Acţiune în constatare

Sentinţă civilă 1754/2014 din 12.02.2014


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ORADEA

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 1754/2014

Şedinţa publică de la 12 februarie 2014

Completul compus din:

PREŞEDINTE:…..

Grefier:………

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantele  ….. şi pe pârâta ….. (continuatoare in drepturi a ….), având ca obiect acţiune în constatare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu se prezintă părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează cele de mai sus,  după care:

Se constată că,  dezbaterile pe fond au avut loc în şedinţa publică din data de 29 ianuarie 2014  fiind consemnate în aceea încheiere, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, pentru a da posibilitatea părţilor să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru data de 5 februarie 2014, respectiv 12 februarie 2014, când în aceeaşi compunere şi pentru aceleaşi motive a hotărât următoarele:

INSTANŢA

Deliberând,

Constată că, prin  înregistrată la instanţă la data de 15.05.2013, ca urmare a casării Sentinţei Civile nr. 6390/ 26 aprilie 2012 pronunţată de Judecătoria Oradea în Dosar nr. 3189/271/2008*, conform Deciziei Civile nr. 388/R/2013 a Tribunalului Bihor, ulterior precizată, legal timbrată, reclamantele ……, care şi-au însuşit cererea formulată iniţial de reclamantul …. actualmente decedat, în calitate de moştenitoare ale acestuia, au chemat în judecată pe pârâta …., continuatoare în drepturi a …

S-a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea pârâtei să recunoască reclamantelor dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în C.F. nr. 1…..Oradea, nr. top. 1………/2, în natură livadă, cu o suprafaţă de 1924 mp şi să se abţină de la efectuarea în viitor a vreunor acte de tulburare a dreptului de proprietate al acestora.

Cu cheltuieli de judecată.

În motivare se arată că din cauza pârâtei nu s-a procedat la luarea în posesie a terenului, deşi, de la data emiterii titlului de proprietate pe numele antecesorului reclamantelor, au achitat impozitul aferent.

Sunt invocate în drept prevederile art. 664 şi următoarele Cod civil.

Reclamantele învederează instanţei la data de 18.09.2013 că renunţă la judecarea cererii principale din Dosar nr. 7115/271/2012, care a fost conexat la Dosar nr. 3189/271/2008**, astfel încât instanţa nu va mai face vorbire despre aceasta, ci în temeiul art. 246 Cod procedură civilă va lua act de renunţare.

Pârâta se opune admiterii cererii din Dosar nr. 3189/271/2008**, iar pe cale de acţiune-reconvenţională, ulterior precizată, cere ca instanţa să constate că pe imobilul în litigiu Statul Român a construit în perioada anilor 1970-1989 următoarele edificate:

-sediu administrativ în suprafaţă de 165 mp din care 111 mp este amplasat pe nr. topo …. şi 54 mp pe nr. topo 1./2;

-hala sortare fructe în suprafaţă de 596 mp din care suprafaţa de 314 mp este amplasată pe nr. top. .. şi 282 mp pe nr. top. ….

-şopron-magazie în suprafaţă de 204 mp din care suprafaţa de 293 mp amplasată pe nr. top. .. şi 11 mp pe nr. topo …../2.

S-a cerut să se constate că aceste construcţii conform H.G. nr. 1087/2008 sunt proprietatea Statului Român aflate în administrarea Universităţii Oradea; să se constate că aceste construcţii fac parte din domeniul public al Statului Român; să se dispună notarea construcţiilor în C.F. şi notarea dreptului de proprietate a Statului Român dobândit cu titlu de construire ca bunuri ce aparţin domeniului public al statului.

Cu cheltuieli de judecată.

Reclamanta-reconvenţională a susţinut că asupra acestor terenuri situate în …, s-au emis în mod nelegal titluri de proprietate şi că antecesorul reclamantelor, ., şi implicit acestea  folosesc în mod nelegal terenul din discuţie care face parte din domeniul public al statului, pe teren fiind edificate şi construcţiile specificate anterior cu privire la care reclamanta relevă că are dreptul să le administreze.

Mai arată că prin Hotărârea de Guvern nr. 1087/2008 privind organizarea Staţiunii de Cercetare Dezvoltare Pomicolă Oradea, Universitatea Oradea a preluat prin absorbţie patrimoniul acestei instituţii, inclusiv imobilele din litigiu, aşa cum rezulta din anexele hotărârii de Guvern amintite.

Pârâta, reclamantă-reconvenţională, a formulat o cerere de arătare a titularului dreptului de proprietate subliniind că Statul Român prin Ministerul Finanţelor este proprietarul terenului deoarece pe acest imobil sunt amplasate construcţii, care au fost edificate de fosta deţinătoare a acestuia, S.C.D.P. Oradea.

Statul Român prin D.G.F.P. Bihor depune un înscris prin care achiesează la susţinerile reclamantei-reconvenţionale solicitând anularea înscrierilor din cartea funciară făcute în favoarea antecesorului reclamantelor şi întabularea statului asupra imobilului.

Pârâtele-reconvenţionale se opun admiterii atât a cererii-reconvenţionale, invocând excepţia autorităţii de lucru judecat, cât şi admiterii cererii dearătare a titularului dreptului, făcând referire la lipsa calităţii procesuale a Statului Român prin M.F.P.-A.N.A.F-D.G.R.F.P. Cluj-Napoca - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor. De asemenea relevă că nici pe fond nu se justifică pretenţiile evidenţiate anterior. Se mai menţionează că reclamanta-reconvenţională şi Statul Român nu deţin nici un act din care să rezulte că sunt proprietari, că acest teren nu face parte din domeniul public şi nu a fost predat reclamantei-reconvenţionale, în timp ce reclamantele justifică un drept de proprietate, întabulat în C.F., care a fost considerat legal prin două hotărâri judecătoreşti irevocabile.

Se solicită respingerea excepţiilor.

Examinând actele şi lucrările dosarelor, instanţa va reţine următoarele:

Prin Sentinţa Civilă nr. 6390/ 26 aprilie 2012 pronunţată de Judecătoria Oradea în Dosar nr. 3189/271/2008* instanţa a admis acţiunea formulata de reclamantul …. în contradictoriu cu pârâta … (continuatoare în drepturi a Staţiunii de Cercetare  Dezvoltare  Pentru Pomicultura), pârâtă care a fost obligată să lase reclamantului  în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul  în suprafaţa de  1924 mp  identificat prin nr. topo 1098/2  din C.F. nr. 4360 Episcopia Bihor şi să achite reclamantului suma de 2000 lei cheltuieli de judecată.

Reclamantul de la acea vreme, în motivare a arătat că a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în temeiul Legii nr. 18/1991 în baza Titlului de proprietate nr. …..2/1999. Din data emiterii acestui titlu a relevat că a achitat în fiecare an impozitul aferent imobilului către Primăria Oradea, dar nu s-a efectuat luarea în folosinţă a acestuia din cauza pârâtei care deţine pe acest teren două construcţii, o clădire în roşu neterminată de 30 de ani şi un şopron. S-a evidenţiat că deşi pârâta a fost notificată, aceasta a refuzat să lase liber terenul pe care l-a ocupat de 9 ani fără titlu.

Pârâta iniţială, Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură, a formulat întâmpinare prin care a solicitat introducerea în cauză a Agenţiei Domeniului Statului Filiala Bihor, a Ministerului Finanţelor şi Economiei în reprezentarea Statului Român, precum şi a Comisiei Locale Oradea pentru aplicarea L. nr. 18/1991, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii ca netemeinică, nelegală şi inadmisibilă.

Aceasta a  invocat nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr. …/1999, precum şi a tuturor actelor anterioare şi posterioare, respectiv înscrierile în cartea funciară şi pe cale de consecinţă şi lipsa calităţii procesuale active a reclamantului.

Excepţia a fost argumentată prin aceea că titlul de proprietate invocat de reclamant este nul, potrivit prevederilor art. 69 Cod procedură civilă combinat cu art. 12 din L. nr. 213/1998, titular al dreptului de proprietate în cauză fiind Statul Român în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului şi dat în concesiune pârâtei prin Contractul de concesiune nr. 20/2002. Faţă de textele legale invocate a apreciat că doar prin manopere dolosive reclamantul a putut obţine titlul de proprietate în cauză cu atât mai mult cu cât din acţiunea lui rezultă că imobilul este afectat de construcţii ce constituie sediul Fermei 11 din cadrul societăţii.

Ulterior, instanţa a pus în discuţia părţilor natura juridică a acţiunii şi a apreciat că respectiva cerere este o acţiune în revendicare, fapt ce rezultă din  încheierea emisă la 30.10.2008.

Faţă de împrejurarea că ………., instanţa a admis excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a acesteia şi a luat act de faptul că reclamantul înţelege să se judece în contradictoriu cu ……., în acord cu cele consemnate prin încheierea pronunţată în şedinţa din 26.11.2009

La data de 4 martie 2010 pârâta ……. a depus prin registratură instanţei cerere-reconvenţională prin care a solicitat a se constata nulitatea absolută parţială a Titlului de proprietate nr. ………2/1999 emis de Comisia Judeţeană de Aplicare a Legii fondului funciar Bihor.

S-a formulat întâmpinare la cererea-reconvenţională în şedinţa publică din 20 mai 2010 prin care reclamantul …., pârât-reconvenţional, s-a opus admiterii acesteia invocând, pe cale de excepţie, nulitatea cererii reconvenţionale, lipsa interesului procesual legitim şi inadmisibilitatea cererii reconvenţionale.

Acţiunea principală este precizată la aceeaşi dată (20 mai 2010), în sensul că reclamantul a solicitat să se constate că pe terenul situat în Oradea, …..3 înscris în C.F. nr. ….. ……Bihor, cu număr topo ……2 există edificate două clădiri construite de ……; să se constate dobândirea de către reclamant a dreptului de proprietate asupra acestor construcţii faţă de care invocă accesiunea imobiliară artificială cu despăgubirea pârâtei cu valoarea adusă fondului.

Întrucât în şedinţa publică din 23 septembrie 2010 instanţa a decis disjungerea acţiunii reconvenţionale formulată de pârâta ……. împotriva pârâţilor …… prin care s-a solicitat să se constate nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. …../1999 emis de Comisia de aplicare a Legii Fondului Funciar şi de Comisia Judeţeană de aplicare a Legii Fondului Funciar pentru suprafaţa de 1924 mp teren, înscris în C.F. nr. …… Bihor, fiind emis cu nerespectarea dispoziţiilor legale, dispunându-se, totodată, suspendarea judecării cererii principale, în baza art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, până la soluţionarea irevocabilă a dosarului disjuns.

 Reclamanta, în cauza de fond funciar, şi-a precizat ulterior cererea solicitând instanţei să constate că este proprietara construcţiilor edificate pe terenul în litigiu, precum şi să dispună notarea în CF a construcţiilor, recunoscându-i-se dreptul de administrare a terenului aferent acestora (construcţiilor). 

În şedinţa din 22.10.2010 reprezentanta pârâtului …. a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat, în condiţiile in care ….. a preluat prin absorbţie patrimoniul …..a, instanţa prorogând discutarea exceptiei invocate şi ase pronunţa asupra acesteia.

Deliberând asupra excepţiei invocate de către pârât, instanţa a constatat că excepţia este întemeiată pentru următoarele considerente: La dosarul cauzei au fost depuse hotărârile judecătoreşti irevocabile pronunţate în litigiile dintre … şi pârâtul ……. având ca obiect anularea titlului de proprietate amintit mai sus, respectiv Sentinţa Civilă nr. 3782/24.05.2006 a Judecătoriei Oradea, Decizia Civilă nr. 249/R/19.03.2007 a Tribunalului Bihor , Sentinţa Civilă nr. 3924/01..06.2007 a Judecătoriei Oradea, Decizia Civilă nr. 1310/R/18.12.2007 a Tribunalului Bihor, Sentinţa Civilă nr. 1589/03.03.2009.

Analizând hotărârile judecătoreşti amintite din perspectiva identităţii de părţi, obiect şi cauză, având în vedere că reclamanta …. este succesoarea în drepturi şi obligaţii a antecesoarei sale ….. de la care a preluat patrimoniul, în temeiul art. 6 din hotărârea de Guvern amintită, toate drepturile si obligaţiile, instanţa a apreciat că hotărârile irevocabile indicate anterior îi sunt opozabile, în pricina analizată existând identitate de părţi, obiect şi cauză cu cea din Dosarul nr. 7227/2005 al Judecătoriei Oradea în care s-a pronunţat Sentinţa Civilă nr. 3782/24.05.2006.

Faţă de împrejurările învederate anterior, instanţa a admis excepţia autorităţii de lucru judecat.

Cererea reconvenţională formulată de pârâtă a fost respinsă prin Sentinţa Civilă nr. 12624/2011 a Judecătoriei Oradea, rămasă irevocabilă prin Decizia Civilă nr. 228/R/2012 dată de Tribunalul Bihor, ambele instanţe confirmând cu autoritate de lucru judecat, valabilitatea titlului de proprietate în baza căruia, prin succesiune legală, reclamantul a devenit proprietarul imobilului din litigiu.

După ce Judecătoria Oradea a pronunţat Sentinţei Civile nr. 12624 la data de 21.11.2011 în Dosar nr. 19026/271/2010, care a rămas irevocabilă prin Decizia Civilă nr. 228/R/2012 a Tribunalului Bihor, pricina din care s-a disjuns acţiunea-reconvenţională a fost repusă pe rol.

 Prin încheierile de şedinţa din 17.02.2012 şi respectiv 19.04.2012, instanţa  a constat că în fapt există doar două dosare, Dosarul nr. 3189/271/2008* şi Dosarul nr. 19026/271/2010.  În  Dosarul nr. 3189/271/2008*  s-a formulat o cerere de abţinere. Pentru soluţionarea cererii de abţinere şi  repartizarea aleatorie  s-a constituit Dosarul nr. 20829/271/2009, astfel cum era practica instanţei la data respectivă. Din eroare soluţionarea cererii  de abţinere s-a ataşat la Dosarul nr. 3189/271/2008*, iar actele de procedură care trebuiau continuate în Dosarul 3189/271/2008 au fost continuate în Dosarul nr. 20829/271/2009, dosar din care s-a disjuns Dosarul 19026/271/2010 (soluţionat irevocabil) .

În şedinţa publică din 19.04.2012 pârâta …… a formulat o nouă cerere-reconvenţională prin care a solicitat să se constate că pe terenul înscris în C.F. nr……., cu număr top. ….. în suprafaţă de 1024 mp, Statul Român a edificat în perioada anilor 1970-1989 următoarele construcţii: clădire cu etaj reprezentând sediu fermă, hală producţie, o magazie, un depozit, un atelier mecanic, un grajd şi casa cântar; să se constate că aceste construcţii sunt proprietatea Statului Român aflate în administrarea ………; să se constate că acestea fac parte din domeniul public al Statului Român; să se dispună notarea în CF al dreptului de proprietate al statului dobândit cu titlu de construire.

Drept urmare, prin încheierea de şedinţă din 19.04.2012, instanţa a dispus disjungerea atât a precizării de acţiune formulată de reclamant la data de 20 mai 2010 privitoare la solicitarea de a se constata că pe terenul situat în Oradea, str. …. înscris în C.F. nr. ….Episcopia Bihor, cu număr topo …… există edificate două clădiri construite de ……. şi de a se constata dobândirea de către reclamantul …. a dreptului de proprietate asupra acestor construcţii faţă de care s-a invocat accesiunea imobiliară artificială cu despăgubirea pârâtei cu valoarea adusă fondului, cât şi a cererii reconvenţionale depusă de pârâta … la termenul din 19 aprilie 2012, formându-se Dosarul cu numărul 7115/271/2012.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa a reţinut că, în conformitate cu înscrierea de sub B 2 din C.F. nr. …… ……ihor, cu nr. topo ………, reclamantul este proprietar al  imobilului, în natura teren extravilan în suprafaţă de 1924 mp cu titlu de succesiune, dreptul de proprietate al acestuia fiind întabulat şi dobândit prin reconstituire, în baza Titlului de proprietate nr. 3392/1999.

Cu privire la  excepţia de inadmisibilitate invocată de pârâtă, instanţa a apreciat  că  acesta este o apărare de fond, inadmisibilitatea  intervenind  în cazul în care  forma  procedurală utilizată  nu este  prevăzută  prin  dispoziţii legale sau  când  pentru promovarea ei legiuitorul impune  îndeplinirea  prealabilă a  unei cerinţe, ceea  ce, s-a conchis, că nu este cazul în speţă. 

Având ca temei prevederilor art. 480 Cod civil, caracteristicile dreptului de proprietate, specificul acţiunii în revendicare (definită ca fiind acţiunea reală prin care proprietarul, care a pierdut posesia bunului său, cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar), instanţa a concluzionat că reclamantul în calitate de unic proprietar al imobilului situat in Oradea, str. ….,  jud. Bihor, identificat prin topo … din C.F. nr. …. Episcopia Bihor  este îndreptăţit să solicite restituirea bunului său de la posesorul neproprietar, că  nu rezulta din nici o proba  aflată la dosarul cauzei că imobilul în litigiu constă în teren si construcţii industriale, respectiv ………  ce a aparţinut  fostei …… (în Cartea funciară nr. ….. …… Bihor asupra terenului nefiind notate construcţii) şi chiar dacă s-ar  accepta aceasta situaţie de fapt, se arată că nu se  schimbă calitatea de proprietar al reclamantului asupra terenului şi nici drepturile conferite lui de această calitate .

  În privinţa susţinerii pârâtei  referitoare la  necesitatea  introducerii în cauză a Agenţiei Domeniului Statului filiala Bihor şi a Ministerului Finanţelor şi Economiei în reprezentarea Statului Român (titulari ai dreptului de proprietate), precum şi a Comisiei Locale …….pentru Aplicarea L. 18/1991, instanţa a  constatat  că această cerere a vizat (în apărarea  pârâtei) şi cererea reconvenţională referitoare la nulitatea titlului de proprietate (obiect al Dosarului 19026/271/2010 disjuns).

Recursul civil introdus de recurenta ………….. împotriva Sentinţei Civile nr. 6390 din 26.04.2012 pronunţată de Judecătoria Oradea, în Dosar nr. 3189/271/2008*, a fost admis ca fondat, hotărârea pronunţată de Judecătoria Oradea fiind casată, iar cauza trimisă spre rejudecare la aceeaşi instanţă, cu recomandarea de a se ţine seama de considerentele D.C. nr. 388/R/2013 din 29.03.2013 dată de Tribunalului Bihor. 

Examinând recursul formulat prin prisma criticilor aduse, cât şi din oficiu, instanţa de recurs a arătat că prin sentinţa dedusă judecăţii reclamantul-intimat a investit prima instanţă cu o acţiune în evacuare recalificată ulterior ca acţiune în revendicare având ca obiect imobilul teren, cu nr. top. … înscris în CF 4……. …., asupra căruia acesta şi-a înscris dreptul de proprietate cu titlu de succesiune în cotă de 1/1 după antecesorul său ……… întabulat în baza Titlului de proprietate nr. 3392/1999 emis de Comisia Judeţeană Bihor de Aplicare a Legii fondului funciar.

Se specifică faptul că recurenta-pârâtă, prin acţiunea reconvenţională a solicitat instanţei de fond să constate că pe terenul cu nr. top. …. înscris în CF …….Oradea, provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 4…………..Bihor, Statul Român a edificat în perioada anilor 1970-1989 o clădire cu etaj reprezentând sediu fermă, o hală de producţie, o magazie, un depozit, un atelier mecanic, un grajd şi casa contor; să se constate că aceste construcţii, conform H.G. nr. 1087/2008, sunt proprietatea Statului Român aflate în administrarea Universităţii Oradea şi fac parte din domeniul public; să se dispună notarea construcţiilor în cartea funciară şi a dreptului de proprietate a Statului Român, dobândit cu titlu de construire ca bunuri aparţinând domeniului public al statului. Cu privire la aceste construcţii a căror existenţă nu a fost contestată de reclamant, acesta a invocat în faţa primei instanţe dreptul de accesiune imobiliară artificială solicitând să se constate că a dobândit dreptul de proprietate asupra construcţiilor în condiţiile art. 494 alin. 3 Cod civil.

Totodată, se reaminteşte că în şedinţa publică din 19 aprilie 2012 prima instanţă a dispus disjungerea acţiunii reconvenţionale formulată de recurenta pârâtă şi precizarea de acţiune formulată de reclamantul intimat, formându-se Dosarul nou cu nr. 7115/271/2012 în care s-a fixat termen de judecată pentru data de 24.05.2012. În aceeaşi şedinţă publică reprezentanta recurentei-pârâte a formulat o cerere de arătare a titularului dreptului solicitând introducerea în cauză a Statului Român proprietarul construcţiilor asupra cărora recurenta-pârâtă a invocat doar existenţa unui drept de administrare.

Deşi în şedinţa publică din 30.10.2008 instanţa de fond a calificat acţiunea formulată de reclamantul intimat ca fiind o acţiune în revendicare şi sub aspectul taxei de timbru a pus în discuţie indicarea valorii obiectului cererii de chemare în judecată, se subliniază că, ulterior, nu a fost indicată această valoare şi nici nu s-a realizat completarea timbrajului. Aşa fiind, în calea de atac, în considerarea dispoziţiilor art. 20 alin. 5 din Legea 146/1997 actualizată, instanţa constatând că în faza procesuală a fondului taxa de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, a dispus obligarea reclamantului-intimat la plata diferenţei taxă timbru de 3.284 lei acestei taxe, făcându-se dovada achitării cu chitanţa depusă la fila 43 dosar.

Instanţa de control a subliniat că prin acţiunea reconvenţională recurenta, reclamantă-reconvenţională, a solicitat să se constate că pe imobilul teren obiect al cererii în revendicare formulată de reclamantul-intimat s-a edificat şi există mai multe construcţii aflate în proprietatea Statului Român ; să se constate că aceste construcţii sunt proprietatea Statului Român aflate în administrarea Universităţii Oradea şi fac parte din domeniul public; să se dispună notarea construcţiilor în cartea funciară şi a dreptului de proprietate al Statului Român, dobândit cu titlu de construire ca bunuri aparţinând domeniului public al statului

şi asupra cărora recurenta are un drept de administrare. În susţinerea acţiunii reconvenţionale recurenta a invocat dispoziţiile H.G. nr. 1087/2008 privind reorganizarea Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Oradea prin preluarea prin absorbţie de către Universitatea Oradea. Se învederează că în Dosarul nr. 7115/271/2012, sub care s-a disjuns acţiunea reconvenţională formulată de recurentă şi precizarea de acţiune formulată de reclamant şi în care calitatea de parte pârâtă o are şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, s-a efectuat un raport de expertiză tehnică judiciară de către expert ……… prin care s-a  concluzionat că imobilul teren cu nr. top. 1098/2, obiect al prezentului litigiu, este afectat în parte de amplasamentul construcţiilor evidenţiate în lucrare şi în schiţa anexă, construcţii ce fac obiectul acţiunii reconvenţionale disjunse sub număr de dosar specificat mai sus. Se evidenţiază că, într-adevăr, potrivit art. 135 Cod procedură civilă, cererea reconvenţională dacă nu a fost formulată înăuntrul termenului prevăzut de lege, se va judeca separat, cu excepţia situaţiei în care părţile consimt să se judece împreună, şi se reţine că, în speţă, nu a existat consimţământul reclamantului intimat în acest sens, motiv pentru care instanţa de fond a dispus disjungerea precizării de acţiune şi a acţiunii reconvenţionale, însă prin natura cererilor formulate, atât cererea principală în revendicare, cât şi precizarea de acţiune prin care se invocă accesiunea imobiliară artificială în condiţiile art. 494 Cod civil, precum şi acţiunea reconvenţională prin care s-a solicitat să se constate existenţa construcţiilor pe imobilul teren în litigiu, proprietatea reclamantului intimat şi a dreptului de proprietate publică a Statului Român asupra acestor construcţii cu  înscrierea dreptului în cartea funciară, cereri care au între ele o strânsă legătură, în baza rolului activ conferit de art. 129 Cod procedură civilă, instanţa de fond avea obligaţia de a pune în discuţia părţilor conexarea dosarului disjuns 7115/271/2012 la prezentul dosar în vederea asigurării unei soluţionări unitare a cererilor şi care poate fi realizată numai prin judecarea împreună a acestor cereri raportat la obiectul acestora, cu atât mai mult cu cât în dosarul disjuns calitatea de parte o are şi Statul Român. Se mai arată că, pe de altă parte, instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra cererii formulată de recurenta-pârâtă de arătare a titularului dreptului şi prin acţiunea reconvenţională se invocă faptul că, edificiile-construcţii arătate în cerere reprezintă domeniul public al Statului Român. Pentru verificarea, analizarea şi o justă soluţionare a cauzei, instanţa de recurs a apreciat că numai prin judecarea împreună a tuturor cererilor în cadrul procesual stabilit în cele două cauze se poate realiza o analiză temeinică şi o judecată unitară şi cum în calea de atac a recursului nu se poate da curs excepţiei de conexitate prevăzută de art. 164 Cod procedură civilă, precum şi pentru considerentele mai sus expuse, a apreciat recursul formulat ca fiind fondat, astfel încât l-a admis, în temeiul art. 312 alin 3 Cod procedură civilă, casând sentinţa recurată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond.

Pe parcursul judecării recursului, la data de 20.02.2013, reclamantul ….. a decedat, aspect ce rezultă din Certificatul de deces nr. 426, împrejurare adusă la cunoştinţa instanţei de către moştenitoarele acestuia ………, în calitate de fiică şi …., în calitate de soţie, care au înţeles să-şi însuşească cererea şi să continue procesul.

Luând în considerare prevederile art. 315 Cod procedură civilă, conform cărora hotărârile instanţei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum şi asupra necesităţii administrării probelor sunt obligatorii pentru judecătorii fondului, văzând considerentele D.C. nr. 388/R/2013 a Tribunalului Bihor, raportat la art. 164 Cod procedură civilă, s-a dispus conexarea Dosarului nr. 7115/271/2012 la pricina aflată în rejudecare, îndosariată sub nr.  3189/271/2008**.

În această fază a reluării ciclului procesual, dată fiind admiterea declaraţiei de incompatibilitate a judecătorului care a pronunţat sentinţa casată în Dosar nr. 3189/271/2008*, s-a procedat la repartizarea aleatorie a pricinii, astfel încât completul VI civil a fost investit cu judecarea cererii.

Raportat la Sentinţa Civilă nr. 3782 din 24.05.2006, pronunţată de Judecătoria Oradea în Dosar nr. 7227/2005, care a vizat cererea formulată de reclamanta ……privind anularea parţială a Titlului de proprietate nr. …..08.1999, emis de Comisia de aplicare a Legii Fondului Funciar şi de Comisia Judeţeană de aplicare a Legii Fondului Funciar pentru suprafaţa de 1924 mp, teren înscris în C.F. nr. ……. Bihor, precum şi anularea înscrierilor din cartea funciară făcute în baza titlului menţionat, s-a reiterat de către judecătorul titular al completului VI civil declaraţia de abţinere de la judecarea pricinii din  Dosar nr. ……**, care a fost respinsă, după cum a fost respinsă şi cererea de recuzare întocmită de pârâta Universitatea Oradea.

Aşadar, cu privire la acţiunea în revendicare  ce formează obiectul Dosar nr. 3189/271/2008**, instanţa o va admite în baza art. 480 Cod civil având ca temei următoarele:

Imobilul din litigiu a făcut în anul 1995 obiectul reconstituirii dreptului la proprietate în favoarea foştilor proprietari, conform Legii nr.l8/1991, comisiile de fond funciar abilitate, dispunând încă din anul 1999 eliberarea titlului de proprietate în favoarea antecesorului reclamantului, actualmente decedat, titlu declarat de instanţele judecătoreşti în mod irevocabil ca valabil.

Astfel, în favoarea numitului …….., antecesorul reclamantelor, a fost emis Titlului de proprietate nr. 3392/30.08.1999 de Comisia de aplicare a Legii Fondului Funciar şi de Comisia Judeţeană de aplicare a Legii Fondului Funciar pentru suprafaţa de 1924 mp, teren înscris în C.F. nr. …… Episcopia Bihor, acestuia reconstituindu-i-se dreptul de proprietate pe vechiul amplasament, terenul respectiv fiind în proprietatea privată a statului.

Acest ultim aspect rezultă din Adresa nr. …….1/17.10.2007 a A.D.S. Bucureşti, care confirmă că în documentaţia Proiectului de hotărâre a Guvernului privind reorganizarea S.C.D.P. Bihor şi preluare prin absorbţie a patrimoniului acesteia de către pârâta Universitatea Oradea, ternul în litigiu nu mai figura nici în proprietatea privată, nici în proprietatea publică a statului deoarece constituise deja obiectul reconstituirii în baza legii fondului funciar, împrejurare recunoscută de însuşi Statul Român.

Faptul că imobilul din litigiu nu face parte din domeniul public al statului rezultă cu autoritate de lucru judecat şi din Decizia Civilă nr. 249/R/2007 a Tribunalului Bihor, care a statuat că nu există nici o dovadă care să probeze contrariul, toate actele invocate (liste de inventar, schiţe, contract de concesiune, autorizaţii de amenajări plantaţii pomicole etc.) nefiind apte să ducă la dobândirea sau atestarea unui drept de proprietate asupra imobilului în litigiu.

Hotărârile judecătoreşti irevocabile la care s-a făcut referire mai sus, pronunţate în litigiile dintre Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultura Bihor şi Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar Oradea, Comisia Judeţeana de Aplicare a Legii Fondului Funciar Bihor şi pârâtul ……. având ca obiect anularea titlului de proprietate amintit mai sus, s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat valabilitatea titlului de proprietate eliberat în favoarea antecesorului reclamantelor.

Acţiunea-reconvenţională din dosarul conexat va fi respinsă pe lângă motivele enunţate anterior şi pentru că acele construcţii despre care reclamanta-reconvenţională face vorbire, identificate de expert, au fost edificate în mod ilegal, atâta timp cât nu s-a dovedit că există autorizaţia administrativă de construcţie necesară, fapt confirmat şi prin Sentinţa Civilă nr. 3782/2006 pronunţată de Judecătoria Oradea.

La articolul 4 alin. 3 din H.G. nr. 1087/2008 privind reorganizarea ……… prin preluarea prin absorbţie de către ….. se prevede modalitatea prin care reclamanta-reconvenţională are posibilitatea recuperării contravalorii unor construcţii legal edificate pe terenurile care au fost restituite deja în favoarea persoanelor îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate în baza legii fondului funciar.

Pentru a se constata autoritate de lucru judecat este necesar a exista triplă identitate de elemente: părţi, cauză, obiect.

Cum, nu s-a dovedit existenţa cumulativă a celor trei elemente, în temeiul art. 137 Cod procedură civilă, instanţa va respinge excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de reclamante.

Cererea de arătare a titularului dreptului, care este de fapt o cerere de intervenţie (dar instanţa va păstra prin prisma art. 315 Cod procedură civilă prima calificare şi se va pronunţa pe fondul acesteia întrucât în decizia de casare este astfel calificată, situaţie în care nu va analiza excepţia lipsei calităţii procesuale a Statului Român prin M.F.P.-A.N.A.F-D.G.R.F.P. Cluj-Napoca - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor) va fi respinsă pentru motivele expuse mai sus, în baza art. 64, art. 65 Cod procedură civilă.

Fiind în culpă procesuală pârâta va fi obligată, în acord cu art. 274 Cod procedură civilă, să le plătească reclamantelor cheltuieli de judecată în cuantum de 5784 lei constând în: 2000 lei cheltuieli acordate de instanţa de fond prin S.C. nr. 6390/2012; 1500 lei onorariu avocat conform chitanţei 24/07.06.2012; 1000 lei onorariu avocat în rejudecare potrivit chitanţei nr. 103/11.06.2013; 3284 lei taxă timbru în rejudecare conform chitanţei din data de 23.05.2013.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea din Dosar nr. 3189/271/2013 formulată şi precizată de reclamantul  …….., ulterior de succesorii săi ………, jud. Bihor  în contradictoriu cu pârâta ………., (continuatoare în drepturi a ……

Obligă pârâta să recunoască reclamantelor dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în C.F. nr. …3 Oradea, nr. top. ……., în natură livadă, cu o suprafaţă de 1924 mp şi să se abţină de la efectuarea în viitor a vreunor acte de tulburare a dreptului de proprietate al acestora.

Ia act de renunţarea reclamantelor la acţiunea principală din Dosar nr. 7115/271/2012 privind dobândirea dreptului de proprietate prin accesiune asupra construcţiilor despre care pârâta face vorbire.

Respinge cererea-reconvenţională din Dosar nr. 7115/271/2012 formulată şi precizată de reclamanta-reconvenţională ….. împotriva pârâtelor-reconvenţionale ……

Respinge cererea de arătare a titularului dreptului ca fiind Statul Român prin M.F.P.-A.N.A.F-D.G.R.F.P. Cluj-Napoca - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor.

Respinge excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de reclamante.

Obligă pe pârâtă  să achite reclamantelor suma de 5784 lei cheltuieli de  judecată.

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 12.02.2014.

PREŞEDINTE GREFIER

……………….