Incredintare nimor

JUDECATORIA

Asupra cererii de fata:

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei B, sub nr. 189/2010  reclamanta C S-A a solicitat, in contradictoriu cu paratul A C-D, incredintarea, spre crestere si educare, a minorei A A-A, nascuta la data de X.

In motivare, reclamanta arata ca a trait in concubinaj cu paratul si din relatia lor a rezultat minora A A-A, nascuta la data de X.

Reclamanta arata ca un an de zile au locuit impreuna la bunicii paratului, iar in anul 2005 paratul a plecat din tara, bunicii acestuia au dat-o afara pe ea din casa iar minora a ramas la acestia, de 5 ani de zile paratul este plecat din tara iar ea este impiedicata sa-si vada fata.

Reclamanta a mai aratat ca ea locuieste la B, are serviciu si conditii materiale sa-si creasca fiica, este indreptatita moral si legal sa-si creasca propriul copil.

Cererea a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art. 100 raportat la art. 42, 107, 86 si 94 din Codul fam.

In sustinere reclamanta a depus copie certificata dupa cartea de identitate, certificat de nastere  al minorei, adeverinta nr. 222/01.09.2010(f. 4-7).

Cererea a fost legal timbrata cu suma de 10 lei , conform chitantei seria 299-249-58/PVO din 06.09.2010 (f. 3) si timbru judiciar de 0,15 lei.

La data de 11.11.2010 paratul a depus Intampinare si cerere reconventionala .

In intampinarea formulata paratul a aratat ca cele sustinute prin cererea de chemare in judecata nu sunt reale si nu intelege demersul reclamantei in conditiile in care fetita s-a aflat dintotdeauna la el si familia lui, iar reclamanta nu a fost impiedicata niciodata sa ia legatura cu aceasta .

Paratul arata ca in perioada facultatii a avut o relatie de concubinaj cu reclamanta, relatie din care s-a nascut minora. La inceput au locuit impreuna la I si pentru ca nu se descurcau cu un copil mic au venit sa locuiasca la parintii sai, astfel ca de la varsta de 3 luni fetita a fost crescuta de el cu ajutorul zilnic al parintilor .

De asemenea, paratul arata ca reclamanta provine dintr-un mediu dezorganizat si nu a realizat niciodata ce inseamna cu adevarat responsabilitatea de mama. Astfel, arata paratul, la momentul cand a inceput relatia cu reclamanta aceasta era eleva in clasa a XII-a , iar el student la I , au locuit imediat dupa nasterea minorei la I, apoi aproximativ o luna au locuit la parintii paratului iar apoi reclamanta a plecat. Dupa cateva saptamani s-a intors, a luat-o pe minora, iar dupa alte 3 saptamani s-a intors impreuna cu minora, ambele fiind bolnave. Ulterior aceasta a plecat la I , la B si timp de mai multi ani nu a venit sa vada fetita decat de 2-3 ori pe an si asta numai la rugamintile bunicii paterne. De asemenea, paratul arata ca in nenumarate randuri reclamanta a dezamagit-o pe minora , i-a promis ca vine sa o vada , sa o ia de la gradinita dar a plecat la B „sa-si schimbe viata”.

Paratul mai arata ca reclamanta a avut mai multe relatii intamplatoare, fiind implicata intr-un dosar in care „ colegul de camera” s-a aruncat de la geam in fata ei.

De asemenea, paratul arata ca reclamanta a dat declaratie ca renunta la custodia fetitei , iar aceasta nu prezinta garantii sociale si morale pentru a creste minora.

In cererea reconventionala, paratul-reclamant solicita incredintarea spre crestere si educare a minorei A A-A, nascuta la data de 07.03.2004 cu obligarea reclamantei-parate la plata pensiei de intretinere.

In probatiune a propus proba cu acte, interogatoriu si martori.

Cererea este legal timbrata cu taxa judiciara de timbru de 8 lei , conform chitantei seria /PVO din 07.10.2010( f. 22) si timbru judiciar.

La termenul din 25.11.2010 reclamanta-parata a depus raspuns la intampinarea paratului si intampinare la cererea reconventionala a acestuia , prin care a aratat ca sustinerea paratului-reclamant ca ar proveni dintr-un mediu dezorganizat este o exagerare, deoarece parintii sai sunt cadre didactice, insa datorita unor neintelegeri acestia au divortat. In plus, arata reclamanta parintii sai nu au nicio legatura cu faptul ca ea doreste sa intre in legalitate si  sa-si creasca si educe fetita.

Reclamanta arata ca nu este legal si nici moral ca minora sa fie crescuta de bunicii paterni in conditiile in care ea locuieste in B ca si copilul sau, are conditii materiale , are serviciu,  iar paratul este plecat de mai multi ani in strainatate.

De asemenea, reclamanta arata ca nu a fost decazuta din drepturile parintesti iar instanta trebuie sa tina cont de interesul minorei si de prevederile art. 5 alin 2 din Legea nr. 272/2004 potrivit carora raspunderea pentru cresterea si asigurarea dezvoltarii copilului revine in primul rand parintilor.

La acelasi termen, reclamanta-parata a depus la dosarul cauzei si inscrisul intitulat „intampinare ” in care se arata ca scopul acestei actiuni nu este acela de a defaima pe cineva , ci acela de a-si castiga dreptul de a-si creste copilul.

Reclamanta arata ca majoritatea afirmatiilor facute sunt in mare parte false, izvorand din antipatia pe care o manifesta bunica minorei fata de ea. Reclamanta arata ca provine dintr-o familie de intelectuali, ambii parinti fiind cadre didactice, si chiar daca situatia familiala nu  a fost foarte buna, parintii divortand , mama plecand in strainatate iar tatal mutandu-se cu serviciul in alt oras, atat ea cat si fratele sau au fost crescuti in spiritul dragostei fata de carti si al ajutarii celor in nevoie, ei insisi fiind nevoiti sa se intretina singuri din perioada adolescentei.

Reclamanta arata ca a avut o relatie de 3 ani cu paratul , in urma careia s-a nascut minora. Au locuit o perioada la I si au incercat sa o creasca singuri pe minora, cu sprijin financiar din partea parintilor, dar la sfarsitul anului scolar au fost nevoiti sa se intoarca la B , unde au locuit la parintii paratului.

Reclamanta mai arata ca decizia de a pleca din casa acestora  a fost determinata de comportamentul violent al paratului, care obisnuia sa ii aplice frecvent corectii fizice.

De asemenea, reclamanta mai arata ca responsabilitatea de a fi mama nu a  fost straina de ea , intrucat fiica ei a fost  principala motivatie in toate eforturile pe care le-a intreprins : finalizarea studiilor in paralel cu serviciul si cu toate ca a fost nevoita sa lucreze in B, la B neavand o locuinta  si nu-si putea gasi serviciu, a pastrat  relatia cu fiica ei, de care este foarte atasata, vizitand-o si procurandu-i cele necesare cat de des a putut in limita posibilitatilor financiare, lunar, saptamanal si uneori chiar si zilnic.

Reclamanta arata ca acum indeplineste conditiile pentru a-si creste copilul , are o locuinta, are loc de munca stabil, diploma in domeniul economic, este sanatoasa fizic si psihic, frecventeaza biserica si este dornica sa-si creasca copilul ca o adevarata mama.

In cauza s-a efectuat ancheta sociala de catre autoritatea tutelara din cadrul Primariei mun. B .

S-au administrat probele cu inscrisuri, interogatoriul reclamantei-parate si au fost audiati martorii, propusi de reclamanta-parata, , propusi de paratul reclamant.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata urmatoarele:

Partile au avut o relatie de concubinaj in perioada studentei, in urma careia s-a nascut la data de minora A A-A. Timp de 3 luni dupa nasterea minorei, partile au locuit impreuna cu aceasta la I intr-un apartament inchiriat, fiind ajutati din punct de vedere financiar atat de parintii paratului-reclamant, cat si de mama reclamantei-parate. Dupa terminarea anului scolar, partile impreuna cu minora au venit la B si au locuit impreuna in casa parintilor paratului-reclamantului. In urma unor divergente intre parti, reclamanta-parata impreuna cu minora au plecat din  locuinta  acestora la o matusa a ei in casa careia au locuit o perioada scurta de timp, aproximativ o luna , dupa care s-au intors in casa parintilor paratului-reclamant.

In interogatoriul administrat reclamanta-parata a afirmat ca dupa 3 saptamani s-a intors in casa parintilor paratului intrucat s-a impacat cu acesta , dar a recunoscut si ca nu avea conditii pentru a locui in alta parte si pentru a o creste singura pe minora.

Reclamanta a recunoscut ca a dat o declaratie de renuntare la custodia minorei in favoarea paratului insa a facut acest lucru sub presiunea familiei acestuia si dupa ce fusese agresata de catre parat.

La dosar la fila 52 se afla o declaratie sub semnatura privata semnata de reclamanta , de parat si de numita, din data de 01.05.2005 in care reclamanta renunta la custodia minorei in favoarea tatalui.

In septembrie 2005 reclamanta-parata afirma ca a fost data afara din casa parintilor paratului dupa ce acesta a agresat-o, iar parintii lui luandu-i apararea i-au spus ca daca nu-i convine este libera sa plece.

Dupa acest eveniment reclamanta-parata a locuit in diferite perioade in localitatea I si in localitatea B, din declaratiile ei si ale martorilor si-a finalizat studiile, a avut diferite locuri de munca. Din interogatoriul administrat, reiese ca reclamanta parata lucreaza inca din 2001, este adevarat ca a avut mai multe locuri de munca, insa aceasta demonstreaza ca reclamanta-parata a fost nevoita sa munceasca de la o varsta frageda si ca a fost interesata sa-si asigure existenta prin munca.

Paratul –reclamant este plecat in strainatate din anul 2005, acolo avand contract de munca si fiind luat in evidenta de autoritatile spaniole, iar in tara vine o data sau de doua ori pe an.

Minora A A-A a locuit din anul 2005 si pana in prezent in casa proprietatea parintilor paratului-reclamant, acestia ocupandu-se efectiv de cresterea, intretinerea si educarea minorei, reclamanta vizitand-o din cand in cand, iar paratul trimitand bani pentru intretinerea acesteia si comunicand cu ea prin intermediul internetului.

Minora a mers la cresa din primul an de viata, iar de la varsta de 3 ani a mers la gradinita. Cei care s-au ocupat de acest aspect au fost parintii paratului, impartindu-si atributiile, bunica paterna o ducea dimineata, iar bunicul patern o lua la sfarsitul programului, fiind ajutati in perioada vacantelor si de catre fiica acestora.

Banii pentru plata cresei si gradinitei au fost trimisi de catre  parat, reclamanta recunoscand ca nu a achitat niciodata contravaloarea acestora.

Din declaratia fostei educatoare a minorei , rezulta ca bunicii paterni se ocupau de minora , ei o aduceau-luau de la gradinita, minora fiind deseori suparata ca nu vine mama ei sa o ia si acuzand-o pe bunica ca,  din cauza ei nu vine mama la ea sau nu da vreun telefon.

Concluzia fostei educatoare fiind aceea ca minora este foarte bine ingrijita si educata de catre bunicii paterni , iar mama minorei este iresponsabila fata de propriul ei copil si nu merita titulatura de mama. Concluzia si-a format-o din discutiile cu bunicii paterni care i-au marturisit ca mama minorei pleaca in mod frecvent din localitate motivat de faptul ca are un serviciu la B si ca nu vine la minora decat la insistentele bunicilor.

De asemenea, din fisa de caracterizare psihopedagogica aflata la dosarul cauzei se desprinde concluzia ca minora se afla in grija tatalui si  bunicilor paterni de la varsta de 3 luni , acestia se ocupa in exclusivitate de cresterea si educarea minorei, relatiile dintre ei sunt foarte bune, organizate bazate pe dragoste si intelegere, existand o atmosfera destinsa si o preocupare deosebita a bunicilor pentru dezvoltarea copilului din toate punctele de vedere, iar minora este un copil sensibil, ofera multa afectiune celor care se ocupa de buna ei crestere.

Din probele administrate nu se poate desprinde concluzia ca reclamanta a fost total dezinteresata de minora.  Aceasta a vizitat-o deseori, i-a cumparat atunci cand a putut haine, carti, dulciuri, dar i-a lasat si bani . De asemenea, a scos-o la plimbare,  in parcuri, locuri de joaca pentru copii, bucurandu-se una de alta.

Desi martorii propusi de paratul-reclamant au afirmat, fie ca minora nu se simte bine in prezenta mamei, fie ca nu-i place casa in care locuieste aceasta, una dintre camere nefiind mobilata, fie ca reclamanta nu i-a dat de mancare ori ca nu s-a preocupat de ea , ci  de  musafirii ei , instanta nu poate retine ca minora nu este atasata de reclamanta, sau ca reclamanta nu este atasata de minora. Intre ele exista o relatie de afectiune, insa aceasta relatie este afectata de timpul relativ scurt petrecut  impreuna, de faptul ca pentru minora „acasa” este casa bunicilor ei , acolo unde si-a petrecut viata de la varsta de 3 luni pana in prezent, ca pentru ea „mama” inseamna si bunica paterna , care a crescut-o de mica , s-a ocupat de tot ce inseamna crestere, ingrijire, vizite medicale, vaccinuri obligatorii, educatie, petrecerea timpului liber, serbari, aniversari si din toate probele administrate rezulta ca bunicii paterni s-au ocupat foarte bine de minora.

Reclamanta o viziteaza pe minora, mai des in ultimul timp, de cand locuieste la B si are si locul de munca aici, bunicii paterni ii permit acest lucru, o incurajeaza in acest sens, este adevarat ca uneori programul minorei nu coincide cu programul reclamantei, dar instanta apreciaza ca este in interesul minorei sa aiba un program riguros care sa fie respectat.

De asemenea, este justificata si o oarecare neincredere si reticenta din partea bunicilor fata de solicitarile reclamantei de a petrece mai mult timp cu minora sau de a sta peste noapte cu ea, acest lucru datorandu-se de comportamentul reclamantei care  i-au determinat sa-si piarda increderea in responsabilitatea acesteia. Astfel, intr-unul din cazuri, desi bunica paterna i-a comunicat reclamantei ca minora se afla sub tratament cu antibiotic si  are ore fixe de administrare, reclamanta a intarziat cu mai mult de o ora, de asemenea cu alta ocazia luand minora le-a promis ca o aduce pana seara inapoi, dar aceasta a adus-o a doua zi fara a-i avertiza in prealabil, cu alta ocazie le-a promis ca o va lua de la gradinita, dar fara a-si anunta modificarea programului a plecat la B, fetita fiind luata de bunici dupa ce au fost anuntati de educatoare.

Instanta apreciaza intentia reclamantei-parate de a solicita incredintarea minorei spre crestere si educare, considerandu-l un pas important pentru relatia mama fiica si pentru asumarea responsabilitatii materne, insa din probele administrate instanta considera ca in interesul superior al minorei este ca aceasta , cel putin la acest moment sa fie incredintata tatalui spre crestere si educare.

Chiar daca paratul reclamant este plecat in strainatate, iar comunicarea cu minora se face prin intermediul internetului si doar o data, cel mult de doua ori pe an acesta vine in tara petrecand timpul efectiv alaturi de minora , instanta nu poate ignora faptul ca minora a fost crescuta de tata, e drept prin intermediul bunicilor, acesta preocupandu-se de partea financiara a cresterii minorei, i-a oferit un climat familial stabil si propice bunei cresteri, o locuinta stabila.

Reclamanta a contribuit sporadic la intretinerea minorei, atunci cand avea si in limita posibilitatilor pe care le avea, recunoscand ca nu a avut conditii sa o creasca pe minora. Acum reclamanta are un loc de munca la B, incepand cu 31.05.2010 pe perioada nedeterminata, are un apartament in care locuieste, format din doua camere, pe care l-a zugravit si mobilat corespunzator, fara a demonstra insa daca apartamentul este proprietate sau inchiriat. Cresterea unui copil inseamna mai presus de toate responsabilitate, asumarea conditiei de parinte si indiferent de conditiile materiale, oferirea climatului familial.

Astfel din probele administrate, instanta retine ca cel putin deocamdata, reclamanta nu a demonstrat stabilitate in viata,  la locul de munca sau domiciliu si ca in interesul minorei este ca aceasta sa beneficieze de stabilitate. Nu sunt argumente pentru a modifica regimul de viata al minorei, care este obisnuita cu regimul de viata oferit de tatal sau , prin intermediul bunicilor, cu locuinta in care a crescut dintotdeauna, cu familia in care a crescut si care s-a ingrijit ireprosabil de ea.

Pentru considerentele expuse  si avand in vedere dispozitiile art. 5 si 38 din legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, conform carora, la luarea deciziilor privind incredintarea copilului, trebuie sa primeze interesul superior al acestuia, instanta va respinge cererea formulata de reclamanta – parata, va admite cererea reconventionala formulata de paratul-reclamant si va incredinta acestuia din urma pe minora A A-A, nascuta la 07.03.2004.

In temeiul dispozitiilor art. 93 si 94 Cod familie instanta va obliga reclamanta-parata sa contribuie la intretinerea minorei prin plata, lunar, a unei pensii de intretinere, in cuantum de 280 lei calculata in functie de salariul net realizat de aceasta  pe ultimele 6 luni, conform adeverintei nr. 851/28.12.2010 .

Nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

Cererea este legal timbrata.

1

Domenii speta

Spete similare