul de vanzare -cumpararenr.9521/92 din data de 20.10.1992, X X si X X au dobanditdreptul de proprietate asupra apartamentului situat in mun. Birlad, X, jud. Vaslui.

La data de 01.04.2016 adecedat X X. Potrivit Certificatului de mostenitornr.Xemis de Biroul Individual Notarial X X de pe urmadefunctei X X au ramas urmatoarele bunuri: activ: cotaindiviza de ? din dreptul de proprietate asupra apartamentului situat in mun. Birlad, Bld. Epureanu X, jud. Vaslui, restul cotei de ? din dreptul de proprietate asupra apartamentuluiapartinand paratului X X,cat si Pasiv:suma de 3527,47 lei datorii la bugetul local, conform certificatului de atestare fiscala nr.X eliberat de Consiliul Local X- Serviciul de Taxe si Impozite Locale. Prin acelasi certificat de mostenitor s-a stabilit ca de pe urma defunctei X X au ramas ca mostenitori, X X,in calitate de fiica, careia ii revinecota de ? din mostenire siX X, in calitate de fiu, caruia ii revine cota de ? din masa succesorala.

Prin Contractul de vanzare -cumparare autentificat sub nr. 6082 de la data de 13.12.2017 emis de Biroul Individual Notarial, paratul X X a vandut reclamantei X X cota parte indiviza de ? din dreptul de proprietate asupra apartamentului situat in mun. X, jud. Vaslui.

La data de 06.08.2017, a decedat. X X, lasand ca succesori pe parateleXX si X X.

III. In drept:

In ceea ce priveste cererea pentru iesire din indiviziune, potrivit art. 669 C. civ. incetarea coproprietatii prin partaj poate fi ceruta oricand, afara de cazul in care partajul este suspendat prin lege, act juridic ori hotarare judecatoreasca.

Art. 670 C. civ. decreteaza ca, partajul poate fi facut prin buna invoiala sau prin hotarare judecatoreasca, in conditiile legii.

Conform art. 676 C. civ. partajul se va face in natura, proportional cu cota parte a fiecarui proprietar (alin. 1). Daca bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil in natura, partajul se va face in unul dintre urmatoarele moduri: prin atribuirea intregului bun, in schimbul unei sulte, in favoarea unuia sau mai multor coproprietari, la cererea acestora; prin vanzarea bunului in modul stabilit de coproprietari ori, in caz de neintelegere, la licitatie publica, in conditiile legii, si distribuirea pretului catre coproprietari proportional cu cota parte a fiecaruia dintre ei.

Conform art. 1155 alin. 1 C. civ., mostenitorii universali si cu titlu universal contribuie la plata datoriilor si sarcinilor mostenirii proportional cu cota succesorala ce revine fiecaruia.

Referitor la cererea reconventionala, potrivit art. 1134 c. civ., cei acre se considera vatamati in drepturile lor prin eliberarea certificatului de mostenitor pot cere instantei judecatoresti constatareasau dupa caz, declararea nulitatii acestuia si stabilirea drepturilor lor, conform legii.

Potrivit art. 107 alin. 1 din Legea 36/1995 in cadrul procedurii succesorale, notarul public stabileste calitatea mostenitorilor si legatarilor, intinderea drepturilor acestora, precum si compunerea masei succesorale.

Conform art. 108 alin. 2 din acelasi act normativ,in succesiunile care privesc bunurile comune ale autorului succesiunii si ale sotului supravietuitor, cotele de contributie ale acestora la dobandirea bunurilor si asumarea obligatiilor se stabilesc prin acordul mostenitorilor consemnat in incheierea finala sau, dupa caz, in actul de lichidare incheiat in forma autentica.

Potrivit art. 1237 C. civ., cauza este ilicita si atunci cand contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative.

Conform art. 1225 alin.2 C. civ., obiectul contractului trebuie sa fie determinat si licit, sub sanctiunea nulitatii absolute.

IV.Solutia instantiei: Raportand dispozitiile legale la situatia de fapt retinuta, instanta apreciaza intemeiata cererea de chemare in judecatasi neintemeiata cererea reconventionala cu care a fost investita pentru urmatoarele considerente:

In solutionarea cererii reconventionale instanta retine ca argumentele prezentate de catreparateleX X si XX -Xnu sunt intemeiate.

Paratele reclamante au investit instanta cu o cerere reconventionala prin care solicitamodificarea certificatului de mostenitornr.X/08.11.2017 emis de Biroul Notarului Public X X cu privire la masa succesorala ramasa de pe urma defunctei X X, in sensul ca aceasta cuprindeintreg imobilul situat in mun. Birlad, X, jud. Vaslui sau cota de 99 % din imobil , precum si sa se contate, in prealabil ca bunul este bun propriu saucota lui X X este de 99% din imobil.

Instanta retine ca,in raport de solicitareaparatelor, cererea de modificarenu vizeaza osimpla rectificare a certificatului de mostenitor ci tinde la stabilirea unui drept in favoarea partilor,ceea ce inseamna ca de faptparatele solicitaanularea certificatului de mostenitor cu privire la mentiunea privind intindereamasei succesorale.

Actiunea in anularea certificatului de mostenitor este o varietatea actiunii in nulitate prin care cei care se considera vatamati in drepturile lor prin emiterea certificatului de mostenitorpot cere instantei anularea acestuia si stabilireadrepturilor lor, potrivit legii.Pot solicitaanularea certificatului de mostenitor atat mostenitorii care au participat ladezbaterea succesiunii, cat si tertiicare justifica un interes in formulare actiunii. Daca partea care ainvoca nulitatea a participat la procedura succesorala notariala, certificatul de mostenitor are valoarea unei conventii, astfel ca, drepturile stabilite prin certificatul de mostenitorse transmitmostenitorilor care sunt obligati sa le respecte.

Instanta retine ca la dezbaterea succesiunii ramase de pe urma defunctei XX notarul public a stabilit ca din masa succesorala face partecota de ? din imobilul apartament, in timp ce cealalta cotade ? ii revine paratului X X, respectiv cota parte din bunul comun.Notarul public a facut aplicarea dispozitiilor art. 108 alin. 2 din acelasi act normativ, in sensul ca a stabilit cotele de contributie ale autorului succesiunii si ale sotului supravietuitor la dobandirea bunurilor si asumarea obligatiilor prin acordul mostenitorilor. La dezbaterea succesiunii ramase de pe urmadefunctei X X nu aparticipat X X, intrucat la data decesului autoarei X X acesta nu mai avea calitatea desot supravietuitor, insacotele au fost stabilite prin acordul mostenitorilor,respectiv a reclamantei X X si a autorului paratelor – X X. Acesta din urma nu a contestatcota parte aparatului X X. Astfel,paratele au preluatdrepturile si obligatiileautorului lor, respectiv a lui XX,pozitia exprimata de catre acesta la dezbaterea succesiunii referitor la componenta masei succesorale fiindu-le opozabile. Instanta apreciaza caparatele sunt mostenitoarele lui X X, ele avandcalitatea de avand cauza categorie care, desi nu a participat laemitereacertificatului de mostenitor, este totusi indrituita sa profite de efectele lui sau, dupa caz, sunt tinute sa suporte aceste efecte, datorita legaturii lor juridice cu una din partile acestui act juridic. In aceste conditii, paratele ar putea invoca incapacitatea, viciile de consimtamant si cauzele de nulitateabsoluta.

In cauza,paratele invoca calitatea deproprietar exclusiv al autoarei X X asupra imobilului situat in mun. Birlad, X, jud. Vaslui,sau faptul ca aceastadetinea o cota de 99 % din imobil. Instanta apreciaza ca nu a fost facuta dovada caimobilul apartamenteste bunul propriu allui XX.

Conform art.30 C. familiei, incident in cauza, bunurile dobandite de oricare dintre soti in timpul casatoriei sunt bunuri comune.Textul instituie prezumtia de comunitate,in sensul ca, bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti sunt bunuri comune de la data achizitionarii lor, achizitionate in mod egal de catre soti. Aceasta prezumtia relativa poate fi infirmata prin orice mijloc de proba, de oricare dintre parti care ar pretinde o contributie mai mare. Cotele de contributie ale sotilor la dobandirea bunurilor comune se analizeaza numai pana la desfacerea casatoriei si este raportata la totalitatea bunurilor, nu la fiecare bun in parte din masa partajabila.

Pentru a fi aplicabila aceasta prezumtia de comunitate este necesar sa fie intrunite doua conditii, respectiv oricare dintre soti sa fi dobandit un bun (adica sa fi devenit titularul unui drept real sau de creanta prin intermediul unor acte sau fapte juridice ori in puterea legii), iar acest lucru sa fi avut loc in timpul casatoriei (adica in intervalul cuprins intre momentul incheierii sale si data desfacerii casatoriei). Sarcina probei intrunirii celor doua cerinte, care reprezinta elementul vecin si conex pe care se sprijina prezumtia legala, revine celui care pretinde existenta acestuia.

Privitor la calitatea bunului supus impartelii de a fi comun sau nu, instanta va avea in vedere ca,paratulX X, iar in timpul vietii nici autoarea X X nu au contestat calitatea de bun comun aimobilul invocat ca facand parte din masa partajabila. Imobilul apartament a fost dobandit de X X si X X in timpul casatoriei, prin Contractul de vanzare -cumparare nr.9521/92 din data de 20.10.1992.Conform recunoasterii efectuate de catre paratul X X, la data dobandiriiapartamentului cei doi soti erau despartiti in fapt, insa casatoria nu era desfacuta. Instanta retine ca, pentru determinarea cotelor cuvenite fiecarui sot, criteriul fundamental este acela al contributiei efective, ceea ce este de stabilit fiind aportul fiecarui sot la obtinerea comunitatii si nu a fiecarui bun in parte, iar cotele de contributie stabilite se stabilesc o singura data, raportat la intreaga masa partajabila si nu a fiecarui bun in parte.

Conform declaratiilor martorilor audiati in cauza, in imobilul apartament a locuitX X impreuna cu copii, in timp ce paratul X X s-a mutatla tara. Cu toate acestea,paratele au recunoscut, iar martorii au confirmat ca,paratul X X a realizat venituri, in timp ce X X eracasnica si s-a ocupat de cresterea copiilor. Mai mult decat atat, martorul X sustine caX i-a relatat ca, la momentul achizitionarii apartamentului, X a contribuit cu o suma de bani,rezultata din vanzarea unui teren,dar a contribuit si paratul X X. Acesta a contribuit la intretinereacopiilor. Martorul X a relatat ca cei doi soti au contribuit la achizitionarea apartamentului. Sustinerea paratelor caX ar fi achitatavansul intr-un cuantum substantial nu a dovedit cu inscrisuri si nici prin celelalte probe administrate, iar aceasta imprejurare nu prezinta relevanta in conditiile in care sotii si-au impartit atributiile, obligatiile si datoriile conjugale in mod egal in timpul casatoriei.

Rezulta c, nu a fostrasturnata prezumtia deegalitate a cotelor la dobandirea bunului comun, astfel ca, motivelede nulitatecu privire la caracterul de bunpropriu al imobilului, cat si diferenta de cote, motive invocate de parate nu sunt intemeiate.

Cu privire la cererea pentruconstatareanulitatii contractului de vanzare cumparare autentificat subnr. X, instanta apreciaza ca cererea nu este intemeiata.

Prin cererea introductiva, reclamanta a invocat ca motive de nulitate, cauza ilicita cat si inexistenta obiectului.

Instanta retine ca nulitatea este sanctiunea de drept civil care lipseste actul juridic civil de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila. Nulitatea intervine in cazul in care la incheierea actului juridic civil nu se respecta dispozitiile legale referitoare la conditiile de validitate ale actului juridic (de fond sau de forma). Sunt conditii de validitate de fond: capacitatea de a contracta, consimtamantul, obiectul si cauza.

Motivele de nulitate invocate de catreparate referitoare la cauza ilicita si obiectul contractului, in raport de probele administrate in cauza, apreciaza instanta ca nu sunt neintemeiate.

Instanta retine ca pentrua fi valabila, cauza actului juridic civil trebuie sa indeplineascaurmatoarele cerinte, cumulative: sa existe; sa fie reala, sa fie licita si morala.Obiectultrebuie sa fie determinat si licit.

Prin contractul de vanzare cumpararecontestat paratulX Xa vandut reclamantei XX cota de ? din dreptul de proprietate asupra apartamentului situat in mun. Birlad, X, jud. Vaslui. Dreptul de proprietate al paratului rezulta din Contractul de vanzare cumparare nr. X din data de 20.10.1992 prin careimpreuna cu X X a dobandit apartamentul. Astfel, nu poate fi retinuta inexistenta obiectului contractului.

Cu privire la cauza ilicita, instanta a constat ca in cadrul dezbaterii mostenirii ramase de pe urma defunctei X X, autorul paratelor X X a consimtit cadefuncta avea in patrimoniucota de ? dinimobil, iar cealalta cota revine paratului X X. Mai mult decat atat, nu s-a facut dovada in prezenta cauza caautoarea X X adetinut o cota mai mare de 99 % din imobilul situat in mun. Birlad, X, jud. Vaslui. In aceste conditii, instanta apreciaza ca sunt indeplinite conditiile de validitate acontractului de vanzare autentificat subnr.X, iarmotivele de nulitate invocate de paratele reclamante urmeaza sa fie respinse.

Cu privire la cererea pentru iesirea din indiviziune, instanta va face aplicarea dispozitiilor art.669 C.civ. si art. 988 C.pr.civ.

Pornind de la ipoteza retinuta in capitolul rezervat situatiei de fapt – starea deindiviziune in care partile litigante se gasesc cu privire la bunurile din masade impartit, in temeiul art. 669 C. civ. si art. 988 C.pr.civ., instanta va admitecererea de iesire din indiviziune a partilor, urmand sadispuna sistarea starii deindiviziune cu privire la imobilul apartament situat in mun. Birlad,, jud. Vaslui.

Asa cum s-a aratat reclamanta X X este mostenitoareadefunctei X X. Conform Certificatului de mostenitor nr. X de la data de 08.11.2017, de pe urmadefunctei a ramas si autorul paratelor, X X care a decedat la data de 06.08.2017, in timp ce paratele sunt mostenitorii acestuia.X X si XX au fost frati, astfel ca,partiledetincote de ? pentru fiecare, cota calculate in raport de cota de ? din imobil ce revine autoarei X X. Asa cum s-a aratat, prin act incheiat in forma autentica reclamanta X X a dobandit de la paratul X X cota de ? din imobil. Rezulta ca reclamanta X X detine din imobil cota de ? in timp de X X a transmisparatelor cota de ? dindin imobil.

La impartirea si atribuirea bunului instanta va avea in vedere criteriile prevazute de art. 987 C.proc. civ., respectiv acordul partilor, marimea cotei parti ce se cuvine fiecaruia din masa de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor sau altele asemenea.

Prin raportul de expertiza in specialitatea constructii Burlacu Ioanimobilul apartament a fost identificat si evaluat la suma de 76.000 lei.

Reclamanta a solicitat atribuirea imobilului, optiune necontestata de catre parate. Intrucat reclamanta detine o cota mai mare din imobil (cota de ?+ cota ?), faptul ca potrivit declaratiilor martorilor reclamanta a locuit in imobil impreuna cu mama sa, s-a ocupat de intretinerea acestuia si a suportat cheltuielile de intretinere ale imobilului, instanta apreciaza ca fiind echitabila atribuirea imobilului catre reclamanta.

Retinand valoarea imobilului cat si valoarea cotei parti a reclamantei, instanta apreciaza ca, paratele au dreptul la atribuirea de sulta reprezentand contravaloarea cotei succesorale transmisa de la autorul lor X X. In acest sens, urmeaza sa oblige reclamanta X X sa achite paratelor XX- Mariana si X X suma de 19.000 lei reprezentand sulta.

Relativ la cererea pentru stabilirea pasivului succesoral, instanta apreciaza ca intemeiata in parte cererea. In pasivul succesoral se includ obligatii cu caracter patrimonial la defunctului, precum si sarcini ale mostenirii, cheltuieli pentru administrarea si lichidarea succesiunii, legatul particular, inipoteza in care acesta exista.

Reclamanta solicita stabilirea unui pasiv succesoral reprezentand cheltuieli de inmormantare si pomeniri, impozite, taxe notariale si cheltuieli de intabulare pentru imobilul succesoral.

Se constata ca, potrivit Certificatului de mostenitor nr.224 din data de 08.11.2017 emis de Biroul Individual Notarial X X de pe urma defunctei X X au ramas urmatoarele bunuri: activ- cotaindiviza de ? din dreptul de proprietate asupra apartamentului situat in mun. Birlad, Bld. X, jud. Vaslui,cat si Pasiv-suma de 3527,47 lei datorii la bugetul local, conform certificatului de atestare fiscala nr. X/13.10.2017 eliberat de Consiliul Local X- Serviciul de Taxe si Impozite Locale.Rezulta ca pasivul succesoral a foststabilit prin procedura notariala, fiind emis certificatul de mostenitor in acest sens.Instanta nu poate proceda la o alta analiza a pasivului succesoral in conditiile in care reclamanta a dezbatut succesiunea ramasa de pe urma defunctei X X in procedura notariala.Pe de alta parte reclamanta nu a facut dovada achitarii taxe notariale si cheltuieli de intabulare pentru imobilulsuccesoral.

Intrucat mostenitorii defunctei X X au dobandit pasivul succesoral, potrivit certificatului de mostenitor nr.224 din data de 08.11.2017 emis de Biroul Individual Notarial X X, prin faptul acceptarii mostenirii rezulta ca mostenitorii sunt obligati sa suporte datoria mostenirii, in raport de cota lor parte, conform art. 1155 alin. 1 C. civ.

Rezulta ca mostenitorii defunctei X X urmeaza sa achite suma de 3527,47 lei in raport de cotele lor succesorale.Ca efect al iesirii din indiviziune, instanta urmeaza sa atribuie reclamantei X X datoria in cuantum de 2.660,25 lei (? din suma de 3.547 lei) reprezentand datoria la Bugetul local conform Certificatului de mostenitor nr. 224 din data de 08.11.2017 emis de Biroul Individual Notarial X X din Birlad. Urmeaza sa atribuie paratelor XX- X si X X datoriain cuantum de 886,75 lei ( ? din suma de 3.547 lei) reprezentand datoria la Bugetul local conform Certificatului de mostenitornr. 224 din data de 08.11.2017 emis de Biroul Individual Notarial X X din X.

Cu privire la cererea pentruplata cheltuielilor privindinmormantarea defunctei X X, instanta apreciaza cadatoriaprivind cheltuielile cu organizareaorganizarea acestora, in mod rezonabil nu puteau fi stabilite la momentul dezbaterii succesiunii, astfel ca, acestea urmeaza sa fie analizate. Din declaratiile martorilor audiati in cauza rezulta ca reclamanta X X a organizat inmormantarea si pomenirile defunctei X X si tot ea a suferit cheltuielile. Martorul Carbalau Jeny a confirmat imprejurarea ca reclamanta a cheltuit suma de 5.000 lei, suma care este rezonabila si se impune a fi suportata de mostenitori.Retinand ca autorul X X a transmis paratelorsi obligatiilerezultate din mostenirea defunctei X X, instanta urmeaza sa oblige paratele XX- X si X X sa achite reclamantei suma de 1.250 lei (fiecare cate 625 lei) reprezentand cheltuieli cu inmormantarea defunctei X X.

Instanta mai constata ca reclamanta a depus la dosar chitante reprezentand sume de bani reprezentand contravaloarea lucrarii funerare si a taxelor aferente. Instanta constata ca nu a fost investita cu un capat de cerere prin care sa se solicite achitarea contravalorii lucrarii funerare.

Cu privire la cheltuielile de judecata efectuate in proces:Pentru solutionarea acestui capat de cerere instanta are in vedere si dispozitiile art.455 C.proc. civ. care prevad ca, in situatia in care sunt mai multi reclamanti sau mai multi parati, ei vor fi obligati sa plateasca cheltuieli de judecata in mod egal, proportional sau solidar, potrivit interesului ce are fiecare sau dupa felul raportului de drept dintre ei. Se retin dispozitiile art.453alin. 2 C. proc. civ., care prevad: cand cererea a fost admisa numai in parte, judecatorii vor stabili masura in carefiecare dintre parti poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata. Daca este cazul, judecatorii vor dispune compensarea cheltuielilor de judecata.

Reclamanta au efectuat cheltuieli de judecata: -taxa judiciara de timbru in cuantum de256 lei pentru cererea privindpasivul succesoral admis in parte+ 3054 lei pentru partaj;- onorariu expertiza: suma de 800lei; - onorariu avocat suma de 2.000lei;

ParataX a efectuat cheltuieli de judecata in cuantum de 1250 lei onorariu avocat care va suportat de toate partile, avand in vedere ca cererea reconventionala a fost respinsa ( 2500 lei :2) reprezentand taxa judiciara de timbru.

Rezulta ca cheltuielile de judecata ale procesului sunt in cuantum total de 7360,43 lei.

Avand in vedere solutia la care a ajuns instanta in urma deliberarii,intrucat partile sunt obligate sa suporte cheltuielile de judecata proportional cucota parte si cu atribuirea efectiva de bunuri, vazand cuantumul cheltuielilor de judecata, rezulta ca paratele XX- X si X Xau obligatia sa achite, impreuna, reclamantei suma de 590,10 lei ( cate 295,05 lei, fiecare) reprezentand cheltuieli de judecata.

Intrucat cererea reconventionalaurmeaza a fi respinsa,iar paratele au cazut in pretentii, retinand culpa procesuala, in temeiul art. 453 alin. 1 C.proc. civ., urmeaza sa respinga cererea de acordare a cheltuielilor de judecataaferenta cererii reconventionale formulata de paratele reclamante XX- X si X X, ca neintemeiata.

Cu privire la cererea expertului de suplimentare a onorariuluipentru expertiza in specialitatea constructii, in raport de munca expertului, modul cum a raspuns la obiective trasateapreciaza intemeiata cererea formulata de expert. In acest sens, instanta va stabili onorariu definitiv pentru expertiza in specialitatea constructiide 1.400 lei.Urmeaza sa oblige reclamanta sa achiteexpertului Burlacu Ion suma de 600 lei reprezentand diferenta de onorariu pentru expertiza in specialitatea constructii.

Hotararea se va comunica partilor, in copie, iar la ramanerea definitiva Biroului de Carte Funciara si organului fiscal competent.

8

Domenii speta

Spete similare