Pretentii

Sentinţă civilă 2798 din 15.10.2011


INSTANTA

I. Procedura de judecata

A. Cererea de chemare in judecata

Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei  B la data de 16.06.2011 (fila 1) sub numar de dosar X/189/2011, repartizat in mod aleatoriu prezentului complet (C8 civil) reclamanta B M a chemat in judecata parata M I, solicitand obligarea paratei la restituirea  sumei de  2500 lei cu dobanzile aferente de la termenul scadent, respectiv decembrie 2009, pana la achitarea integrala a sumei, cu cheltuieli de judecata.

In fapt, reclamanta a invederat ca, intrucat o cunoaste pe parata de mai mult timp, aceasta i-a solicitat la inceputul anului 2009 sa o imprumute cu suma de 2500 lei. Intrucat nu avea aceasta posibilitate, avand o pensie mica, la insistentele paratei, a facut un imprumut la BRD in suma de 3.500 lei, din care 1.000 lei i-a oprit pentru plata unor facturi restante, restul de 2500 ron imprumutandu-i paratei. La data de 12.02.2009 parata si-a luat angajamentul ca in timp de un an de zile pana la sfarsitul lunii decembrie ii va restitui banii.  Anul acesta parata i-a platit sporadic o parte din bani, dar avand in vedere suma pe care o plateste la imprumutul contractat cu BRD, reclamanta a apreciat ca parata ii datoreaza suma de 2.500 ron.

In drept, a invocat art. 1576, art. 1584 C. civ.

Reclamanta si-a precizat actiunea aratand ca parata mai are de achitat suma de 1.325 lei debit principal, intrucat aceasta i-a restituit suma de 1.185 lei. A aratat ca solicita dobanda in cuantum de 2.600 lei, intrucat s-a impovarat cu o datorie la banca reprezentand comision bancar si dobanda.

Instanta a calculat taxa de timbru aferenta celor doua capete de cerere, astfel: 211 lei pentru primul capat de cerere si suma de 219 lei pentru cel de-al doilea capat de cerere privind dobanda legala (total 430 lei), conform art. 2 alin. 1 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Din totalul de 430 lei reclamanta a beneficiat prin incheierea din data de 26.09.2011 de ajutor public judiciar in forma reducerii cu 50 % a taxei judiciare de timbru, reclamanta urmand sa achite suma de 215 lei reprezentand taxa judiciara de timbru.

Au fost aplicate timbre judiciare in  valoare 3 lei,  conform art. 3 din O.G. 32/1995 privind timbrul judiciar.

B. Apararile formulate

Parata, a formulat intampinare (fila 10)  prin care a recunoscut faptul ca datoreaza  reclamantei suma de 1325 lei reprezentand imprumut nerestituit, cu termen de scadenta in decembrie 2009. A aratat ca in momentul in care va termina de achitat suma de 2.500 lei cat datoreaza in total reclamantei, va merge la BRD unde reclamanta a contractat imprumutul in vederea calcului dobanzii de la data imprumutului pana la data achitarii efective a sumei.  A precizat ca nu este de acord sa plateasca suma de bani pe care reclamanta o solicita reprezentand dobanda si comisionul bancar. A precizat ca nu are posibilitati de plata.

C. Probe

In temeiul art. 112 C.pr.civ., au fost anexate actiunii copii de pe urmatoarele inscrisuri:  carte de identitate (fila 5), chitanta din 12.02.2009 (fila 8),  contractul de imprumut  nr. 510750928 din 30.01.2009 (filele 20-24).

Prin incheierea de sedinta de la data de 06.09.2011 (f. 15), instanta a incuviintat reclamantului proba cu inscrisuri, cu interogatoriul paratei, raspunsurile la interogatoriu fiind consemnate si atasate la dosar la fila 18.

II. Rationamentul instantei

In urma analizarii probelor din dosar, instanta a retinut urmatoarele:

A. Situatia de fapt:

Intre reclamanta B M, in calitate de imprumutator si parata M I in calitate de imprumutat, s-a incheiat un contract de imprumut de consumatie in forma verbala, prin care cea dintai a acordat celei din urma, suma de 2.500 lei imprumutata asumandu-si obligatia de a restitui la scadenta imprumutul in luna decembrie 2009. Aceasta suma a provenit dintr-un imprumut bancar pe care l-a contractat reclamanta in cuantum de 3500 lei, asa cum rezulta din contractul de imprumut nr. 510750928 din data de 30.01.2009, din care 1.000 lei au fost folositi de catre reclamanta, aspect necontestat in cauza, iar suma de 2.500 lei au fost imprumutati paratei.

Pana la sesizarea instantei si pana la pronuntarea prezentei hotarari, parata nu si-a indeplinit in totalitate obligatia contractuala de restituire a imprumutului ce i-a fost acordat de reclamant, restituind doar suma de  1185 lei, aspect necontestat de catre parti, ramanand un rest de restituit in cuantum de 1325 lei.

B. In drept:

Potrivit art. 6 alin. 2 C. civil, actele si faptele juridice incheiate ori, dupa caz savarsite inainte de intrarea in vigoare a legii noi, nu pot genera alte efecte juridice decat cele prevazute de legea in vigoare la data incheierii sau, dupa caz, savarsirii ori producerii lor.

Desi prezenta actiune este inregistrata pe rolul instantei la data de 16.06.2011, intrucat contractul de imprumut este incheiat inainte de intrarea in vigoare a Noului cod civil  (01 10.2011) sunt incidente dispozitiile legii sub imperiul caruia a fost incheiat.

Asadar, in solutionarea prezentei cauze sunt incidente urmatoarele texte de lege:

Articolul 969 din Codul civil din 1864, conform caruia conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante. Articolul 970 din acelasi cod, conform caruia conventiile trebuie executate cu buna-credinta.

Articolul 1576 C.civ., potrivit cu care imprumutul este un contract prin care una dintre parti da celeilalte oarecare catime de lucru, cu indatorirea pentru dansa de a restitui tot atatea lucruri, de aceeasi specie si calitate.

Potrivit art. 1584 C.civ., principala obligatie a imprumutatului este de a restitui lucrurile imprumutate in aceeasi calitate si cantitate si la timpul stipulat.

Potrivit art. 129 alin. 1 C.pr.civ., partile au indatorirea de a-si proba pretentiile.

C. Solutia instantei:

Raportand textele de lege mai sus enuntate la situatia de fapt retinuta, instanta constata ca prezenta actiune este intemeiata  numai in parte.

I. In ceea ce priveste suma de bani reprezentand imprumut nerestituit

Asa cum s-a retinut, partile au incheiat  un contract de imprumut, in forma verbala, prin care reclamanta a remis suma de  2500 lei, parata  obligandu-se  la restituirea acestei sume in luna decembrie 2009. Ulterior, partile au incheiat un inscris sub semnatura privata depus la dosar la fila 6, prin care parata recunoaste ca a imprumutat suma de 2500 lei, precizand ca ii va inapoia in luna decembrie 2009. Din suma totala de 2.500 lei, parata a restituit suma de 1.185 lei.

Avand in vedere ca acest contract nu este contestat de catre parata, aceasta recunoscand prin intampinare si  in fata instantei  suma imprumutata, constatand obligatia paratei de restituire la scadenta a imprumutului in suma de 1315 lei, retinand ca parata nu si-a indeplinit aceasta obligatie pana la pronuntarea prezentei sentinte, instanta urmeaza sa admita capatul de cerere principal privind restituirea sumei imprumutate, cu care a fost investita.

II. In ceea ce priveste dobanda legala si comisionul bancar in suma de 2600 lei

Instanta gaseste neintemeiat capatul de cerere privind obligarea paratei la plata dobanzii legale si a comisionului bancar, platit de catre reclamanta in temeiul contractului de credit incheiat de catre reclamanta cu banca BRD.

Instanta are in vedere art. 1578 C. civ., care consacra principiul nominalismului monetar, si potrivit caruia, in cazul imprumutului de bani, la scadenta trebuie restituita suma imprumutata, indiferent de scaderea sau sporirea valorii banilor.

Pentru ca imprumutul sa fie purtator de dobanzi este nevoie de o clauza in acest sens, iar daca  nu exista o asemenea clauza, dobanda nu este datorata de drept. Astfel, potrivit art. 1587 C. civ. in cazul imprumuturilor de bani, producte sau alte bunuri mobile, se pot stipula dobanzi, prin urmare, in lipsa de stipulatie, imprumutul este cu titlu gratuit.

Din probele administrate in cauza nu rezulta ca la momentul incheierii contractului, partile au convenit ca parata sa plateasca dobanda aferenta sumei imprumutate.  Contractul incheiat intre reclamanta si banca BRD produce efecte numai intre partile contractante. Parata nu poate fi obligata sa plateasca o dobanda stabilita in acest contract, chiar daca in fapt, s-a folosit de o parte din banii imprumutati. Instanta mai constata ca reclamanta a folosit o parte din banii imprumutati, in folosul sau personal, asadar, nu se poate prezuma ca imprumutul a fost contractat in folosul paratei.

Faptul ca prin intampinare parata a precizat ca va plati dobanda aferenta sumei imprumutate, nu poate avea valoarea  unei clauze contractuale a contractului de imprumut. In primul rand, pentru  ca, nu a fost asumata la momentul incheierii conventiei de imprumut a capitalului, odata cu asumarea obligatiei de restituire a sumei imprumutate, iar in al doilea rand pentru ca, parata a mentionat ca va plati dupa ce va reusi sa plateasca suma imprumutata si numai la valoarea calculata de banca, ceea ce ar avea valoarea unei obligatii sub conditie suspensiva.

Prin urmare, instanta va respinge cererea privind obligarea paratei la plata dobanzii legale si a comisionul bancar, ca neintemeiata.

Pentru aceste considerente, instanta va admite in parte actiunea avand ca obiect pretentii derivate din contractul de imprumut, urmand sa o oblige pe parata M I la plata catre reclamanta B M a sumei de 1325 lei, reprezentand imprumut nerestituit. Va respinge capatul de cerere privind obligarea paratei la plata sumei de 2600 lei reprezentand dobanda si comisionul bancar, ca neintemeiata.

III. Asupra cheltuielilor de judecata

Fata de solutia la care a ajuns instanta in urma deliberarii, avand in vedere dispozitiile art. 274 C.proc.civ. care prevad ca partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata, instanta urmeaza sa  admita in parte cererea reclamantei privind acordarea cheltuielilor de judecata. Instanta constata ca reclamanta a facut in prezentul proces civil urmatoarele cheltuieli:  suma de 215 lei reprezentand taxa judiciara de timbru, conform  chitantei seria VSBD nr. 36402 (20)- fila 4,  chitanta seria VSBD nr. 51264 (51)-fila 14, chitanta seria VSBD nr. 59394 (43), timbrul judiciar in valoare de 3 lei si onorariu avocat in cuantum de 500 lei conform chitantei seria VS CIA nr. 0000750 si chitanta seria VS CIA nr. 0000740, in total 717 lei.

Avand in vedere solutia de admitere in parte a actiunii, instanta va obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 385,5 lei, reprezentand cheltuieli de judecata efectuate de reclamanta si dovedite in acest proces.

De asemenea, avand in vedere dispozitiile art. 18 din O.U.G. 51/2008 care prevad ca partea cazuta in pretentii va fi obligata la plata catre stat a sumelor pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri si dispozitiile art. 19 din O.U.G. 51/2008,  care prevad ca, daca partea care a  beneficiat de ajutor public judiciar cade in pretentii, cheltuielile procesuale avansate de catre stat raman in sarcina acestuia, in referire la suma de 215 lei de care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar, instanta va obliga parata la plata sumei de 71, 67 lei catre stat, restul de 143,33 lei va fi suportat de catre stat, sume calculate in proportie cu admiterea actiunii (1/3).

4