Evacuare, pretenţii

Pe rol pentru azi fiind judecarea cauzei civile formulate de către reclamanţii A. M., A. A., C. A. împotriva pârâţilor C. A. D., C. S. A., având ca obiect evacuare, pretenţii.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, învederându-se instanţei faptul că atât mersul dezbaterilor cât şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 28.05.2013, care face parte integrantă din prezenta, iar în vederea deliberării şi pentru depunerea concluziilor scrise, s-a amânat pronunţarea cauzei la data de 04.06.2013, la data de 11.06.2013 şi la data de 18.06.2013, după care:

INSTANŢA

Deliberând asupra cererii de faţă,

În baza actelor de la dosar, constată următoarele:

1.1. Poziţia procesuală a reclamanţilor:

Prin acţiunea civilă înregistrată la această instanţă la data de ……, reclamanţii A. M., A. A., C. A., au chemat în judecată pe pârâţii C. A. D. şi C. S. A., solicitând ca instanţa să pronunţe o hotărâre prin care să dispună:

- evacuarea pârâţilor din imobilul aparţinând reclamantei A. M., situat în loc. C. nr…., judeţul B., înscris în CF nr…. C.,

- obligarea pârâţilor la plata contravalorii lipsei de folosinţă a imobilului pentru perioada de la …… şi până la data evacuării efective a imobilului, reprezentând chiria medie lunară în cuantum de 300 lei/lună, respectiv 28.800 lei până la data introducerii cererii de chemare în judecată,

- obligarea pârâţilor la plata de daune morale către subsemnatul C. A. în cuantum de 3.000 Euro, pentru refuzul nejustificat al acestora de a-i permite accesul în imobil,

- cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a acţiunii se arată că între părţi au existat mai multe litigii pe rolul instanţelor de judecată cu privire la dreptul de proprietate asupra imobilului situat în loc. C. nr…., judeţul Bihor, înscris în CF nr…. C..

Prin sentinţa nr…./…. a Judecătoriei Beiuş pronunţată în dosar nr…../…. şi prin Decizia nr…../A/…. a Tribunalului Bihor pronunţată în dosar nr…./…., s-au stabilit diferite modalităţi de partajare a imobilului din litigiu stabilindu-se un drept de proprietate în favoarea pârâţilor asupra corpului de clădire situat în partea stângă a porţii. Aceste hotărâri judecătoreşti au fost casate prin Decizia civilă nr…../…. a Curţii de Apel Oradea. În considerentele acestei decizii se arată că „... soluţia instanţelor de a partaja această gospodărie fie în două fie în trei unităţi locative distincte apare cu totul nefirească, cu atât mai mult cu cât proprietarul terenului s-a opus tot timpul unei asemenea variante, manifestându-şi dorinţa de a prelua construcţiile efectuate cu plata despăgubirilor corespunzătoare.”

Astfel, se arată că operaţiunile de CF prin care se dezmembrează nr. top. 147 şi 148 şi se întabulează dreptul de proprietate pentru C. A., C. S. şi C. A. sunt în contradicţie totală cu decizia nr…./R/…. a Curţii de Apel Oradea, care a stabilit doar un drept de creanţă al pârâţilor C. A. şi C. S. rezultat din edificarea unor construcţii pe acest imobil, trimiţând cauza la Tribunalul Bihor pentru stabilirea cuantumului acestui drept.

Cu toate acestea, se arată că pârâţii au procedat la întabularea dreptului de proprietate asupra părţii de imobil în Cartea Funciară, precizând că aceste înscrieri nu sunt valabile, întrucât au avut la bază dispoziţii ale unor hotărâri judecătoreşti modificate de instanţa de control judiciar, respectiv de Decizia nr…../R/…. a Curţii de Apel Oradea, iar potrivit art. 311 C.pr.civ.: „Hotărârea casată nu are nici o putere".

Având în vedere aceste aspecte, reclamanţii arată că au formulat plângere împotriva încheierii de carte funciară prin care s-a dispus întabularea acestui drept, iar prin sentinţa civilă nr…./….. pronunţată de Judecătoria Beiuş în dosar nr…./187/…. a fost admisă plângerea formulată împotriva încheierii nr…./…. de întabulare a dreptului de proprietate al pârâţilor, anulându-se această încheiere şi, în consecinţă, dispunându-se radierea înscrierilor de la poziţiile B 9-17 din CF …. C., efectuate în temeiul acestei încheieri.

Reclamanţii menţionează că această sentinţă a fost menţinută de instanţele de control judiciar, fiind respinse atât apelul cât şi recursul promovate de pârâţi, prin decizia nr…../A/…. a Tribunalului Bihor, respectiv Decizia nr…../….-R a Curţii de Apel Oradea.

Aceste hotărâri judecătoreşti au fost puse în executare, BCPI Beiuş dispunând prin încheierea nr…../…. radierea înscrierilor de sub B 9-17 din CF …. C. Astfel, reclamanţii arată că în momentul de faţă pârâţii ocupă fără nici un drept imobilul.

Cu privire la obligarea pârâţilor la plata contravalorii lipsei de folosinţă a imobilului, de la data de …., data pronunţării deciziei nr…. a Curţii de Apel Oradea, reclamanta A. M. arată că a devenit proprietară de drept a imobilului, însă cu toate acestea şi fără a avea nici un drept asupra imobilului, se pârâţii au procedat la întabularea în Cartea funciară a dreptului de proprietate asupra acestuia în favoarea lor. În plus, se arată că au continuat să folosească acest imobil, cu toate că ştiau că este proprietatea reclamantei A. M., dovadă în acest sens fiind faptul că ulterior, prin sentinţa civilă nr…./… pronunţată de Judecătoria Beiuş în dosar nr…./187/…. s-a dispus anularea încheierii nr…./…. a BCPI Beiuş şi, în consecinţă, au fost radiate înscrierilor de la poziţiile B 9-1 7 din CF …. C., efectuate în temeiul acestei încheieri.

Se arată că în repetate rânduri li s-a solicitat pârâţilor să părăsească imobilul deoarece îl folosesc fără nici un drept, însă aceştia au refuzat. Având în vedere că reclamanta A. M. a fost împiedicată să-şi exercite prerogativele dreptului de proprietate asupra imobilului şi faptul că aceştia au folosit imobilul fără nici un drept, se impune obligarea acestora la plata unor despăgubiri către reclamantă, reprezentând contravaloarea folosinţei imobilului începând cu data de …. şi până la data evacuării efective a imobilului, despăgubiri egale cu nivelul mediu al chiriilor lunare practicate în zonă, şi anume 300 de lei.

Cu privire la obligarea pârâţilor la plata unor daune morale către reclamantul C. A., acesta arată că le-a solicitat de mai multe ori pârâţilor să-i permită accesul în imobil, însă aceştia l-au refuzat, cu toate că avea acceptul expres al proprietarului de drept asupra imobilului A. M.. Mai mult, reclamantul C. A. arată că are domiciliul stabilit în acel imobil şi cu toate acestea nu a avut deloc acces în el. Astfel, având în vedere refuzul nejustificat al acestora de a-i permite folosirea imobilului, solicită obligarea pârâţilor la plata de daune morale în cuantum de 3.000 Euro.

În probaţiune reclamanţii au depus la dosar în fotocopii următoarele înscrisuri: sentinţa civilă nr…./…. pronunţată de Judecătoria Beiuş în dosarul nr…./187/…., CF …. C., încheierea nr…../…. dată de BCPI Beiuş, decizia civilă nr…./A/…. pronunţată de Judecătoria Beiuş în dosarul nr…./187/…., decizia civilă nr…./A/…. pronunţată de Judecătoria Beiuş în dosarul nr…./…., decizia civilă nr…./….-R pronunţată de Judecătoria Beiuş în dosarul nr…../187/…., decizia civilă nr…../R/…. pronunţată de Judecătoria Beiuş în dosarul nr…../…..

Cererea este legal timbrata cu suma de 1623 lei potrivit chitanţei nr……. din ….. (fila 6), cu suma de 10 lei potrivit chitanţei nr……. din …… (fila 7), cu suma de 140 potrivit chitanţei nr……./……. (fila 55) şi cu suma de 711 lei potrivit chitanţei nr……/…… (fila 95) - reprezentând taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar în valoare de 5 lei (filele 4-5), 0,30 lei (fila 55) şi 5 lei (fila 117).

1.2. Prin notele de şedinţă depuse la data de ……, reclamanţii au indicat temeiul de drept al fiecărui capăt de cerere, astfel: pentru capătul I invocă prevederile art.480, 481 şi următoarele Cod civil; pentru capătul II invocă prevederile art.998 Cod civil; pentru capătul III invocă prevederile art.998 şi 999 Cod civil.

1.3. Prin notele de şedinţă depuse la data de ……, reclamanţii şi-au exprimat punctul de vedere referitor la excepţiile şi apărările invocate de pârâţi prin întâmpinare.

Astfel, cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor A. M. şi A. A., solicită respingerea acesteia, având în vedere faptul că în urma radierii din CF …. C. a înscrierilor de sub B 9-17, aceştia figurează ca unici proprietari ai imobilului în litigiu.

În ceea ce priveşte excepţia prescripţiei dreptului la acţiune invocată de pârâţi cu privire la solicitarea reclamanţilor de a li se acorda despăgubiri pentru lipsa folosinţei imobilului pentru perioada ….. - ….., solicită de asemenea, respingerea acesteia.

Totodată, reclamanţii arată că este adevărat că prezenta cerere de chemare în judecată a fost introdusă la data de ……, însă este adevărat şi faptul că în legătură cu acelaşi imobil, începând cu anul ….., a mai existat un litigiu care a vizat, printre altele, şi constatarea unui drept de superficie asupra acestui imobil, cerere respinsă de Curtea de Apel Oradea prin decizia civilă nr…../R/…….

Având în vedere faptul că instituţia prescripţiei extinctive a fost concepută de legiuitor ca o sancţiune împotriva titularilor dreptului subiectiv care nu depun suficientă diligentă pentru apărarea drepturilor lor, reclamanţii arată că nu li se poate reproşa faptul că au rămas în pasivitate, considerând că în cauza nu a intervenit prescripţia extinctivă.

Faptul că reclamanţii au înaintat această cerere de chemare în judecată abia la data de ……, se datorează faptului că încheierea nr…… a Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Beiuş - prin care s-a dispus radierea înscrierilor de sub B 9-17, ca urmare a litigiului care a avut ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară, a fost dată la data de ……. Ori, până la operarea acestei radieri, reclamanţii arată că deşi aveau calitatea de proprietari tabulari asupra imobilului în litigiu, nu aveau cum să o dovedească în faţa instanţei şi, prin urmare, nu puteau justifica această calitate de a introduce cererea de chemare în judecată. Ca atare, reclamanţii consideră că termenul de prescripţie extinctivă a început să curgă abia la data de …….

Referitor la daunele morale solicitate, se arată faptul că reclamantul C. A. este îndreptăţit a le solicita, având în vedere faptul că a fost împiedicat să îşi exercite prerogativele dreptului de proprietate asupra imobilului, reaua-credinţă a pârâţilor rezultând şi din faptul că aceştia au procedat la dezmembrarea nr. top. 147 şi 148 din CF …. C. şi şi-au întabulat dreptul de proprietate în contradicţie totală cu Decizia nr…../….. a Curţii de Apel Oradea, care printre altele, prevedea următoarele: „soluţia instanţelor de a partaja această gospodărie fie în două, fie în trei unităţi locative distincte apare eu totul nefirească, cu atât mai mult eu cât proprietarul terenului s-a opus tot timpul unei asemenea variante, manifestând-şi dorinţa de a prelua construcţiile efectuate cu plata despăgubirilor corespunzătoare”.

Cu privire la cererea reconvenţională formulată de pârâţi, reclamanţii consideră că aceasta este inadmisibilă, având în vedere faptul că pe rolul Tribunalului Bihor există dosarul nr…../111/….., având ca obiect tocmai stabilirea cuantumului dreptului de creanţă decurgând din efectuarea lucrărilor menţionate.

Mai mult, reclamanţii arată că pârâţii au efectuat aceste lucrări cunoscând faptul că nu sunt proprietarii imobilului şi fără a avea acordul lor, respectiv al adevăraţilor proprietari, astfel cum rezultă din CF …. C., deci cu rea-credinţă.

1.4. Prin notele de şedinţă depuse la data de ….., reclamanţii au arătat că potrivit colii de carte funciară ….. C. ei sunt proprietari asupra întregului imobil şi prin urmare pârâţii nu au dreptul să ocupe nici o parte a acestuia.

Totodată, în ceea ce priveşte primul capăt al cererii de chemare în judecată, şi anume cel referitor la evacuare, reclamanţii au arătat că nu este evaluabil în bani.

Alăturat notelor de şedinţă reclamanţii au anexat extrasul CF …. C..

1.5. Prin notele de şedinţă depuse la data de ……, reclamanţii au indicat temeiul de drept al fiecărui capăt de cerere, astfel: pentru capătul I invocă prevederile art.480, 481 şi următoarele Cod civil (art.555 şi următoarele din noul Cod civil); pentru capătul II invocă prevederile art.998 Cod civil (art.1357 din noul Cod civil); pentru capătul III invocă prevederile art.998 şi 999 Cod civil (art.1357 şi următoarele din noul Cod civil).

1.6. Prin concluziile scrise depuse la data de ….. şi la data de ….., în ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a reclamanţilor A. M. şi A. A., invocată de către pârâţi prin întâmpinare şi unită de către instanţă cu fondul cauzei prin încheierea din data de ……, reclamanţii au solicitat respingerea acesteia, având în vedere faptul că în urma radierii din C.F. …. C. a înscrierilor de sub B 9-17, ei figurează ca unici proprietari ai imobilului în litigiu.

De asemenea, reclamanţii au arătat că îşi menţin punctul de vedere exprimat prin notele de şedinţă şi cu privire la excepţia prescripţiei dreptului la acţiune în ceea ce priveşte creanţa constând în lipsa de folosinţă a imobilului pe perioada …..-….., solicitând respingerea acesteia.

Cu privire la fondul cauzei, reclamanţii solicită admiterea cererii de chemare în judecată; să se dispună evacuarea pârâţilor din imobilul situat în C., jud. Bihor, înscris în CF …. C.; obligarea acestora la plata către reclamanţi a contravalorii lipsei de folosinţă a imobilului în cauză, de la data de ….., până la data plăţii efective, reprezentând chiria medie lunară, potrivit concluziilor raportului de expertiză din data de ……; admiterea capătului de cerere privind acordarea către reclamantul C. A. a sumei de 3000 Euro cu titlu de daune morale, sumă pe care reclamantul este îndreptăţit a o solicita, având în vedere faptul că a fost împiedicat să îşi exercite prerogativele dreptului de proprietate asupra imobilului, reaua-credinţă a pârâţilor rezultând şi din faptul că aceştia au procedat la dezmembrarea nr. top. 147 şi 148 din C.F. …. C. şi şi-au întabulat dreptul de proprietate în contradicţie totală cu Decizia nr…./…. a Curţii de Apel Oradea.

Cu privire la cererea reconvenţională formulată de pârâţi, reclamanţii solicită respingerea acesteia, având în vedere faptul că prin Decizia civilă nr…./A/…. pronunţată în dosar nr…../111/….., Tribunalul Bihor a stabilit valoarea investiţiilor făcute de către pârâţi la imobilul în cauză la suma de 18.530 lei, obligându-i la plata acestei sume către pârâţi. Or, având în vedere faptul că această hotărâre are autoritate de lucru judecat raportat la sentinţa ce urmează a fi pronunţată în prezenta cauză, reclamanţii arată că se impune respingerea cererii reconvenţionale, în caz contrar ei urmează a fi obligaţi de două ori la plata aceleiaşi sume, către aceleaşi părţi, cu acelaşi titlu.

Faţă de cele de mai sus, reclamanţii solicită respingerea excepţiilor invocate de pârâţi şi admiterea cererii de chemare în judecată formulată; cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, onorariu expert şi onorariu avocaţial, potrivit facturii şi chitanţei ataşate.

Alăturat concluziilor scrise reclamanţii au anexat dovezi privind cheltuielile de judecată, respectiv: factura nr…/…., extras de conturi din ….. şi decizia civilă nr…../A/….. pronunţată de Tribunalul Bihor în dosarul nr…../111/….. şi dovezi privind cheltuielile de judecată, respectiv: factura nr.../…. şi extras de conturi din …...

1.7. Prin concluziile scrise depuse la data de ….., reclamantul C. A. a solicitat obligarea pârâţilor la plata bunurilor distruse şi evacuarea lor din imobil.

-/-

2.1. Poziţia procesuală a pârâţilor C. A. şi C. S. A.:

Legal citaţi, la data de …… au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca fiind formulată de persoane care nu au calitate procesuală activă, în ceea ce-i priveşte pe reclamanţii A. A. şi A. M., iar în ceea ce-l priveşte pe reclamantul C. A. pârâţii au solicitat respingerea cererii ca nefondată.

Totodată, pârâţii au formulat cerere reconvenţională, prin care au solicitat instanţei:

1. să constate că au efectuat lucrări de investiţie la imobilul din partea stângă a porţii, compus din 2 camere, baie, bucătărie, hol sub poartă, lucrări care constau în:

- montare o uşă şi 4 geamuri termopan la imobilul din partea stângă a porţii,

- montare 3 uşi din lemn în interiorul casei din partea stângă a porţii,

- executarea unui zid din bolţari între holul de sub poartă şi curte în care s-a montat o uşă din lemn şi un geam termopan,

- betonat holul de sub poartă,

- montat scări din beton la intrările în cele două imobile,

- betonat şi parchetat toate interioarele din imobilul din partea stângă a porţii,

- utilat camera de baie cu wc, duş, chiuvetă, gresie, faianţă,

- instalaţie de încălzire în imobilul din partea stângă a porţii,

- instalaţie apă caldă,

- introdus apa rece de la reţeaua locală,

- executat canalizare,

- introdus instalaţie de curent electric,

- tencuit interiorul imobilului din partea stângă a porţii.

2. să oblige reclamanţii – pârâţi reconvenţionali la plata contravalorii investiţiilor făcute de pârâţii – reclamanţi reconvenţionali la imobilul din litigiu, în cuantumul care va fi stabilit printr-o expertiză în construcţii,

3. să constate că pârâţii – reclamanţi reconvenţionali au un drept de retenţie asupra imobilului din litigiu, întrucât reclamanţii – pârâţi reconvenţionali au o datorie în legătură cu imobilul din care solicită evacuarea.

4. cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt, în ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor A. A. şi A. M., pârâţii arată că aceştia solicită evacuarea lor, susţinând că imobilul în care locuiesc, situat în localitatea C., nr. …, jud. B., este proprietatea acestora, susţinere apreciază de pârâţi ca fiind eronată. 

Astfel, se arată că imobilul din litigiu reprezintă în natură teren pe care sunt edificate o casă veche înscrisă în CF … C., pe nr. top. 147 de sub A.2., cu privire la care s-a încheiat contractul de întreţinere autentificat sub nr…../…… de Notariatul de Stat Bihor, întabulat în CF sub B 6-7 pe numele lui A. F. I. O. (actualmente decedat) şi reclamanta A. M.. De asemenea, pe terenul cu nr. top. 147, 148 din CF … C. mai există edificate două corpuri de construcţie noi, una în partea dreaptă, una în partea stângă a porţii şi care au fost notate în CF sub B 8, în baza adeverinţei nr…../….. emisă de Primăria C..

Pârâţii – reclamanţi reconvenţionali arată că locuiesc în corpul nou de clădire din partea stângă a porţii, ori la momentul încheierii contractului de întreţinere în anul ….., în favoarea reclamantei A. M. s-a intabulat dreptul de proprietate cu titlu de întreţinere doar cu privire la construcţia veche care era notată în acel moment în CF. De altfel, se arată că prin contractul de întreţinere indicat mai sus, reclamantei A. M. i s-a transmis nuda proprietate asupra anexelor gospodăreşti şi terenul aferent acestora. Se menţionează că notarea celor două corpuri de clădire noi s-a făcut cu mult timp după încheierea contractului de întreţinere în baza căruia reclamanta susţine că are un drept de proprietate asupra imobilului situat în C. nr. …, jud. Bihor. Se arată însă că reclamanta deţine un drept de proprietate asupra construcţiei vechi, care nu se găseşte în folosinţa pârâţilor (singurul care deţine cheile acestui imobil fiind reclamantul C. A.) şi nu asupra construcţiei în care locuiesc pârâţii. Din această perspectivă pârâţii consideră că reclamanţii A. M. şi A. A. nu au calitate procesuală activă, nefiind proprietarii imobilului în care ei locuiesc.

De asemenea, pârâţii arată că prin decizia civilă nr…./R/….. pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr……/….., la care fac referire reclamanţii în cererea de chemare în judecată, s-a dispus respingerea cererii formulate de ei privind stabilirea unui drept de superficie; menţinerea dispoziţiilor hotărârii date de Tribunalul Bihor, privind contribuţia lor la edificarea construcţiilor din partea dreaptă a porţii, stabilind un drept de creanţă în favoarea lor, trimiţând cauza la Tribunalul Bihor pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor care urmează să le achite reclamantul C. A. pârâţilor – reclamanţi reconvenţionali şi menţinerea restului dispoziţiilor deciziei Tribunalului Bihor. Ca atare, se arată că prin această decizie au fost menţinute dispoziţiile deciziei civile nr…../A/….. pronunţate de Tribunalul Bihor în dosarul nr…./…. privind atribuirea construcţiei din partea stângă a porţii, pârâţilor – reclamanţi reconvenţionali, pe care aceştia o şi folosesc, astfel că, consideră că prin aceste hotărâri li s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra construcţiei pe care o folosesc, iar cererea de evacuare este nefondată, reclamanta A. M. neavând un drept de proprietate asupra acestei părţi din construcţie.

Totodată, pârâţii – reclamanţi reconvenţionali arată faptul că prin decizia nr…./R/…. pronunţată de Curtea de Apel Oradea, s-a stabilit că ei au avut o contribuţie la edificarea imobilului din litigiu, stabilindu-se, în favoarea lor un drept de creanţă, cauza fiind trimisă la Tribunalul Bihor pentru a stabili cuantumul despăgubirilor care urmează să le fie achitat.

În aceste condiţii, pârâţii – reclamanţi reconvenţionali consideră că justifică şi un drept de retenţie asupra imobilului din litigiu, urmând să păstreze imobilul până la plata sumei care va li stabilită de Tribunalul Bihor, în dosarul nr. …./111/…..

În ce priveşte obligarea pârâţilor – reclamanţi reconvenţionali la plata lipsei de folosinţă a imobilului, aceştia solicită în principal respingerea acestui capăt de cerere ca nefondat, raportat la aceleaşi motive pentru care au solicitat respingerea capătului de cerere privind evacuarea, respectiv pentru faptul că reclamanţii nu au drept de proprietate asupra imobilului folosit de către ei. În subsidiar, pârâţii – reclamanţi reconvenţionali invocă excepţia prescripţiei dreptului la acţiune al reclamanţilor în ceea ce priveşte creanţa constând în lipsirea folosinţei imobilului pe perioada ….. - …... În acest sens, se arată că potrivit art.1 din Decretul nr.167/1958 privind prescripţia extinctivă, dreptul la acţiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege. Potrivit art.3 din Decretul nr.167/1958, termenul de prescripţie este de 3 ani, astfel că la data introducerii prezentei cereri - ….. - eventuala creanţă constând în lipsa folosinţei imobilului pentru perioada ….. - ….. (anterioară termenului de prescripţie de 3 ani de la data introducerii cererii de chemare în judecată), este prescrisă.

În ce priveşte solicitarea privind obligarea pârâţilor – reclamanţi reconvenţionali la plata daunelor morale către reclamantul C. A., pârâţii – reclamanţi reconvenţionali consideră că prin hotărârile judecătoreşti arătate lor li s-a recunoscut un drept de proprietate asupra imobilului pe care-1 folosesc, astfel că cererea reclamantului C. A. este nefondată.

Pe de altă parte, aceştia învederează faptul că susţinerea reclamantului C. A. că ei ar fi refuzat să-i permită acestuia accesul în imobil este eronată. Astfel, arată că ei nu i-au interzis niciodată reclamantului intrarea în imobil şi, de altfel, acesta a şi intrat în construcţia veche, de la care este singurul care are cheile. Totodată, arată că niciodată însă, acesta nu le-a solicitat să intre în construcţia nouă şi, de altfel, nici chiar atunci când i-a solicitat expertul în construcţii desemnat să efectueze expertiza să intre în imobil, nu a intrat, fără ca ei să se opună, aspect care rezultă din considerentele raportului de expertiză în construcţii efectuat de expert M. E.

Totodată, pârâţii – reclamanţi reconvenţionali învederează faptul că  daunele morale reprezintă acea formă a răspunderii civile delictuale care intervine atunci când, prin intermediul unei fapte ilicite săvârşite cu vinovăţie, nu este diminuat patrimoniul, ci sunt lezate valorile morale ale unei persoane. Aceste valori a căror lezare duce la acordarea de către instanţă a unor compensaţii băneşti, sunt evaluate în funcţie de particularităţile fiecărui caz în parte, neexistând o codificare a faptelor prin care se încalcă aceste valori. Compensaţia materială acordată se raportează la importanţa efectivă a valorilor lezate, respectiv la consecinţele negative asupra integrităţii fizice ori psihice a persoanei vătămate. Astfel, se precizează că repararea prejudiciului de natură morală este condiţionată de constatarea de către instanţă, a relei credinţe a lor, respectiv ei să fi fost conştienţi că prin atitudinea lor încălcă un drept sau interes legitim al reclamantului. Ori, aşa cum s-a arătat mai sus, pârâţii – reclamanţi reconvenţionali arată că au considerat şi consideră că prin hotărârile judecătoreşti la care au făcut referire li s-a stabilit un drept de proprietate asupra construcţiei pe care o folosesc, iar, pe de altă parte, niciodată nu i-a interzis reclamantului C. A. să intre în imobil, astfel că nu consideră că se poate susţine că ei ar fi avut o atitudine care să-i fi adus atingere vreunui drept sau interes legitim reclamantului pentru a putea fi obligaţi la plata unor daune morale în favoarea acestuia.

În ce priveşte cererea reconvenţională formulată în cauză, pârâţii – reclamanţi reconvenţionali arată că întrucât la data plecării reclamantului pârât reconvenţional C. A. din imobil, respectiv din casa veche, partea nouă a imobilului era în ,,roşu” şi nu putea fi locuită, ei au efectuat la imobilul din partea stângă a porţii, investiţiile pe care le-au indicat în petitul cererii reconvenţionale, pentru a putea locui în acest imobil. Astfel, se arată că este evident faptul că, în situaţia în care se va considera că cererea privind evacuarea lor din imobil este fondată şi se va dispune evacuarea, aceste investiţii nu le pot profita reclamanţilor, deoarece ar însemna ca aceştia să se îmbogăţească fără justă cauză, astfel că se impune obligarea reclamanţilor - pârâţi reconvenţionali la plata cuantumului investiţiilor făcute de pârâţii – reclamanţi reconvenţionali la imobilul din litigiu.

Constatând că reclamanţii au o datorie în legătură cu imobilul din care solicită să fie evacuaţi, pârâţii – reclamanţi reconvenţionali arată că urmează să se constatate că ei au un drept de retenţie asupra imobilului până la achitarea integrală a datoriei. De altfel, se menţionează că dreptul de retenţie îl pot invoca şi raportat la datoria care urmează să fie stabilită de Tribunalul Bihor în dosarul nr. …/111/….

În drept pârâţii – reclamanţi reconvenţionali invocă prevederile art.115- 119 C.pr.civ.

În probaţiune s-a anexat în fotocopie contractul de întreţinere autentificat sub nr…./…. de Notariatul de Stat Beiuş.

Cererea reconvenţională este legal timbrata cu suma de 1811 lei potrivit chitanţei seria ….. nr….. din …… (fila 24) - reprezentând taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar în valoare de 5 lei (fila 24).

2.2. Prin precizarea cererii reconvenţionale depuse la data de ….., pârâţii – reclamanţii reconvenţionali au arătat că valoarea investiţiilor efectuate de către ei la imobilul din litigiu este de aproximativ 30.000 lei.

La aceeaşi dată pârâţii – reclamanţi reconvenţionali au depus la dosar în fotocopie contractul de întreţinere autentificat sub nr…../….. de Notariatul de Stat Beiuş.

2.3. Prin notele de şedinţă depuse la data de ……, raportat la punctul de vedere formulat de reclamanţii principali prin notele de şedinţă depuse, în susţinerea excepţiilor invocate pârâţii – reclamanţii reconvenţionali arată următoarele:

În ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor A. A. şi A. M., pârâţii reiterează motivele expuse în cuprinsul întâmpinării şi cererii reconvenţionale, arătând că susţinerea reclamanţilor A. M. şi A. A. că în urma radierii din CF …. C. a înscrierilor de sub B 9-17, aceştia figurează ca unici proprietari ai imobilului din litigiu, este eronată, pârâţii considerând că reclamanţii nu fac dovada calităţii de proprietari ai imobilului din litigiu, astfel că nu calitate procesuală pasivă de a solicita evacuarea lor şi obligarea la plata lipsei de folosinţă a imobilului.

În ce priveşte excepţia prescripţiei dreptului la acţiune al reclamanţilor de a solicita obligarea pârâţilor la plata contravalorii lipsei de folosinţă a imobilului, pârâţii arată că susţinerea reclamanţilor că termenul de prescripţie extinctivă a început să curgă abia la data de ……, este eronată.

Se arată că fondul dreptului de proprietate asupra imobilului din litigiu s-a stabilit prin decizia civilă nr…./R/…. pronunţată de Curtea de Apel în dosarul nr…../…., dată de la care curge termenul de prescripţie extinctivă. În ce priveşte plângerea împotriva încheierii de carte funciară la care fac referire reclamanţii, pârâţii arată că nu este de natură să suspende sau să întrerupă termenul de prescripţie extinctivă, termenul curgând de la data la care s-a stabilit dreptul proprietate asupra imobilului. Şi faptul că din anul 2003, când s-a pronunţat hotărârea prin care s-a judecat fondul dreptului de proprietate şi a fost dată încheierea de carte funciară şi până în anul 2008, când reclamanţii au formulat plângerea împotriva acestei încheieri de carte funciară, este tot o lipsă de diligentă pentru apărarea dreptului lor, apreciind că această lipsă de diligentă nu poate fi invocată în apărarea lor.

 De asemenea, pârâţii arată că în notele de şedinţă depuse la termenul din data de …… reclamantul C. A. solicită obligarea lor la plata daunelor morale, susţinând că ar fi fost împiedicat să îşi exercite prerogativele dreptului de proprietate asupra imobilului. În petitul cererii de chemare în judecată, se arată însă faptul că proprietar al imobilului din litigiu este reclamanta A. M., iar în notele de şedinţă depuse se arată că A. M. şi A. A. sunt unicii proprietari ai imobilului din litigiu.

În ce priveşte susţinerilor reclamanţilor că pârâţii cu rea-credinţă au procedat la dezmembrarea nr. top. 147 şi 148 înscrise în CF …. C. şi au întabulat dreptul de proprietate în contradicţie totală cu decizia civilă nr…../….. a Curţii de apel Oradea, pârâţii învederează faptul că au solicitat întabularea hotărârilor civile pe care le-au depus la OCPI B. investite cu formulată executorie.

Referitor la susţinerea reclamanţilor că dosarul nr…../111/…. aflat pe rolul Tribunalului Bihor are ca obiect stabilirea cuantumului dreptului de creanţă, pârâţii arată că este adevărată, însă în respectivul dosar se stabileşte cuantumul de creanţă cu privire la lucrările efectuate de ei la construcţia din partea dreaptă a porţii. Prin cererea reconvenţională formulată în prezentul dosar pârâţii arată că au solicitat să se stabilească cuantumul dreptului lor de creanţă asupra construcţiei din partea stângă a porţii, care nu fac obiectul dosarului nr…../111/…., evident în situaţia în care se va respinge apărarea lor potrivit căreia această parte de construcţie le-a fost atribuită prin hotărârile civile indicate mai sus.

Se arată de asemenea şi faptul că, nici susţinerea reclamanţilor că pârâţii ar fi cunoscut că nu sunt proprietari ai imobilului şi ar fi construit fără acordul adevăraţilor proprietari, nu este fondată. Pârâţii susţin în continuare că prin decizia civilă nr…./…. s-a statuat că, construcţia din partea stângă a porţii, în care locuiesc şi au făcut investiţiile arătate în cererea reconvenţională, le-a fost atribuită, cu caracter irevocabil, iar construcţia din partea dreaptă a porţii i-a fost atribuit reclamantului C. A. cu obligarea acestuia la plata unei sulte către pârâţi în cuantumul în care se va stabili de către Tribunalul Bihor în dosarul nr…./111/….. De asemenea, în baza acestei hotărâri pârâţii arată că au fost întabulaţi în cartea funciară până la data de ….., astfel că susţinerea reclamanţilor că au efectuat lucrările cu rea-credinţă întrucât din CF …. C. rezultă că nu sunt proprietari ai imobilului, nu este fondată.

2.4. Prin întâmpinarea şi cererea reconvenţională depusă la data de ….., pârâţii – reclamanţi reconvenţionali au evaluat în parte fiecare investiţie ce face obiectul cererii reconvenţionale formulate în cauză.

2.5. În şedinţa publică din data de ….., în urma solicitării instanţei, pârâtul – reclamant reconvenţional C. A. a arătat următoarele aspecte în legătură cu cererea reconvenţională formulată în cauză, şi anume cu privire la investiţii:

- investiţia constând în „montat scări din beton la intrările în cele două imobile”, priveşte atât imobilul din partea stângă, cât şi cel din partea dreaptă a porţii, lucrări ce au fost executate după anul 1997,

- investiţia ce constă în „utilat camera de baie”, priveşte imobilul din partea stângă, la fel cum şi lucrările de „instalare apă caldă, apă rece, canalizare şi instalaţie de curent electric”.

2.6. Prin notele de şedinţă depuse în şedinţa publică din data de ….., pârâţii – reclamanţi reconvenţionali au arătat că decizia civilă nr…./A/…. pronunţată de Tribunalul Bihor în dosarul nr…../111/….., a fost pronunţată ca urmare a faptului că, prin decizia civilă nr…../R/…. pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr…/…. a fost admis recursul declarat de C. A., A. F. şi A. M. împotriva deciziei civile nr…../….. pronunţată de Tribunalul Bihor în dosarul nr…../…., pe care a modificat-o în parte în sensul că a respins cererea pârâţilor din prezenta cauză privind stabilirea unui drept de superficie şi a menţinut dispoziţiile privind contribuţia acestora la edificarea construcţiilor din partea dreaptă a porţii, de la stadiul de fereastră până la stadiul actual, în cotă contributivă de 1/2 parte şi a stabilit un drept de creanţă în favoarea acestora. Pentru a se stabili cuantumul despăgubirilor ce li se cuvin pentru contribuţia lor la imobilul din partea dreaptă a porţii, pârâţii – reclamanţi reconvenţionali arată că a fost trimisă cauza la Tribunalul Bihor. După administrarea probei cu expertiza de evaluare în construcţii, prin decizia civilă nr…../A/….. (depusă de reclamanţi în probaţiune), se arată că s-a dispus obligarea reclamanţilor C. A. şi A. la plata sumei de 13.530 lei în favoarea pârâţilor – reclamanţi reconvenţionali, cu titlu de sultă, fiind vorba însă de investiţii făcute de pârâţi la imobilul din partea dreaptă a porţii.

În ceea ce priveşte imobilul din partea stângă a porţii, în care locuiesc pârâţii – reclamanţi reconvenţionali, aceştia arată că prin aceeaşi decizie a Curţii de Apei Oradea - …./R/….. - a fost păstrată dispoziţia Tribunalului Bihor cu privire la atribuirea acestei părţi de clădire pârâţilor. Astfel, pârâţii arată că acesta este şi motivul pentru care, în întâmpinarea depusă în prezenta cauză au solicitat să se constate că sunt proprietari ai acestui imobil - din partea stângă - şi au invocat excepţia linsei calităţii procesuale active a reclamanţilor principali, iar prin acţiunea reconvenţională au solicitat să se constate că la acest imobil (din partea stângă) au făcut lucrări de investiţii, solicitând obligarea reclamanţilor principali la plata contravalorii acestor investiţii.

Faţă de aceste aspecte, pârâţii – reclamanţi reconvenţionali arată că se poate observa faptul că sulta la care au fost obligaţi prin decizia nr…../A/….. a Tribunalului Bihor, C. A. şi fam. A. să le-o achite, nu se referă la aceleaşi lucrări de investiţii pe care le solicită prin cererea reconvenţională formulată în prezenta cauză.

2.7. Prin concluziile scrise depuse la data de ….. şi la data de ….., pârâţii – reclamanţi reconvenţionali reiterează aspectele arătate prin întâmpinarea şi cererea reconvenţională formulate în cauză, solicitând acordarea cheltuielilor de judecată constând în taxă de timbru, onorariu expertize şi onorariu avocat.

Totodată, pârâţii – reclamanţi reconvenţionali arată că prin decizia nr…../R/…. pronunţată de Curtea de Apel Oradea, s-a stabilit că ei au avut o contribuţie la edificarea imobilului din partea dreaptă a porţii, stabilindu-se astfel în favoarea lor un drept creanţă în cuantum de 18530 lei, sumă neachitată nici până în prezent de reclamanţi.

În ce priveşte obligarea lor la plata lipsei de folosinţă a imobilului, pârâţii arată că din probatoriul administrat în cauză rezultă faptul că ei nu i-au interzis reclamantului C. A. să locuiască în imobil, precizând şi faptul că acesta a şi locuit în imobil de la data la care a venit din loc. B.. Se menţionează că martorii au arătat că pârâţii au încercat să-i creeze condiţii mai bune de locuit prin amenajarea casei bătrâneşti, cu toate că reclamanţii A. aveau obligaţia legală de întreţinere a reclamantului C. A., obligaţie asumată prin contractul de întreţinere, însă deşi iniţial reclamantul a fost de acord, ulterior nu le-a mai permis acest lucru.

De asemenea, pârâţii – reclamanţi reconvenţionali precizează cuantumul investiţiilor făcute la imobilul din litigiu ca fiind suma de 45.700 lei, precum şi faptul că dreptul de retenţie îl pot invoca şi raportat la datoria care s-a stabilit de Tribunalul Bihor în dosarul nr…../111/…. în cuantum de 18.530 lei.

-/-

La data de …. reclamantul C. A. a depus la dosar înscrisurile filele 130-135.

În şedinţa publică din data de ….. pârâţii au depus la dosar raport de expertiză tehnică extrajudiciară în specialitatea topografie întocmit de dl. I. D..

La data de ..… reclamantul C. A. a depus la dosar 12 fotografii – filele 180-183.

În şedinţa publică din data de .…. reclamanţii au depus la dosar în fotocopie decizia civilă nr…./A/… pronunţată de Tribunalul Bihor în dosarul nr…./111/…..

La termenul de judecată din ….. pârâtul – reclamant reconvenţional a depus la dosar dovada înregistrării unei acţiuni pe rolul Judecătoriei Beiuş prin care solicită constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate emis în favoarea reclamantului C. A., precum şi nulitatea actelor subsecvente şi a solicitat instanţei suspendarea prezentului proces până la soluţionarea cauzei respective. La acelaşi termen de judecată instanţa a respins cererea de suspendare a cauzei formulată de pârâtul – reclamant reconvenţional C. A. D., pentru considerentele reţinute în practicaua respectiv încheieri de şedinţă.

-/-

În probaţiune instanţa a încuviinţat pentru reclamanţi proba cu înscrisuri, proba testimonială (fiind audiaţi în acest sens martorii U. V., M. V., L. A. D. D., O. M. G. - filele 79-80, 122, 143, 173 dosar), proba cu interogatoriul pârâţilor (răspunsurile pârâţilor la interogatorii fiind consemnate în procesele verbale filele 83-84, 93-94), proba constând în efectuarea expertizei tehnice în specialitatea construcţii şi proba constând în cercetarea la faţa locului (constatările instanţei fiind consemnate în procesul verbal fila 170), iar pentru pârâţi  instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri, proba testimonială (fiind audiaţi în acest sens martorii O. D. S., T. D. D., P. G. I., B. V. - filele 77-78, 123, 172, 185 dosar), proba cu interogatoriul reclamanţilor (răspunsurile reclamanţilor la interogatorii fiind consemnate în procesele verbale filele 81-82, 118-121), proba constând în efectuarea expertizei tehnice în construcţii şi proba privind efectuarea expertizei contrarii în specialitatea construcţii.

-/-

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine în fapt următoarele: 

I. În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor A. A. şi A.M., invocată de către pârâţi şi unită cu fondul pricinii, instanţa o va respinge potrivit următoarelor considerente:

Din cercetarea cărţii funciare depuse la dosarului cauzei la filele 18-22, instanţa reţine următoarele:

- numărul topografic 148 ce în natură reprezintă „grădină în intravilan” în suprafaţă de 8079 mp, este înscris sub A I-1 în cartea funciară …. C.,

- numărul topografic 147 ce în natură reprezintă „casă, curte în intravilan” în suprafaţă de 374 mp, este înscris sub A I-2 în cartea funciară …. C., iar situaţia proprietăţii se prezintă astfel:

- sub B5 a fost înscris dreptul de proprietate al reclamantului C. A., asupra întregului imobil , cu titlu de reconstituirea în baza Legii nr. 18/1991 , potrivit încheierii nr. …. din …...

- sub B 6, 7 este înscris dreptul de proprietate al reclamanţilor A. F. I.-O. şi soţia A. M. ,  în cotă de 1/1 parte , cu titlu de întreţinere – bun comun , potrivit încheierii nr. …. din …...

Cu privire la situaţia proprietăţii imobilelor din litigiu , s-au purtat mai multe litigii , dintre care instanţa reţine următoarele hotărâri judecătoreşti, în vederea analizării excepţiei invocate:

- sentinţa civilă nr…../…. pronunţată de Judecătoria Beiuş în dosarul nr. …./R/….., prin care a fost admisă în parte acţiunea introdusă de reclamanţii C. A. şi C. S. A. împotriva pârâţilor C. A., A. F., A. M., cât şi cererea de intervenţie formulată de intervenienta G. M.. Totodată s-a dispus anularea în parte a contractului de întreţinere autentificat de Notariatul de Stat Beiuş sub nr. …../….. cu privire la construcţiile amplasate pe numerele top. 147 şi 148 din Cf …. C., a fost anulată în parte încheierea de întabulare nr. …./…. şi inscripţiile de la poziţiile B 5,6,7 din coala anterior menţionată, s-a stabilit că sub durata căsătoriei pârâtul C. A. şi intervenienta G. M. în menaj comun cu reclamanţii au dobândit un drept de proprietate asupra construcţiilor de pe imobilele cu nr. top. 147 şi 148, fiind atribuite reclamanţilor supraedificatele existente în partea stângă , intervenientei G. M. construcţiile din partea dreaptă, iar pârâtului C. A. construcţiile vechi. A fost menţinută indiviziunea forţată cu privire la zidul din beton şi cărămidă, racordul electric până la firidă şi intrarea acoperită de la stradă, dispunându-se dezmembrarea imobilelor cu nr. top. 147 şi 148 în următoarele parcele : 147/1 în suprafaţă de 78 mp, 147/2 în suprafaţă de 179 mp, 147/3 în suprafaţă de 174 mp, 148/1 în suprafaţă de 637 mp şi 148/2 în suprafaţă de 1442 mp. Prin aceeaşi hotărâre s-a stabilit în favoarea reclamanţilor un drept de superficie asupra imobilului cu nr. top. 147/1, în favoarea intervenientei asupra imobilului cu nr. top. 147/3, iar în favoarea reclamantului şi a intervenientei un drept de superficie asupra numerelor top. 147/2 şi 148/1 pe durata existenţei construcţiilor dispunându-se înscrierea drepturilor de proprietate în CF în favoarea părţilor, precum şi a dreptului de superficie.

- decizia civilă nr…. pronunţată de Tribunalul Bihor în dosarul nr…./…., prin care s-a modificat sentinţa Judecătoriei Beiuş mai sus menţionată, stabilindu-se că sub durata căsătoriei pârâtul C. A. şi intervenienta G. M. au dobândit cu titlu de bun comun imobilul situat la nr…. în localitatea C., constând în construcţia extrafunciară compusă din: construcţia din partea stângă a porţii, intrarea de sub poartă şi construcţia din partea dreaptă ridicată până la nivelul ferestrei cu contribuţia exclusivă a pârâtului C. A.. S-a stabilit că pârâtul C. A. împreună cu fiul său C. A. şi după căsătoria acestuia şi cu soţia C. S. A. au edificat construcţiile din partea dreaptă a porţii de la stadiul fereastră, până la stadiul actual, contribuţia părţilor fiind de câte 1/2 parte pârâtul C. A. şi 1/2 parte reclamanţii, s-a constatat că supraedificatele vechi compuse din două camere, bucătărie, pivniţă şi grajd au constituit bunul propriu al pârâtului C. A., întabulat în CF …. C. pe nr. top. 147 fiind înstrăinate pârâţilor A. F. şi A. M. cu titlu de întreţinere împreună cu întregul teren aparţinând nr. top. 147 şi 148; a fost respins capătul de cerere privind anularea parţială a contractului de întreţinere şi a încheierii de întabulare a acestuia, au fost menţinute dispoziţiile privind atribuirea construcţiei din stânga porţii reclamanţilor C. A. şi C. S. A., precum şi dispoziţiile privind stabilirea unui drept de superficie în favoarea reclamanţilor pe numerele top. nou formate 147/1 şi 148 aferente construcţiei atribuite. Totodată, au fost menţinute dispoziţiile privind dezmembrarea imobilelor cu nr. top. 147 şi 148, însă în conformitate cu schiţa întocmită de către expertul H. I. şi vizată de OCOT Bihor sub numărul …./…., după cum urmează: nr. top. 147/1 şi 148/1 cu o suprafaţă de 384 mp (289+95) fiind atribuite reclamanţilor C. A. şi C. S. A., iar nr. top. 147/2, 147/3 şi 148/3 în suprafaţă de 2069 mp (23+62+1984) au fost atribute în proprietatea şi folosinţa pârâţilor A. F. şi M.. S-a menţinut obligarea reclamanţilor să achite pârâţilor A. F. şi M. contravaloarea folosinţei terenului aferent construcţiei lor, au fost înlăturate din sentinţă dispoziţiile privitoare la stabilirea cotei contributive a intervenientei la imobilul în litigiu şi la atribuirea în favoarea acesteia a lotului cuprinzând construcţiile din partea dreaptă a porţii, a stabilirii unui drept de superficie în favoarea acesteia privind nr. top. 148/1 şi 147/3 .

- decizia civilă nr…./….. pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr.../…... împotriva deciziei civile nr…/….. a Tribunalului Bihor, care a fost modificată în parte în sensul că a fost respinsă cererea formulată de intimaţii C. A. şi C. S. A. privind stabilirea unui drept de superficie, fiind menţinută contribuţia reclamanţilor C. A. şi C. S. A. la edificarea construcţiilor din partea dreaptă a porţii de la stadiul de fereastră până la stadiul actual, în cotă contributivă de 1/2 parte şi a fost stabilit un drept de creanţă în favoarea acestora, cauza fiind trimisă la Tribunalul Bihor pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor.

- sentinţa civilă nr. …/…. pronunţată de Judecătoria Beiuş , în dosarul cu numărul …./187/….., menţinută în totalitate în căile de atac, prin care s-a dispus anularea parţială a încheierii nr…./…., precum şi radierea înscrierilor de sub B 9-16 din cartea funciară …. C.

Din examinarea considerentelor şi dispozitivelor acestor hotărâri judecătoreşti, coroborată cu înscrierile din cartea funciară …. C. (observând efectul constitutiv de drepturi al acestor înscrieri – raportat la legea aplicabilă în anul 1994-Decretul-Lege 115/1938), şi anume cele de sub B 6, 7 a foii de proprietate, rezultă că reclamanţii A. au calitatea de proprietari, având astfel legitimitate procesuală activă de a solicita evacuarea pârâţilor din imobilul litigant. 

 II. În ceea ce priveşte excepţia prescripţiei dreptului la acţiune al reclamanţilor pentru creanţa constând în lipsirea folosinţei imobilului pe perioada ….. – ….., invocată de către pârâţi, instanţa o va admite potrivit următoarelor considerente:

Cererea reclamanţilor privind obligarea pârâţilor la plata contravalorii lipsei de folosinţă a imobilului pe perioada ….. – …..., cu titlu de chirie medie lunară, constă în aceea că din data de ….. aceştia susţin că au fost împiedicaţi în mod nejustificat în folosinţa imobilului.

Potrivit art.1 din Decretul 167/1958 „Dreptul la acţiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege. Odată cu stingerea dreptului la acţiune privind un drept principal se stinge şi dreptul la acţiune privind drepturile accesorii. Orice clauză care se abate de la reglementarea legala a prescripţiei este nulă.”, iar conform prevederilor art.3 „Termenul prescripţiei este de 3 ani….”

Instanţa reţine următoarele:

-sub aspectul prescripţiei extinctive, este aplicabil Decretul nr.167/1958 care conţine principiul prescriptibilităţii drepturilor de creanţă. şi prevederile Codului Civil din 1864.

- Potrivit art.7 al.1: „Prescripţia începe să curgă de la data când se naşte dreptul la acţiune…”, iar potrivit art.1886 Cod civil: „Nici o prescripţiei nu poate începe a curge mai înainte de a se naşte acţiunea supusă acestui mod de stingere”.Regula îşi găseşte aplicarea practică ori de câte ori nu se aplică o regulă specială, edictată pentru un anumit caz particular.

Prin împlinirea prescripţiei extinctive, trebuie să se  determine momentul  în care expiră termenul de prescripţie. Această determinare implică un calcul, care presupune cunoaşterea următoarelor elemente:

- termenul de prescripţie aplicabil în cazul dat,

- începutul acestui termen,

- dacă a intervenit, ori nu, vreo cauză de suspendare sau de întrerupere a prescripţiei,

- regulile de calcul ale termenului de prescripţie.

Potrivit articolului 100 aliniatul 3 şi 4 din Codul de Procedură Civilă, când termenul este stabilit pe ani sau pe luni, el se va împlini în ziua corespunzătoare din ultimul an sau ultima lună.

Din cuprinsul  deciziei civile nr…../….. pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr…./…. rezultă indubitabil faptul că dreptul de proprietate aparţine reclamanţilor (din prezenta cauză), C. A. şi C. S. au doar dreptul la despăgubiri pentru contravaloarea construcţiilor realizate, fiind înlăturat dreptul de proprietate al acestora asupra construcţiilor şi dreptul de superficie în privinţa terenului aferent acestora.

Aşadar, indiferent de înscrierile efectuate în anul …. în cartea funciară …. C. (la cererea pârâţilor din prezenta cauză), reclamanţii aveau născut dreptul la acţiune împotriva pârâţilor cel mai târziu în februarie …., cu atât mai mult cu cât prin decizia civilă mai sus menţionată, s-a clarificat situaţia juridică a imobilului din litigiu. În perioada … – …, reclamanţii nu au efectuat nici un demers juridic, iar în urma promovării de către ei a  plângerii împotriva încheierii de carte funciară …./…. – în anul …., s-au radiat menţiunile de sub B9-17. Nimic nu i-a împiedicat astfel  pe reclamanţi să clarifice  situaţia de carte funciară, având aşadar posibilitatea ca din februarie …. să solicite sume de bani reprezentând lipsa folosinţei imobilului din litigiu, alături sau separat de cererea privind radierea inscripţiilor de carte funciară nelegale. Mai reţine instanţa că din ansamblul probaţiunii testimoniale administrate rezultă că reclamantul C. A. a revenit la imobilul din litigiu  între anii ….-…. , până la acea dată locuind în B..

Raportat la aceste considerente ,  instanţa va reţine că în cauză nu s-a făcut dovada vreunei suspendări sau întreruperi a termenului de prescripţie extinctivă, astfel încât raportat la data introducerii acţiunii …. (observând că cererea a fost comunicată instanţei prin serviciile poştale - fila 49), pretenţiile aferente perioadei ….. – ….., sunt prescrise.

III. Referitor la acţiunea formulată de către reclamanţi şi cererea reconvenţională formulată în cauză de către pârâţii – reclamanţi reconvenţionali, raportat la probaţiunea administrată în cauză, instanţa reţine următoarele aspecte:

Aşa cum s-a reţinut în paragrafele anterioare, - din cartea funciară … C., precum şi din hotărârile judecătoreşti evidenţiate -, văzând şi principiul preeminenţei dreptului, a puterii şi autorităţii lucrului judecat, rezultă că dreptul de proprietate asupra imobilului din litigiu aparţine reclamanţilor , pârâţii-reclamanţi reconvenţionali C. A. şi C. S. au doar dreptul la despăgubiri pentru contravaloarea construcţiilor realizate.

Va reţine instanţa totodată şi decizia civilă nr …/A/…. pronunţată de către Tribunalul Bihor  în dosarul nr. …./111/…. prin care reclamanţii din prezenta cauză au fost obligaţi la plata sumei de 18530 lei  către pârâţii C. A. şi C. S., reprezentând cota de ½ parte din lucrărilor executate de la fereastră în sus la partea dreaptă a imobilului situat la numărul administrativ … C.. Aşadar aceste despăgubiri vizează construcţiile din partea dreaptă a imobilului , în timp ce, cererea reconvenţională cu care instanţa a fost investită, se referă la lucrările de investiţii din partea stângă a porţii .

Din proba testimonială administrată în cauză, instanţa reţine următoarele aspecte:

-martorul U. V. - filele 79-80, a arătat următoarele aspecte:

- imobilul din C., nr…. este compus din două corpuri de clădire, unul fiind în partea dreaptă şi unul în partea stângă a porţii de intrare, iar în urmă cu doi ani când martorul a fost în incinta acelui imobil, a observat existenţa unei a treia clădiri mai vechi în curte,

- martorul a arătat că nu cunoaşte cine exercită folosinţa asupra imobilului din litigiu, cunoscând doar că imobilul din partea stângă a porţii de intrare este locuit, iar cel din partea dreaptă este construit doar în roşu şi acoperit, nefiind tencuit şi locuibil,

- acum doi ani, când martorul a fost la imobilul din litigiu, l-a observat pe reclamantul C. A. intrând atât în corpul de clădire nefinalizat, cât şi în anexele aferente, fără însă a putea preciza dacă reclamantul locuieşte acolo sau nu,

- la imobilul din partea stângă a porţii de intrare, martorul a observat că s-au montat geamuri termopan, acesta fiind proaspăt zugrăvit şi întreţinut,

- acum doi ani la solicitarea lui C. A., martorul s-a deplasat la imobilul de la nr. administrativ …, unde C. A. i-a solicitat să tencuiască, să amenajeze pentru el o cameră în corpul de clădire ridicat în roşu, împrejurare cu care martorul a fost abordat de către C. A. D. care i-a cerut să nu efectueze nici o lucrare, întrucât casa respectivă este în litigiu, motiv pentru care martorul nu a dus la bun sfârşit înţelegerea cu reclamantul C. A.,

- aproximativ în aceeaşi perioadă, la solicitarea reclamantului C. A. martorul a tencuit o anexă lipită de corpul de clădire din partea stângă a porţii de intrare, anexă destinată animalelor, plata fiindu-i efectuată de C. A..

-martorul M. V.  – fila 122, a arătat următoarele aspecte:

- pe reclamantul C. A. l-a văzut constant la imobilul din litigiu.

- pârâţii C. folosesc imobilul din partea stângă a porţii de intrare, fără a cunoaşte ce fel de investiţii au făcut acolo,

- martorul a arătat că în anul ….. a fost solicitat de către C. A. să facă nişte reparaţii la casa din litigiu, iar el pentru a păstra o relaţie bună şi cu fiul acestuia, l-a întrebat pe pârât dacă poate să efectueze lucrările, pârâtul i-a spus că este în judecată cu imobilul, martorul arătând că nu a vrut să intervină sub nici o formă, motiv pentru care nu a executat lucrarea.

-martorul L. A. D. D. – fila 143, a arătat următoarele aspecte:

- reclamantul C. A., fiul lui şi soţia acestuia - pârâţii C. A. D. şi C. S., locuiesc într-un imobil situat în C., imobil ce are o poartă de intrare acoperită, fiind construcţii şi în partea stângă şi în cea dreaptă a acestei porţi,

- construcţia din partea strângă a porţii privită din faţă, este ocupată de pârâţi, acest corp de clădire este finalizat, zugrăvit, are ferestre cu geamuri termopan la stradă,

- construcţia din partea dreaptă a porţii este ridicată, acoperită, dar nu este tencuită şi finalizată,

- în continuarea construcţiei din partea stângă a porţii privită din faţă, este amenajat un şopru pe toată lăţimea acelei construcţii, şopru ridicat, acoperit, fără a fi tencuit, unde reclamantul C. A. îşi adăposteşte animalele

- în curtea imobilului este o construcţie veche,

- acum 3 ani reclamantul C. A. i-a cerut martorului să termine de ridicat şoprul aflat în continuarea construcţiei folosite de către pârâţi, şopru ce era zidit doar până la jumătate, dar când martorul s-a prezentat la acea locuinţă, pârâta C. S. i-a cerut să întrerupă lucrul, aşa încât martorul nu şi-a continuat activitatea asupra căreia s-a înţeles cu reclamantul C. A.,

-  în prezent acel şopru este ridicat, acoperit, netencuit,

- martorul a menţionat că în fiecare zi îl vede pe C. A. în acel loc ocupându-se de animalele lui, neştiind însă în care din construcţii locuieşte C. A.,

- construcţia din partea dreaptă a porţii de intrare privită din faţă nu este locuibilă,

-martorul O. M. G. – fila 173, a arătat următoarele aspecte:

- pârâţii C. A. şi S. locuiesc în C. în partea stângă a casei, corp de clădire pe care l-au amenajat,

-l-a văzut pe reclamantul C. A. intrând în imobil, prin poarta de la anexa ce se situează lângă corpul de clădire folosit de către reclamanţii reconvenţionali, 

- acum doi ani de zile reclamantul C. A. l-a rugat pe martor să-i confecţioneze scheletul de lemn pe care se aşează ţiglele, respectiv acoperişul anexei situate lângă corpul de clădire folosit de reclamanţii reconvenţionali, martorul asamblând astfel acel acoperiş la el acasă, reclamantul C. A. transportându-l în C.,

- în urma unei discuţii cu pârâta C. S. care s-a plâns de atitudinea reclamantului, martorul a decis să nu se implice în nici un fel în problemele familiei C., aşa încât nu a mai efectuat nici o lucrare, de nici un fel pentru domnul C. A.,

-martorul O. D. S. - filele 77-78, a arătat următoarele aspecte:

- clădirea din partea stângă a imobilului situat la nr. administrativ …, este folosită de către pârâţi, iar clădirea din partea dreaptă nu este finalizată,

- în curtea imobilului există un al treilea corp de clădire compus din un coridor, două camere şi o pivniţă,

- toate amenajările la imobilul din partea stângă a imobilului au fost efectuate de pârâţi, amenajări constând în:

- o uşă şi 4 gremuri termopan,

- 3 uşi interior de lemn,

- betonat holul de sub poartă,

- au montat scările de beton la intrările de la cele două imobile de la stradă,

- au betonat toate interioarele din partea stângă şi au parchetat,

- au utilat camera de baie,

- au introdus instalaţie de încălzire, de apă caldă,

- s-au racordat la reţeaua locală de apă rece şi canalizare,

- au introdus instalaţie de curent electric.

- exteriorul imobilului din partea stângă, exterior ce dă în holul de sub poarta de intrare, este tencuit de pârâţi,

- după revoluţie reclamantul C. A. a fost plecat şi stabilit în loc. B., de unde s-a reîntors acum aproximativ 2 ani de zile,

- după ce a revenit din loc. B., reclamantul C. A. şi-a construit o anexă destinată animalelor, anexă ce se află în continuarea corpului de clădire folosit de pârâţi,

- în mod constant de când s-a întors din loc. B., martorul l-a observat pe reclamantul C. A. la imobilul de la nr…., acesta foloseşte curtea, anexa identificată mai sus, pătrunzând şi în corpul de clădire nefinalizat,

- în luna noiembrie a anului trecut, martorul a arătat că a fost prezent când reclamantul C. A. împreună cu C. A. au adus doi meşteri pentru a curăţa clădirea veche şi pentru a monta o sobă,

- la câteva zile după momentul mai sus descris, martorul arată că i-a întâlnit pe cei doi meşteri – T. D. şi M. A., care i-au spus că lucrarea nu s-a finalizat, întrucât C. A. nu le-a mai permis continuarea lucrărilor,

- reclamantul a fost văzut zilnic de către martor în imobilul din C., din momentul întoarcerii lui în urmă cu un an şi jumătate, doi.

-martorul T. D. D. – fila 123, a arătat următoarele aspecte:

- reclamantul foloseşte o cameră din clădirea nefinisată aflată în partea dreaptă a porţii de intrare, cameră pe care şi-a amenajat-o el, iar pârâţii C. folosesc imobilul din partea stângă ce este compus din 2 camere, baie şi un hol,

- pârâţii C. au efectuat descrise în paragraful anterior

-P. G. I. – fila 172, a arătat următoarele aspecte:

- până acum un an reclamantul C. A. a trăit în concubinaj în loc. B., iar după moartea concubinei s-a întors în C. la nr..,

- l-am văzut pe C. A. intrând în imobil deseori, nu ştiu exact în care cameră locuieşte, ştiu însă că în corpul de clădire din partea dreaptă a porţii de intrare este o cameră tencuită, iar celelalte camere din acest corp de clădire sunt fără ferestre, netencuite,

-martorul B. V. – fila 185, a arătat următoarele aspecte:

- atât C. A., cât şi C. A. şi soţia locuiesc la imobilul din C., nr….,

- în legătură cu reclamantul C. A. martorul a arătat că ştie faptul că acesta până aproximativ 1 an şi câteva luni a locuit în loc. B. împreună cu o femeie, iar după moartea ei reclamantul s-a reîntors în loc. C. la imobilul de la numărul administrativ …,

- reclamantul C. A. foloseşte o cameră din corpul de clădire din partea dreaptă a imobilului, raportat la uşa de intrare principală, cameră despre care martorul are cunoştinţă că era tencuită,

- pârâţii C. A. şi S. folosesc imobilul din partea stângă, imobil ce este utilat cu încălzire centrală şi cu toate cele necesare unui trai normal,

- imobilul din partea dreaptă însă nu este tencuit în interior, nu are ferestre, doar camera în care locuieşte reclamantul C. A. este tencuită,

Din răspunsurile părţilor la interogatoriile administrate în cauză – filele 81-84, 93-94, 118-121 dosar, instanţa reţine că reclamantul are acces la imobilul din litigiu, mai puţin cel locuit de către pârâţii - reclamanţi reconvenţionali, faptul că acestia din urmă folosesc imobilul din partea stângă a porţii.

Din proba privind cercetarea la faţa locului administrată în cauză – fila 170 dosar, instanţa a constatat şi reţinut următoarele aspecte:

- imobilul din C., nr.1… este prevăzut cu o uşă de intrare din lemn,

- în partea dreaptă a uşii se observă două camere fără a avea ferestre montate,

- în partea stângă se observă două ferestre cu geam PVC, iar în continuarea construcţiei din partea stângă se observă o anexă dotată cu o uşă mai mică de lemn, anexă ce este folosită în prezent de reclamantul C. A., aşa cum au susţinut ambele părţi,

- toată partea de construcţie dinspre drum nu este tencuită,

- intrând în imobil, instanţa a constatat că intrarea în cele două corpuri de clădire este betonată, prevăzută cu două scări de beton, pereţii interiori fiind de asemenea tencuiţi,

- la întrebarea instanţei, reclamantul C. A. a indicat locul în care înnoptează, acesta reprezentând o cameră tencuită, prevăzută cu uşă, fereastră şi un pat,

- construcţia din partea dreaptă a uşii privită din faţă, respectiv două camere şi un hol prin care se accede şi la camera folosită de reclamantul C. A., nu sunt tencuite, finalizate, ferestrele nu sunt montate,

- instanţa a constatat că cele două camere nefinalizate şi holul sunt insalubre, fiind lăsate acolo resturi menajere şi casnice,

- de asemenea, la întrebarea instanţei, reclamantul C. A. a arătat că pătrunde în curtea şi grădina imobilului de la data de ….. printr-o uşă de lemn,

- de asemenea, a constatat instanţa existenţa unei construcţii vechi în curte , în stare avansată de degradare , precum şi a unor anexe în continuarea clădirii din partea stângă a uşii de intrare, anexă ce este prevăzută doar cu  trei ziduri, fiind folosită de reclamantul C. A., aspect necontestat de către pârâţii – reclamanţi reconvenţionali,

- instanţa a constatat totodată, că imobilul din partea stângă, imobil folosit de pârâţii – reclamanţi reconvenţionali, cuprinde: două camere, un hol şi o baie, uşa de intrare este una cu profil PVC, s-a constatat existenţa a patru ferestre (două la camere, una la hol şi una la baie) din acelaşi profil, trei uşi interioare din lemn, parchet în cele două camere şi gresie pe hol, constatând instanţa că baia este utilată cu toate obiectele descrise în cererea reconvenţională. 

Din concluziile raportului de expertiză în specialitatea construcţii efectuat de expertul D. A. şi din răspunsul la obiecţiunile formulate de pârâţii – reclamanţi reconvenţionali cu privire la aceasta (filele 190-208, 235-236), expertiză pe care instanţa o va reţine şi o va omologa, se reţin următoarele aspecte:

- în ceea ce priveşte suma ce reprezintă contravaloarea lipsei de folosinţă lunar, expertul a propus două variante:

- varianta I – pentru toate cele 3 imobile se poate considera chiria valabilă pentru spaţiul amenajat de pârâţi, estimată la 70 lei /lună,

- varianta II – contravaloarea lipsei de folosinţă fără construcţiile folosite de pârâţi, nu este posibilă datorită inutilizării construcţiilor în nici un scop menţionat,

- valoarea lucrărilor de investiţii executate la imobilul din partea stângă a porţii (corp A2) în localitatea C., nr…., jud. Bihor, identificate în cererea reconvenţională, este de 18.200 lei,

- valoarea chiriei medii lunare la imobilul folosit de pârâţi este estimat la 70 lei /lună,

- valoarea chiriei pentru o perioadă de 3 ani este în sumă de 2.520 lei,

De asemenea, raportat la lucrarea de expertiză efectuată în cauză de către expert D. A., instanţa reţine că în anexa nr.2 şi 3  a lucrării , expertul a explicat în mod clar şi concret investiţiile efectuate de pârâţii – reclamanţi reconvenţionali la spaţiul locuit actual – corp A2, indicând şi valoarea acestora.

În cauză a fost efectuată la solicitarea pârâţilor – reclamanţi reconvenţionali şi o lucrare de expertiză contrarie în specialitatea construcţii, însă instanţa nu va reţine această lucrare, având în vedere faptul că raportul de expertiză în specialitatea construcţii întocmit de expertul D. A. este mult mai amplu şi complex, expertul detailând fiecare investiţie identificată în cererea reconvenţională, indicând totodată şi valoarea acestora în parte.

Din ansamblul probaţiunii administrate instanţa reţine că :

-reclamantul C. A. are acces în imobilul din litigiu , mai puţin la construcţia din partea stângă a porţii -cea ocupată de către pârâţii-reclamanţi reconvenţionali, însă acesta a fost obstrucţionat de către pârâţi în liniştita folosinţă a bunului

-pârâţii au efectuat lucrările de investiţii identificate în cererea reconvenţională.

Raportat la această situaţie de fapt , instanţa reţine următoarea stare de drept desprinsă din prevederile art. 480 a Codului Civil de la 1864 : -  dreptul de proprietate  este acel drept real care conferă titularului atributele de posesie, folosinţă, şi dispoziţie asupra unui bun, atribute pe care numai el le poate exercita în plenitudinea lor, în putere proprie şi în interesul său propriu, cu respectarea normelor juridice în vigoare.

Dreptul de proprietate este dreptul real cel mai deplin, deoarece este singurul drept subiectiv care conferă titularului său trei atribute: posesia, folosinţa şi dispoziţia. Posesia constă în posibilitatea proprietarului de a stăpâni bunul ce-i aparţine în materialitatea sa, comportându-se faţă de toţi ceilalţi ca fiind titularul dreptului de proprietate;folosinţa conferă proprietarului facultatea de a întrebuinţa bunul său, culegând sau percepând în proprietate toate fructele pe care acesta le produce iar atributul de dispoziţia este alcătuit din dreptul de dispoziţie materială şi dreptul de dispoziţie juridică.

- va avea în vedere instanţa şi următoarele caractere juridice ale dreptului de proprietate:

-Caracterul absolut şi inviolabil. Dreptul de proprietate este absolut în sens larg deoarece este recunoscut titularului său în raporturile acestuia cu ceilalţi, care sunt obligaţi că nu facă nimic de natură a-l încălca. Inviolabilitatea dreptului de proprietate susţine şi întăreşte caracterul său absolut. Art.136 al.5 din Constituţie dispune imperativ: „Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice”.

- Caracterul deplin şi exclusiv. Dreptul de proprietate conferă titularului său „plena potestas”, adică toate cele trei atribute: posesia, folosinţa şi dispoziţia. Dreptul de proprietate este, în acelaşi timp, un drept exclusiv, în înţelesul că atributele sau puterile inerente acestui drept sunt nu numai depline, ci şi independente de orice puteri ale altei persoane asupra bunului respectiv.

-Caracterul perpetuu şi transmisibil.Prin perpetuitatea dreptului de proprietate se înţelege că este nelimitat în timp şi durează atâta vreme cât există bunul care face obiectul său. De asemenea, el nu se pierde prin neuz, adică prin neexercitare.

Va reţine totodată instanţa prevederile articolului 998 din Codul Civil de la 1864 , potrivit căruia: „ Orice faptă a omului ce cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe cel din a cărui greşeală  s-a ocazionat , a-l repara.” , ori aşa cum rezultă din probaţiunea testimonială administrată , pârâţii-reclamanţi reconvenţionali au încălcat atributele dreptului de proprietate al reclamanţilor, motiv pentru care instanţa îi va obliga la plata sumei de 4480 lei , reprezentând lipsa folosinţei imobilului din litigiu pe perioada …… - ……. şi în continuare 70lei/lună până la eliberarea efectivă a imobilului.

În ceea ce priveşte daunele morale solicitate de către reclamantul C. A., pentru refuzul nejustificat al pârâţilor de a-i permite accesul în imobil , instanţa le va respinge ca nefondate întrucât :

-reclamantul are acces in imobilul din litigiu , mai puţin corpul de clădire din partea stângă , prejudiciul moral nefiind dovedit în cauză ,

 Cu privire la constatarea dreptului de retenţie , instanţa reţine următoarele:

- chiar dacă prin Codul Civil de la 1864 nu se formulează un principiu privind dreptul de retenţie , se enunţă însă aplicaţii ale acestui drept , ori de câte ori există un „debitum cum re iunctum „ , adică o conexiune a datoriei cu lucrul.

- datoria pe care reclamanţii –reconvenţionali – deţinători ai imobilului din partea stângă a porţii  o pretind de la reclamanţi-creditori ai restituirii , se află în conexiune  cu imobilul  , astfel încât dreptul de retenţie este justificat

- întrucât dreptul de retenţie conferă doar o simplă detenţie precară şi nu o posesie , detentorii -în cazul nostru pârâţii-reclamanţi reconvenţionali nu au dreptul la fructe , motiv pentru care aceştia vor fi obligaţi la plata contravalorii lipsei de folosinţă a imobilului aflat în proprietatea reclamanţilor.

- dreptul de retenţie este indivizibil , extinzându-se asupra întregului bun până la achitarea datoriei.

Pentru considerentele mai sus expuse, instanţa va admite în parte acţiunea principală şi va admite în parte cererea reconvenţională, potrivit dispozitivului prezentei hotărâri.

În ce priveşte cheltuielile de judecată ale părţilor, în baza prevederilor art.276 C.pr.civ., instanţa le va compensa până la valoarea celei mai mici, observând că reclamanţii au justificat cheltuieli totale în valoare de 4734, 30 lei potrivit  documentelor de la filele 4,5,6,7,55,76,95, 171, 360 iar pârâţii –reclamanţi reconvenţionali au justificat cheltuieli în valoare de 2816 lei , potrivit documentelor de la filele 24, 67, 157, cu menţiunea că cheltuielile privind expertiza contrarie nu vor fi acordate (întrucât instanţa a înlăturat această probă) . În concluzie instanţa va obliga în solidar  pârâţii – reclamanţi reconvenţionali C. A. D. şi C. S. A., la plata câtre  reclamanţii – pârâţi reconvenţionali A. M., A. A., C. A., a cheltuielilor de judecată în sumă de 1918, 3 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor A. A. şi A. M., invocată de către pârâţi.

Admite excepţia prescripţiei dreptului la acţiune al reclamanţilor în ceea ce priveşte creanţa constând în lipsirea folosinţei imobilului pe perioada ….. – ….., invocată de către pârâţi.

Admite în parte acţiunea formulată de către reclamanţii A. M., A. A., C. A., în contradictoriu cu pârâţii C. A. D. şi C. S. A. ambii domiciliaţi în loc. C., nr…., jud. Bihor.

Admite în parte cererea reconvenţională formulată de pârâţii – reclamanţi reconvenţionali C. A. D. şi C. S. A., în contradictoriu cu reclamanţii – pârâţi reconvenţionali A. M., A. A., C. A.

Dispune evacuarea pârâţilor – reclamanţi reconvenţionali C. A. D. şi C. S. A. din imobilul situat în loc. …, nr…., jud. Bihor, identificat prin nr. top. 147 şi 148 înscrise în CF … C.

Obligă pârâţii – reclamanţi reconvenţionali C. A. D. şi C. S. A., la plata sumei de 4480 lei , reprezentând lipsa folosinţei imobilului din litigiu pe perioada ….. - ….. şi în continuare 70lei/lună până la eliberarea efectivă a imobilului.

Constată că pârâţii – reclamanţi reconvenţionali C. A. D. şi C. S. A., au efectuat lucrări de investiţie la imobilul din partea stângă a porţii, compus din 2 camere, baie, bucătărie, hol sub poartă, lucrări care constau în:

- montare o uşă şi 4 geamuri termopan la imobilul din partea stângă a porţii,

- montare 3 uşi din lemn în interiorul casei din partea stângă a porţii,

- executarea unui zid din bolţari între holul de sub poartă şi curte în care s-a montat o uşă din lemn şi un geam termopan,

- betonat holul de sub poartă,

- montat scări din beton la intrările în cele două imobile, cu precizarea că această investiţie priveşte atât imobilul din partea stângă, cât şi cel din partea dreaptă a porţii,

- betonat şi parchetat toate interioarele din imobilul din partea stângă a porţii,

- utilat camera de baie cu wc, duş, chiuvetă, gresie, faianţă,

- instalaţie de încălzire în imobilul din partea stângă a porţii,

- instalaţie apă caldă,

- introdus apăr rece de la reţeaua locală,

- executat canalizare,

- introdus instalaţie de curent electric,

- tencuit interiorul imobilului din partea stângă a porţii.

Obligă reclamanţii – pârâţi reconvenţionali A. M., A. A., C. A., la plata contravalorii investiţiilor către pârâţii – reclamanţi reconvenţionali C. A. D. şi C. S. A., la imobilul din litigiu, în cuantum de 18.200 lei, potrivit raportului de expertiză în construcţii efectuat în cauză de expert D. A.

Constată că pârâţii – reclamanţi reconvenţionali C. A. D. şi C. S. A., au un drept de retenţie asupra imobilului din litigiu.

Compensează cheltuielile de judecată ale părţilor până la valoarea celei mai mici, obligând în solidar  pârâţii – reclamanţi reconvenţionali C. A. D. şi C. S. A., la plata câtre  reclamanţii – pârâţi reconvenţionali A. M., A. A., C. A., a cheltuielilor de judecată în sumă de 1918, 3. lei.

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 18 iunie 2013.

PREŞEDINTE , GREFIER ,

C. D.M. – judecător D. S.

Red.C.M.

Tehnored.S.D., 7ex.

02 iulie 2013

Domenii speta

Spete similare