Contestație la executare

Cod ECLI  ECLI:RO:TBGRJ:2018:054.000057

Cod operator 2442

Dosar nr. ...........

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

Decizia nr. 57

Ședința publică din 11 Apr......... 2018

Completul compus din:

PREŞEDINTE ...........

Judecător ...........

Judecător ...........

Grefier ...........

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenta-contestatoare ..........., împotriva sentinţei civile nr. ........... pronunţată de Judecătoria Novaci în dosarul nr. ..........., în contradictoriu cu intimaţii SC ........... Bank SA, ........... şi terţul SC ........... SRL.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns avocat ........... pentru recurenta-contestatoare ........... (...........) ........... ..........., avocat ........... pentru  intimatul ..........., lipsind intimata SC ........... Bank şi terţul SC ........... SRL.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanţei că prin serviciul registratură al instanţei la data de 30.03.2018 intimatul ........... a depus completare la întâmpinare în 3 exemplare, precum şi faptul că apărătorul ales al intimatei SC ........... Bank a depus o cerere de amânare pentru imposibilitate de prezentare, fiind angajat într-un alt dosar, aflat pe rolul Tribunalului Dolj, precum şi în vederea comunicării întâmpinării formulate la cererea de intervenţie accesorie a SC ........... SRL şi pentru observarea acesteia, după care;

Tribunalul constată că  SC ........... SRL are calitatea de terţ, nu de intervenient, aceasta nedobândind calitatea de parte în prezenta cauză.

Totodată tribunalul pune în discuţie cererea de amânare formulată de apărătorul ales al intimatei SC ........... Bank SRL pentru imposibilitatea prezentării în instanţă, precum şi în vederea comunicării întâmpinării formulate la cererea de intervenţie accesorie a SC ........... SRL şi pentru observarea acesteia.

Avocat ........... pentru recurenta-contestatoare ........... (...........) ........... ........... arată că nu se opune cererii de amânare formulată în cauză.

Avocat ........... pentru  intimatul ........... arată că în principiu se opune acestei cereri, lăsând-o la aprecierea instanţei.

Deliberând, asupra cererii de amânare formulată de apărătorul ales al intimatei SC ........... Bank SRL, tribunalul o apreciază ca fiind neîntemeiată, instituţia pârâtă având posibilitatea să-şi asigure pentru acest termen de judecată prezenţa printr-un apărător prin substituirea cu un alt avocat sau cons.........r juridic, motiv pentru care o respinge.

De asemenea, tribunalul, din oficiu, invocă excepţia netimbrării  cererii de intervenţie formulată în cauză de SC ........... SRL, şi acordă cuvântul pe excepţia invocată.

Avocat ........... pentru recurenta-contestatoare lasă la aprecierea instanţei excepţia invocată.

Avocat ........... pentru  intimatul ........... solicită anularea ca netimbrată a cererii de intervenţie accesorie formulată de SC ........... SRL.

Deliberând, asupra excepţiei netimbrării  cererii de intervenţie formulată în cauză de SC ........... SRL, invocată din oficiu, tribunalul o admite şi anulează ca netimbrată cererea de intervenţie accesorie formulată în cauză de către SC ........... SRL, întrucât până la termenul acordat nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 500 lei, astfel cum s-a dispus prin încheierea de şedinţă din data de 21.03.2018.

Apărătorul ales al recurentei-contestatoare depune la dosarul cauzei un certificat de grefă  din care rezultă că pe rolul Judecătoriei Novaci a înregistrat dosarul nr. ........... ce are ca obiect o acţiune în anularea contractului de ipotecă, solicitând suspendarea prezentei cauze până la soluţionarea definitivă a dosarului sus menţionat, întrucât contractul de ipotecă priveşte bunuri ce au fost supuse executării silite în prezenta cauză, respectiv baza de agrement, construcţia C12 ce a făcut obiectul autorizaţiei de construire nr. ............ Totodată învederează că prin niciun act nu se face dovada că recurenta nu a dobândit în proprietate baza de agrement.

Tribunalul pune în discuţie cererea de suspendare a cauzei formulate de recurenta-contestatoare ........... până la soluţionarea dosarului nr. ............

Apărătorul ales al intimatului ........... solicită respingerea cererii de suspendare apreciind că se încearcă tergiversarea prezentei cauze, neavând nicio legătură anularea contractului de ipotecă cu executarea silită.

Tribunalul, analizând cererea de suspendare prin prisma disp. art. 244 alin.1 C.pr.civ. o apreciază ca fiind neîntemeiată, reţinând că soluţia ce se va pronunţa în dosarul nr. ........... nu are o influenţă hotărâtoare asupra cauzei de faţă, prin prisma obiectului dedus judecăţii şi prin prisma soluţiei pronunţate de instanţa de fond care a respins ca tardiv formulată contestaţia la executare, motiv pentru care respinge cererea de suspendare formulată de recurenta-contestatoare ............

Avocat ........... pentru recurenta-contestatoare depune la dosarul cauzei un înscris intitulat răspuns la întâmpinare, pe care tribunalul îl califică ca fiind note de şedinţă.

Tribunalul comunică apărătorului ales al recurentei-contestatore avocat ..........., un exemplar de pe întâmpinarea formulată de intimata ........... Bank la cerere de intervenţie accesorie şi un exemplar de pe completarea la întâmpinarea formulată la cerere de intervenţie depusă de intimatul ............

Avocat ..........., pentru recurenta-contestatoare, solicită acordarea unui termen pentru observarea acestor înscrisuri.

Tribunalul pune în discuţie cererea de amânare formulată de apărătorul ales al recurentei-contestatoare.

Avocat ........... pentru  intimatul ........... se opune cererii de amânare formulată de apărătorul recurentei-contestatoare.

Tribunalul, deliberând cu privire la cererea de amânare formulată de avocat ..........., pentru recurenta-contestatoare, pentru observarea înscrisurilor comunicate în şedinţă la termenul de azi, respectiv a  întâmpinării formulată de intimata ........... Bank la cerere de intervenţie accesorie şi a completării la întâmpinarea formulată la cerere de intervenţie depusă de intimatul ..........., o apreciază ca nefiind întemeiată şi o respinge, prin faptul că cererea de intervenţie a fost anulată ca netimbrată.

Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază terminată cercetarea judecătorească şi acordă cuvântul pe recursul declarat.

 Avocat ..........., pentru recurenta-contestatoare, solicită admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare pentru identificarea bunurilor ce au fost supuse executării silite, potrivit motivelor invocate prin cererea iniţială şi prin notele de şedinţă depuse la acest termen de judecată. Să se ia act că solicită cheltuieli de judecată, urmând să formuleze cerere pe cale separată. Totodată solicită amânarea pronunţării pentru a depune concluzii scrise.

Avocat ........... pentru intimatul ........... solicită respingerea recursului ca nefondat, potrivit motivelor expuse pe larg în întâmpinarea depusă. În ceea ce priveşte excepţia perimării susţine că este nefondată aceasta nefiind invocată prin precizarea la cererea de chemare în judecată. Totodată solicită a se observa că de la declanşarea procedurii executării silite nu au fost formulate contestaţii la executare împotriva  actelor de executare. De asemenea solicită obligarea recurentei-contestatoare la plata cheltuielilor de judecată, reprezentate de onorariu avocat.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de faţă:

Prin sentinţa civilă nr. ........... pronunţată de Judecătoria Novaci în dosarul nr. ........./215/2016 a fost respinsă contestaţia la executare formulată de contestatorii ........... ( ...........) ........... ........... şi ........... I ........., în contradictoriu cu intimaţii SC ........... Bank SA şi ............ S-a menținut ca legal şi temeinic procesul verbal de licitaţie contestat, încheiat la 03.05.2016.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanța de fond, a reținut următoarele:

Pe rolul Judecătoriei Craiova, a fost înregistrat dosarul nr. ........./215/2016, prin care contestatorii ........... (fostă ...........) ........... ........... şi ........... I. ......... au solicitat, în contradictoriu cu intimaţii SC ........... Bank SA şi ..........., anularea procesului verbal de licitaţie numărul ........./E/2012 din data de 3. 05. 2016, ora 10. 50, întocmit în dosarul de executare silită nr. ........./E/2012 al SCPEJ ......... şi ......... cu consecinţa excluderii corpului de proprietate aparţinând numitului ........... I. .......... Procesul verbal de licitaţie a fost contestat sub aspectul legalităţii lui, precum şi din perspectiva vânzării dreptului de proprietate al unei persoane ce nu era implicată în desfăşurarea executării silite sub calitatea de debitor. Totodată,  s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a art. 846 alin. 8 teza a doua C. pr. civ. şi s-a solicitat admiterea contestaţiei la executare cu privire la nulitatea executării silite având în vedere defectuoasa pregătire şi desfăşurare a executării silite. În drept, acţiunea a fost întemeiată pe disp. art. 712, 849 C. pr. civ. Odată cu acţiunea, au fost depuse înscrisuri, în copie certificată de parte pentru conformitate. Acțiunea a fost timbrată cu taxă timbru 2000 lei şi a fost ataşat dosarul de executare silită.

La prezentul dosar, a fost reunită cauza ........./215/2016, care conţine 3 volume, ca efect al admiterii excepției litispendenţei.

Astfel s-a reținut că cererea de începere executare silită a fost formulată de creditor în 2009, iar cererea de continuare executare silită a fost formulată în octombrie 2012.

 În consecinţă, executarea silită efectuată în dosarul de executare silită nr. ........./E/2012 al SCPEJ ......... şi ......... este guvernată de Codul de Procedură Civilă de la 1865, astfel cum şi executorul judecătoresc menţionează pe actele de executare.

Conform art. 25 alin. 1 C. pr. civ. din 2010, executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.

Astfel din cererea de executare silită – fila 449, creditorul a solicitat efectuarea executării silite în toate formele sale, iar, potrivit art. 400 alin. 1 C. pr. civ. aplicabil litigiului, contestaţia se introduce la instanţa de executare.

Conform art.373 alin. 2 C. pr. civ., instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Or, conform Codului de Procedură Civilă aflat în vigoare la data începerii executării silite, instanţa de executare era instanţa de la sediul debitorului atunci când se solicita executarea silită în toate formele de executare. Atât sediul debitorilor, cât şi bunul imobil supus adjudecării, se află în circumscripţia Judecătoriei Novaci, jud. Gorj.

În consecinţă, instanţa prin sentinţa civilă nr. ......... de la 05.09.2016 a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Craiova, invocată din oficiu şi a declinat cauza spre competentă judecare în favoarea Judecătoriei Novaci, jud. Gorj.

Pe rolul Judecătoriei Novaci, cauza a fost înregistrată la data de 06.10.2016 sub nr. dosar ........./215/2016, compus din 4 volume, la care a fost anexat dosarul nr. ........./215/2016 al Judecătoriei Craiova, compus din 3 volume.

La data de 15 martie 2017, contestatoarea ........... ........... ........... a depus la dosar note scrise prin care a invocat excepţia perimării executării silite, excepția de neconstituționalitate, admiterea excepției și trimiterea cauzei către Curtea Constituţională şi lămuriri cu privire la fondul cauzei.

Prin încheierea de şedinţă din 15 martie 2017, pronunţată în prezentul dosar, având în vedere excepţia de litispendenţă, invocată de instanţă din oficiu, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispozițiile art.138  Cod proc. civ. fiind vorba în ambele dosare de acelaşi obiect şi aceleaşi părţi, s-a admis excepţia de litispendenţă, invocată din oficiu şi s-a dispus transpunerea prezentul dosar, având nr........../215/2016, la dosarul nr........../215/2016, ambele înregistrate pe rolul aceluiaşi complet C3 civil, cu termen la data de 15.03.2017, în vedere judecării acestora împreună.

La data de 21 martie 2017, intimatul ........... a înaintat prin mail şi s-a depus la dosar la fila 22 completare la întâmpinarea depusă la dosar, ca urmare a precizărilor contestatoarei ........... ........... ..........., solicitând respingerea excepţiei şi a contestaţiei ca nefondate.

Ulterior, contestatoarea ........... ........... ........... a precizat acţiunea în sensul că înţelege să invoce neconstituţionalitatea prevederilor art. 509 alin. 5 din vechiul cod de procedură civilă, indicând din eroare textul prevăzut de art.846 alin.8 C.p.civ., privind excepția de neconstituţionalitate (f.31) fiind anexată decizia nr. 207 din 15 mai 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor art.510 alin.2 C.p.civ.

Prin încheierea de şedinţă din data de 10 mai 2017, s-a pus în discuţie excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.509 alin. 5 Vechiul cod de procedură civilă.

Prin încheierea de şedinţă din 17 mai 2017,  în  baza art.29 al.4 din Legea  nr. 47/1992, instanţa a dispus  sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin.5 vechiul Cod de proc. Civ., faţă de prevederile art. 44, art. 21, art.16 al.1 şi art. 124 al.2 din Constituţia României, excepţie invocată de contestatorii ........... ........... ........... şi ........... I ........., în cauza având ca obiect contestaţie la executare, privind pe contestatorii ........... ........... ........... şi ........... I ......... şi pe intimaţii SC ........... BANK SA şi ............

Cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate  şi încheierea de şedinţă din 17 mai 2017 au fost înaintate Curţii Constituţionale la data de 31 mai 2017.

Excepţia de neconstituţionalitate, este, de principiu, un mijloc de apărare care nu pune în discuţie fondul pretenţiei deduse judecăţii, astfel  legiuitorul  consacră revizuirea hotărârilor definitive pronunţate în cauzele în care a fost ulterior admisă excepţia de neconstituţionalitate, atât în materie civilă,  cât şi în materie penală, cale extraordinară de atac introdusă prin Legea nr.177/2010.

Totodată, în ceea ce priveşte excepţia tardivităţii introducerii contestaţiei, cu privire la începerea executării silite, în dosarul de executare nr........../E/2012, dar şi cu privire la procesul verbal de licitaţie publică din 03.05.2016, excepţii formulate de intimatul ..........., instanţa, prin încheierea de şedinţă din 17 mai 2017, a constatat că primul capăt de cerere ce vizează contestarea începerii executării în dosarul nr. ........./E/2012 este tardiv formulată, având în vedere că executarea silită s-a declanşat în anul 2012 când a fost comunicată şi somaţia cu privire la începerea executării, astfel că s-a depăşit termenul de 15 zile prevăzut de lege, motiv pentru care acest capăt de cerere este tardiv.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind contestarea executării procesului verbal de licitaţie publică din 03.05.2016, s-a apreciat că acesta este formulat în termenul legal, respectiv în termenul de 15 zile prevăzut de lege, motiv pentru care instanţa a respins excepţia tardivităţii cu privire la acest proces verbal contestat, astfel că instanţa urmează a analiza contestaţia formulată cu privire la executarea procesului verbal de licitaţie publică din 03.05.2016.

Pe fondul cauzei, din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, prin prisma normelor legale în materie, instanţa a constatat neîntemeiată contestaţia promovată de contestatori având în vedere următoarele:

În baza titlului executoriu-contract de  credit, încheiat între debitoarea ........... ........... ........... şi creditoarea ........... Bank SA, s-a trecut la executarea silită formându-se dosarul de executare nr. ........./E/2012 al SCPEJ ......... ......... ......... şi ......... ........., depus la filele 154 – 200 în cadrul dosarului ........./215/2016 al Judecătoriei Craiova, volumul I, filele 1 – 200, volumul II, filele 1-200 volumul III şi 1-200 volumul IV.

Pentru recuperarea creanţei creditoarei ........... Bank SA, în data de 03.05.2016, a avut loc licitaţia publică pentru valorificarea imobilului situat în oraşul Novaci, str. ........., judeţul Gorj reprezentând teren intravilan în suprafaţă de 4973 mp (5.000 mp din acte) pe care se află construcţia C1 Construcţie  Hotel P+1E+M şi o bază de agrement C2 – bazin de înot şi C3 – terasă de vară, imobil înscris în Cartea Funciară 35007 a localităţii Novaci (provenită din conversia de pe hârtie a CF 215), având număr cadastral 258, fost proprietatea debitoarei ........... ........... ..........., iar în urma licitaţiei a fost adjudecat pentru suma de 134.323,00 lei de către ......... ........., încheindu-se în acest sens procesul verbal de distribuire a sumelor rezultate din executarea silită în data de 08.06.2016.

În cadrul executării silite, executorul judecătoresc a somat debitoarea, prin somaţia emisă la data de 22.10.2012 şi comunicată la data de 02.11.2012, să plătească suma de 1.892.356,76 lei, precum şi 24.939,18 lei cheltuieli de executare.

Analizând cuprinsul somaţiilor emise în dosarul de executare s-a constatat că acestea cuprind toate elementele prevăzute de art. 387, alin. 1 c.proc.civ., fiind corect întocmite şi emise.

Că, cu privire la această executare, contestatoarea invocă faptul că s-a vândut un bun, ce fusese înstrăinat încă din iulie 2001 către o altă persoană şi că nu putea să facă obiectul executării silite, dovadă în acest sens fiind factura nr. ......... seria GJ ACA prin care SC LUSU SRL vinde valabil către ........... I. ......... bunul denumit „Puţ forat” la 120 m, Ţeavă tubing, pentru suma de 750.000.000 lei vechi.

Că, astfel adjudecatarul a beneficiat în mod gratuit de un bun cu valoare comercială pentru care nu a plătit nimic.

De asemenea, s-a invocat faptul că din procesul verbal de licitaţie rezultă faptul că nu a fost depus conform dispoziţiilor legale, raportul de expertiză în sensul că nu s-a pus în discuţie despre acesta în cadrul strigării licitaţiei publice aşa cum arată art.847 alin. 2, precum şi faptul că licitaţia publică a fost efectuată cu încălcarea normelor dreptului civil şi anume cu dispoziţiile echitabilităţii şi bunei credinţe în desfăşurarea licitaţiilor.

Analizând criticile invocate, instanţa a reţinut că în baza titlurilor executorii - contract de credit şi contract de garanţie reala imobiliara s-au vândut bunurile cuprinse în procesul verbal de situaţie, precum şi faptul că în cursul procedurii nu s-a reclamat existenta unui drept asupra bunurilor scoase la licitaţie.

Pe de alta parte din niciun înscris nu rezultă faptul că  tubingul la care se face trimitere în contestaţie, ar fi fost inventariat, evaluat, nefăcând obiectul vânzării.

În ce priveşte susţinerea potrivit căreia nu a fost întocmit şi depus raportul de expertiză,  se constată că aceasta  este neîntemeiată, raportul fiind efectuat şi depus în dosarul execuţional, dispoziţiile art. 847 alin.2 NPCP nefiind de altfel aplicabile în speţă.

Cu privire la buna credinţa în desfăşurarea licitaţiei  s-a constatat că au fost respectate toate dispoziţiile legale privind participarea la licitaţie, a fost depusă garanţia de participare şi a fost afişată publicaţia de vânzare în toate locurile prevăzute de art.503 alin 3 Cod de procedura civila.

Cu privire la cererea precizatoare formulată de contestatori prin care se susţine ca a fost vândut imobilul Hotel P+1E+M, însă  restaurantul  nu era intabulat, astfel încât el nefiind cuprins in raportul de expertiza şi a fost vândut fără a fi evaluat, instanţa constată că  restaurantul este cuprins atât în procesul verbal de situaţie încheiat de executorul cât şi în raportul de evaluare întocmit la solicitarea acestuia care a stat la baza vânzării prin licitaţie publica.

Din contractul de ipoteca rezulta că a fost luat în garanţie întregul imobil cu regim de înălțime P+1E+M, bunul fiind considerat un întreg cu aceeaşi destinaţie.

 De asemenea s-a constatat că restaurantul se află la parterul imobilului ipotecat şi este încorporat acestuia nefiind o construcţie separata.

Totodată în conformitate cu prevederile art.490 (l) Cod proc. Civila ( preluat de art. 815 noul cod de procedură civilă) „Creditorul poate urmări în acelaşi timp şi imobile neipotecate ale debitorului său" astfel încât în ipoteza că restaurantul nu ar fi fost ipotecat, în conformitate cu prevederile art. 490 C. Proc. Civila, urmărirea silită imobiliară se întinde şi asupra bunurilor accesorii imobilului.

Faţă de aceste aspecte, instanţa a respins contestaţia la executare formulată de contestatorii ........... ( ...........) ........... ........... şi ........... I .........,  în contradictoriu cu intimaţii SC ........... Bank SA şi ........... şi a menţinut ca legal şi temeinic procesul verbal de licitaţie contestat, încheiat la 03.05.2016, acesta respectând condiţiile legale.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel apelanţii ........... (fostă ...........) ........... ........... şi ........... I. ........., criticând sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, în baza art. 402 al.2 Vechiul Cod de procedură civilă, coroborat cu art. 282 şi următoarele din Vechiul Cod de procedură civilă, în raport de greşita aplicare a legii şi greşita interpretare a probelor administrate, cât şi de omisiunea de pronunţare cu privire la toate petitele cererilor,  solicitând admiterea apelului, anularea sentinţei apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa competentă pentru completarea probatoriului, întrucât instanţa de fond a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului.

A solicitat să se ia act că, în cauză calea de atac este apelul în termen de 15 zile de la comunicare, în raport de legea aplicabilă în cauză asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, având în vedere ca executarea silită este începută în anul 2009, potrivit art. 25 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă, art. 402 al. 2 din Vechiul Cod de procedură civilă coroborat cu art. 282 şi următoarele din Vechiul Cod de Procedură Civilă.

În dezvoltarea motivelor de apel, s-a arătat că instanţa nu s-a pronunţat cu privire la solicitările formulate prin actele depuse la dosar. Că, nu s-a pronunţat asupra excepţiei perimării executării silite, invocată de către contestatoarea ........... (fosta ...........) ........... – ..........., în cadrul dosarului nr. ........./215/2016, ce a fost declinat spre competenta soluţionare a Judecătoriei Novaci şi reunit la dosarul nr. ........./215/2016  la Judecătoria Novaci.

Potrivit art. 389 din Vechiul Cod de  procedură civilă aplicabil în speţă raportat la prevederile art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă „ (1) Dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept şi orice parte interesată poate cere desfiinţarea ei . (2) În caz de suspendare a executării termenul de perimare curge de la încetarea suspendării. (3) Dacă se face o nouă  cerere de executare, se va face mai întâi o nouă somaţie, la care nu se va mai alătura titlul ce se execută”, perimarea fiind o instituţie juridică creată pentru sancţionarea lipsei de stăruinţă a creditorului.

Totodată, dispoziţiile art. 399 din Vechiul Cod de procedură civilă stipulează că persoanele interesate sau vătămate prin executare pot formula contestaţie la executare împotriva fie a executării silite, a oricărui act de executare, fie în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la interesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, astfel încât nerespectarea dispoziţiilor privind executarea silită însăşi sau efectuarea unui act de executare atrage sancţiunea anulării actului nelegal.

S-a mai arătat că instanţa de fond a reţinut că cererea de continuare a executării silite a fost formulată la data de 15 octombrie 2012, motiv pentru care în urma expirării acestui termen de 6 luni executarea se perimă, iar actele de executare efectuate în aceste condiţii sunt făcute cu încălcarea legii şi se impune sancţionarea prin desfiinţarea lor ca urmare a constatării perimării.

Din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că la cererea creditoarei ........... Bank din data de 04.01.2010 au fost suspendate toate acţiunile de executare silită, cât şi a oricăror garanţii întreprinse în dosarul de executare (cerere de suspendare a executării silite) şi au fost reluate la cererea creditorului în data de 15.10.2012.

Astfel că, în perioada aceasta (2 ani şi 10 luni)  nu a fost efectuat niciun act sau demers de executare silită.

Aşadar, instanţa nu a verificat care a fost data ultimului act întocmit de executorul judecătoresc până la formularea cererii de continuare a executării silite din octombrie 2012, nu a verificat dacă în cursul executării creditoarea a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii ultimului act de executare silită fără să fie întocmite în acest interval de timp alte acte de urmărire, de executare.

Perimarea executării silite atrage desfiinţarea tuturor actelor de executare acţionează retroactiv, ea stingând toate efectele juridice ale actelor de executare efectuate până la momentul pronunţării ei, chiar dacă erau valide juridic atunci când au fost îndeplinite.

S-a arătat că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra excepţiei prescrierii dreptului creditoarei ........... Bank de a pune în executare silită titlurile executorii. Că, contestatoarea ........... (fostă ...........) ........... ........... a încheiat cu ........... Bank două contracte de credit  nr. ........./11.01.2007 pentru care a încheiat şi contractul de garanție reală imobiliară nr.1/16.01.2007, nr. ........./12.07.2007 pentru care a încheiat şi contractul de ipoteca autentificat de BNP ......... ......... sub nr. ........./06.07.2007.

Că, pentru a se pronunța asupra acestei excepții, coroborat cu susținerile părţilor, instanţa de fond trebuia să verifice condiţiile legale în care s-a început executarea silită de către executorul bancar ......... ......... în anul 2009 şi ulterior condiţiile legale în care s-a reluat, început executarea silită în cadrul dosarului nr. ........./E/2012 al SCPEJ ......... ......... ......... şi ......... ........., prin reluarea procedurii de executare silită, la cererea băncii, ori toate aceste aspecte nu au fost verificate de către instanţa de fond.

Că, referitor la excepţia tardivităţii introducerii contestaţiei, cu privire la începerea executării silite, în dosarul de executare nr. ........./E/2012, privind pe ........... I. ........., instanţa de fond în mod greşit a admis această excepţie având în vedere că potrivit art. 401 alin. 2 Vechiul Cod procedură civilă ........... I. ......... este un terţ faţă de raportul execuţional, care prin cererile formulate a invocat un drept propriu de proprietate asupra bunurilor imobile ce au fost executate şi adjudecate în favoarea intimatului ............

Aşadar, în mod greşit instanţa de fond, prin admiterea excepţiei tardivităţii, când s-a pronunţat, nu a verificat calitatea celor doi contestatori faţă de raportul execuţional, ........... (fosta ...........) ........... ........... este debitoare în dosarul execuţional nr. ........./E/2012 al SCPEJ ......... ......... ......... şi ......... ........., iar ........... I. ........., este terţ faţă de raportul execuţional care a invocat un drept de proprietate propriu asupra unor bunuri executate şi adjudecate la licitaţie publică şi poate formula contestaţie la executare potrivit art. 401 alin. 2 din Vechiul  Cod de Procedură Civilă, în termen de 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a bunului ori la momentul introducerii contestaţiilor la executare potrivit art. 401 al Vechiului Cod de Procedură Civilă, ........... I. ......... era în termen de a formula contestaţia la executare.

S-a mai menţionat că, cei doi contestatori, au formulat împreună trei cereri ce au ca obiect contestaţie la executare  referitor la dosarul execuţional nr. ........./E/2012 al SCPEJ ......... .........-......... şi ......... ........., nr. ........./215/2016, nr. ........./215/2016, nr. ........./215/2016, în care s-a pronunţat sentinţa apelată.

Că, prin executarea silită în dosarul execuţional nr........../E/2012 al SCPEJ ......... ......... ......... şi ......... ........., s-a procedat şi la vânzarea la licitaţie publică asupra unor bunuri ce nu au făcut obiectul contractului de ipotecă autentificat de BNP ......... ......... sub nr. ........./06.07.2007, cât şi a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 812/28.04.2006 încheiat între contestatoarea ........... (fostă ...........) ........... ........... şi SC ......... SRL şi sunt proprietatea alte persoane, terţul contestator ........... I. ........., acesta fiind şi motivul pentru care a formulat cele trei contestaţii.

Că, având în vedere susţinerile terţului contestator ......... I. ......... care invocă un drept de proprietate asupra bunurilor vândute la licitaţie publică  se impunea chiar din oficiu efectuarea unei expertize tehnice de specialitate pentru a se verifica care au fost bunurile ipotecate de către contestatoarea debitoare, care sunt bunurile proprietatea terţului contestator  şi care au fost bunurile executate silit în raport de actele de proprietate alte celor doi contestatori, debitor şi terţ, faţă de raportul execuţional în dosarul nr. ........./E/2012 al SCPEJ ......... ......... ......... şi ......... ..........

Ori, instanţa nu a verificat aceste aspecte şi s-a limitat doar la actele depuse de executorul judecătoresc în cadrul dosarului de executare, care a executat mai multe bunuri decât cele ce au făcut obiectul contractului de ipotecă, fără a face un minim de verificări privind susţinerile celor doi contestatori.

Prin contractul de ipotecă se menționează că debitoarea contestatoare aduce în garanţie imobilul ce a intrat în proprietatea acesteia prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 812/28.04.2016 al BNP ......... .........a.

Astfel, prin contractul nr. 812 /28.04.2006 contestatoarea ........... (fostă ...........) ........... ........... a devenit proprietara imobilului de teren  intravilan curţi construcţii şi fâneţe în suprafaţă de 5000 mp (din măsurători 4973 mp) şi construcţii cu destinaţia de hotel P+1E+M, construcţii din cărămidă şi BCA, acoperite cu ţiglă compuse din: la parter –bucătărie, recepţie, separeu (sala de şedinţe) birou, centrală termică, la etaj-14 camere, hol și terasă, la mansardă-3camere, baie, terasă, hol, imobil înscris în CF 215 Novaci nu nr. Top 258, sub nr. de ord. A+1.

S-a învederat că, așa cum se observă din fișa bunului imobil reiese în mod halucinant, că în esență Hotelul are două corpuri necuprinse ambele în contractul de ipotecă şi anume CI şi C2 iar, C2, adică corpul 2 nu face obiectul ipotecii, deşi inclusiv C2 este scos din vânzare, acest corp fiind în esenţă prezent la momentul instituirii ipotecii, neputându-se pune problema unei extinderi de drept a dreptului de ipotecă asupra unor posibile noi construcţii.

S-a mai menționat că dacă se vor lua planurile cadastrale cu releveu hotel C1 parter și se va compara fișa corpului cu releveu hotel Parter C1 se observă că numărul încăperii 1, respectiv restaurant de 51,33 mp și 2 BAR de 7,02 mp nu fac parte din corpul supus ipotecii, el fiind în esență exclus de la ipoteca instituită.

Că, la dosarul cauzei nu există niciun alt contract de ipotecă prin care debitoarea contestatoare să fi garantat împrumutul bancar cu alte bunuri decât cele menționate.

În aceste condiții executarea silită a fost efectuată și asupra unor bunuri pentru care banca nu deținea niciun act de ipotecă sau alt act translativ de proprietate prin care să fi fost garantat împrumutul acordat și care să îi fi permis să execute. Astfel, în mod greșit s-a menționat că face obiect al contractului de ipotecă și baza de agrement, puțul de apă și celelalte imobile construcții în condițiile în care acestea nu fac obiectul contractului de vânzare cumpărare cu nr. 812/2006. Mai mult, potrivit planului de amplasament și delimitare a imobilului pe terenul de 5000 mp din măsurători 4973 mp sunt amplasate patru imobile construcții și un puț de apă, imobilele construcții C1 și C2 sunt construcții diferite edificate în baza a două autorizații de construire diferite și nu sunt o singură construcție. Imobilele construcții C2, C3, C4 și puțul de apă nu sunt proprietatea contestatoarei debitoare , toate aceste imobile sunt proprietatea terțului contestator, acestea fiind și motivul pentru care s-a formulat contestație la executare căci au fost executate silit și bunurile sale. Imobilele construcții C2 și C3 au făcut obiectul autorizației de construire nr. 49/30.11.1999 emisă la cererea SC ......... SRL. Creditoarea contestatoarea nu putea să garanteze împrumutul bancar cu bunuri ce nu le avea in proprietate prin acte autentice translative de proprietate.

Drept urmare în mod greșit executarea silită s-a efectuat asupra unor bunuri ce nu au făcut obiectul contractului de ipotecă pentru care contestatoarea debitoare nu deținea acte translative de proprietate , respectiv asupra imobilelor construcții C2, C3, C4 și puțul de apă și nu au făcut obiectul contractului de ipotecă.

Prin contestațiile la executare promovate și precizările formulate ulterior la fond, dosar care a fost reunit la dosarul nr. ........./215/2016 a detaliat situația imobilelor amplasate pe terenul de 5000 mp și înțelege să le mențină în totalitate.

Proprietatea asupra puțului de apă este probată cu factura cu nr. ......... seria GJACA prin care SC ......... SRL vinde valabil către ........... I. ......... bunul denumit ,, puț forat la 120 metri, țeavă tubing,, pentru suma de 750.000 lei vechi bun ce se afla pe terenul vândut la licitație publică din data de 03.05.2016 , amplasat pe terenul înscris în CF 35007 a localității Novaci proprietatea debitoarei ........... ........... ............

Astfel, in cadrul procedurii de executare silită s-a vândut un bun ce fusese înstrăinat încă din iulie 2001 către o altă persoană și ce nu poate să facă obiectul executării silite ori prin vânzarea inclusiv a puțul situat pe terenul vândut la licitație, nu doar că adjudecatarul a beneficiat în mod gratuit de un bun cu valoarea comercială pentru care nu a plătit nimic , dar a fost expropriat dreptul de proprietatea al numitului ......... I. ......... prin procesul-verbal pe care l-a indicat. În aceste condiții, s-a procedat la îmbogățirea fără just temei de către executorul judecătoresc în favoarea adjudecatarului și a băncii care au vândut și cumpărat bunuri pentru care nu dețin acte translative de proprietate care să le scoată la această vânzare  la licitație publică în procedura executării silite.

Nu doar acel corp imobil C2 a fost vândut prin încălcarea legii, însăși parte din corpul cuprins în raportul de evaluare a fost vândut fără ca el să fie inclus în contractul de ipotecă, fapt pentru care nu doar că cel care a cumpărat imobilul s-a îmbogățit fără just temei dar chiar executorul și evaluatorul au ajutat la menținerea unei stări păguboase pentru debitor. Conform actelor din dosarul execuțional a fost vândut conform actului de adjudecare imobilul hotel P+E+M conform CF 35007 , însă în realitate conform actelor depuse camera 1 , respectiv restaurantul nu era intabulat el nefiind cuprins în raportul de expertiză in mod legal și în esență fiind vândut fără a fi evaluat ca urmare a includerii sale în contractul ipotecar.

În raport de actele depuse aflate la dosarul execuțional prima construcție respectiv C1 a fost identificată în anul 1999, a doua construcție a fost edificată în anul 2001. Titlul executoriu în baza căruia a fost executată debitoarea are la bază un contract de ipotecă și un contract de vânzare cumpărare care probează proprietatea bunurilor ipotecate.

Ipoteca a fost impusă doar pentru 136 mp cum este notată și la cadastru și în cartea funciară, însă  în contractul de garantare cu banca este descris aproape tot imobilul C2. La momentul cumpărării imobilului de către contestatoare conform contractului de vânzare cumpărare anexat din C1 nu a cumpărat barul , toaleta și holul de acces, pe aceste încăperi nici nu s-a pus problema garantării cu ipoteca aferentă, în esență ipoteca viza doar construcția C1. Extinderea ipotecii s-a realizat în mod ilegal și asupra unor bunuri care nu sunt proprietatea debitoarei. La vânzarea la licitație publică a fost scos corpul de hotel format din P+E+M în fapt imobil descris în CF 35007 prin conversie din 215 cu nr. cadastral 258.

Chiar titlul de proprietate al debitorului și anume contractul de vânzare cumpărare 812/2006 încheiat între SC ......... SRL și ........... (...........( ........... ..........., se reține că acesta a cumpărat un imobil tip P+1+E+M identificat conform contractului .

Având in vedere că titlul executoriu nu este reprezentat de o hotărârea judecătorească contestatorii au dreptul de a formula apărări de fond, și în cauză au formulat contestații la executare debitoarea și terțul față de raportul execuțional, apreciază că în cauză executorul judecătoresc a procedat la executarea silită a debitoare și vânzarea la licitație publică a bunurilor prin încălcarea legii.

La data de 28.11.2017 intimatul ........... a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca nefondat a apelului formulat de ........... (fosta ...........)  ........... ........... şi ......... ..........

În motivare s-a arătat că apelul este tardiv introdus. Din examinarea pe Ecris rezultă că apelul a fost depus la Judecătoria Novaci pe data de 02.11.2017, peste termenul prevăzut de lege, atât în noua, cât şi în vechea reglementare a Codului de Procedură Civilă, urmând a fi respins ca tardiv introdus.

Cu privire la primul motiv invocat – perimarea executării arată că nu a fost invocat ca excepţie pe calea precizării cererii de chemare în judecată.

Referitor la faptul că se susţine de către apelanţi, că instanţa de fond a reţinut că cererea de începere a executării silite a fost formulată de creditor în anul 2009, iar cererea de continuare a executării silite a fost formulată la data de 15.10.2012, motiv pentru care în urma expirării termenului de 6 luni, executarea se perimă, iar actele de executare făcute în aceste condiţii sunt făcute cu încălcarea legii şi se impune desfiinţarea lor ca urmare a constatării perimării, arată că susţinerile sunt neadevărate. Că, aşa cum recunosc şi apelanţii şi a reţinut şi instanţa de fond, cererea de executare silită a fost formulată de creditoare în anul 2009, iar în anul 2010, la cererea tot la cererea creditoarei din 04.01.2010, au fost suspendate toate acţiunile de executare silită. Executarea a fost reluată la cererea creditoarei în data de 15.10.2012.

S-a mai învederat că în conformitate cu dispoziţiile art. 389 alin. 2 din Vechiul  Cod procedură civilă „ În caz de suspendare a executării silite termenul de perimare curge de la încetarea suspendării”.

Având în vedere starea de fapt reținută de instanţă şi rezultată din dosarul de executare silită, termenul de perimare conform acestui text curge de la data de 15.10.2012, când a încetat suspendarea executării.

Cu privire la motivul doi de apel –excepţia prescripţiei s-a arătat că motivul de apel este nefondat . Că, în primul rând nu există la dosar o precizare a cererii sub aspectul invocării şi susţinerii acestei excepţii.

 În al doilea rând, apelanţii fără să facă o analiză a dosarului de executare, nu invocă motivele care în opinia lor, ar susține acest apel, mărginindu-se la a invoca că instanţa trebuia să facă acest lucru. Ori, invocarea, dovedirea şi susţinerea acestei excepţii este obligaţia părţii. De altfel, din cele reţinute de instanţă, ca urmare a analizării materialului probatoriu, rezultă în mod indubitabil că nu a intervenit în speţă prescripţia.

Cu privire la motivul 3 „ instanţa a admis în mod greşit excepţia tardivităţii introducerii contestaţiei formulata de ........... I. .........”.

Că, în dezvoltarea acestui motiv se susţine că ........... ......... avea calitatea de terţ şi nu de debitor întrucât „ prin cererile formulate a invocat un drept propriu de proprietate asupra bunurilor imobile ce au fost executate. A apreciat că motivul invocat este nefondat.

Că, aşa cum se poate observa, la dosar există 3 contestaţii la executare formulate împreună de cei doi apelanţi contestatori ........... (fostă ...........) ........... ........... şi ......... I. ........., cu acelaşi conţinut în care se invocă, pe lângă altele, faptul că a fost vândut un „ puţ forat” ce aparţine contestatorului ........... I. ..........

Ulterior, prin cererea precizatoare s-a susţinut că a fost vândut imobilul Hotel P+E+M, însă în realitate restaurantul (camera nr. 1) nu era intabulat, astfel încât el nefiind cuprins în raportul de expertiză a fost vândut fără a fi evaluat . De asemenea, s-a susţinut că restaurantul nu a fost cuprins în contractul de ipotecă şi nu putea fi vândut.

Că, aşa cum a fost formulată  este o acţiune cu mai multe persoane în condiţiile art. 47 din Vechiul Cod de Procedură Civilă.

Că, instanţa de fond a analizat cele susţinute de contestatori şi pe baza documentelor existente la dosar a constatat că puţul forat nu a făcut obiectul vânzării, în aceste condiţii ........... I. ......... nu era terţ, ci străin de cauză, mai  corect fără calitate procesuală activă.

În ce priveşte precizările la acţiune instanţa constată că „ restaurantul este cuprins atât în procesul-verbal de situaţia încheiat de executorul judecătoresc, cât şi în raportul de evaluare întocmit la solicitarea şi a stat la baza vânzării  prin licitaţie publică „. De asemenea, a constatat instanţa că din contractul de ipotecă rezultă că a fost luat în garanţie întregul imobil cu regim de înălţime P+E+M, bunul fiind considerat un întreg cu aceeaşi destinaţie, restaurantul aflându-se la parterul acestuia, nefiind o construcţie separată.

Că, în apel fără nicio probă se invocă faptul că s-a procedat la vânzarea prin licitaţie publică asupra unor bunuri ce nu au făcut obiectul contractului de ipoteca autentificat la BNP ......... ........., cât şi a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 812/28.04.2006, fiind proprietatea terţului contestator ........... I. ......... şi consideră că se impunea efectuarea unei expertize din oficiu, pentru a se verifica care au fost bunurile ipotecate de contestatoarea debitoare şi care sunt bunurile proprietatea terţului contestator ........... I. ..........

S-a mai arătat că în ce privește susținerea că restaurantul nu a fost cuprins în contractul de ipotecă şi că au fost vândute bunuri care exced contractului de ipotecă, este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

În primul rând a considerat că se încalcă prevederile art. 294 alin. 1 din Cod procedură Civilă din 1865 cu modificările ulterioare, întrucât sub aspectul formal al motivării este de fapt în prezenţa unei cereri noi în apel.

În al doilea rând aşa cum a reţinut instanţa de fond, restaurantul se află la parterul imobilului ipotecat, este incorporat acestuia şi nu este o construcţie separată. Din contractul de ipotecă rezultă că a fost luat în garanţie întregul imobil cu regim de înălţime P+1E+M, inclusiv restaurantul, bunul fiind un întreg cu aceeaşi destinaţie.

Mai mult , se pierde din vedere că executarea silită a avut ca temei două titluri executorii: contractul de credit la care apelanţii contestatori nu fac nicio referire, care dă dreptul creditoarei conform art. 1718 Cod Civil să urmărească toate bunurile mobile şi imobile, prezente şi viitoare ale debitoarei şi contractul de garanţie reală imobiliară, care conferă  în plus creditoarei, un rang de preferinţă faţă de ceilalţi creditori. Ambele titluri au fost menţionate în toate actele de executare. În baza acestor titluri executorii şi în temeiul art. 496 Cod procedură civilă, a fost întocmit procesul-verbal de situaţie, au fost identificate bunurile proprietatea debitoarei care urmau să fie scoase la licitaţie.

Totodată, a precizat că în conformitate cu prevederile art. 492 alin. 1 Cod  procedură civilă” Creditorul poate urmări în acelaşi timp şi imobilele neipotecate ale debitorului sau”, astfel încât şi în ipoteza că restaurantul nu a fost ipotecat (de altfel o simplă speculaţie), există în speţă temei legal pentru urmărirea şi scoaterea acestuia la licitaţie. De asemenea, un temei juridic suplimentar al vânzării îl constituie art. 490 C.pr.civ., în condiţiile în care întregul imobil este un întreg, restaurantul fiind o parte a acestei unităţi de agrement intitulat Hotel.

 Referitor al susţinerile că în fapt Hotelul ar cuprinde 2 imobile două imobile diferite C1 şi C2 cu proiecte şi autorizaţii separate şi ca numai C1 a fost ipotecat apreciază că sunt nefondate.

Că, autorizaţia de construcție nu a fost niciodată prevăzută , nu constituie un argument că cele două construcţii, sunt independente, separate. Dimpotrivă, ele constituie un tot prin extindere cu aceeaşi funcţionalitate, scop, etc. De altfel, la data încheierii contractului de credit a fost constituită garanţie reală imobiliară (ipoteca) asupra întregului teren şi a întregului Hotel cu regim de înălţime P+1E+M ca un tot unitar, fapt recunoscut de contestatori în prima precizare la contestaţie.

Privitor la faptul că se susţine că au fost vândute bunuri car nu sunt proprietatea debitoarei ........... ..........., respectiv C2, C3, C4 şi care nu au fost cuprinse în contractul de ipotecă.

A solicitat să se observe că în contractul de ipotecă au fost cuprinse : teren în suprafaţa  de 5000 mp , C1- Hotelul cu regim de înălţime P+E+M şi în baza de agrement compusă din C2- bazin de înot şi C3-terasa. Toate aceste imobile sunt cuprinse şi în Cartea Funciară 35007 a oraşului Novaci, astfel încât afirmaţia că nu sunt înscrise în Cartea Funciară 35007 a Oraşului Novaci, sunt neadevărate. Ele sunt  proprietatea debitoarei, dreptul său  nu a fost contestat pe toată perioada executării silite, a semnat procesul-verbal de situaţie, astfel încât aceasta susţinere în apel că nu este proprietatea bazei de agrement şi a restaurantului din Hotel, este nedovedită, neadevărată, făcută cu rea-credință cu scopul de ale sustrage executării silite. De altfel, debitoarea este proprietatea terenului şi pe acest teren nu puteau fi edificate construcţii de alte persoane şi nu există menţiuni în Cartea Funciară în acest sens.

Pentru aceste motive, a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

La data de 06.12.2017 a depus întâmpinare intimata ........... Bank România S.A., solicitând respingerea ca nefondat a apelului declarat de apelanta contestatoare ........... (fostă ...........) ........... ............

Cu privire la calificarea căii de atac a arătat că obiectul contestaţiei la executare îl constituie executarea silită ce face obiectul dosarului nr. ........./E/2012 al SCPEJ ......... ......... ......... şi ......... ..........

Potrivit art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, Noul Cod de Procedură Civilă se aplică proceselor şi executărilor silite începute după intrarea în vigoare, adică 15.02.2013.

Cum executarea silită a fost începută înainte de anul 2012, rezultă că în speţă sunt aplicabile prevederile Codului de procedură civilă 1865, astfel că referirile la Codul de procedură civilă din cuprinsul prezentei întâmpinări vizează aceste act normativ.

Potrivit art. 402 alin. 2 C.pr.civ. hotărârea pronunţată în contestaţia la executare se dă fără drept de apel, reieşind deci că recursul este calea de atac care poate formulată împotriva unei hotărâri prin care s-a soluţionat contestaţia la executare.

În consecinţă, a solicitat recalificarea căii de atac ca fiind recurs şi repartizarea cauzei la un complet de recurs.

Având în vedere, pe de o parte, că prin dispoziţiile art. 304 C.pr.civ. se stabileşte în mod expres şi limitativ motivele de nelegalitate pentru care o hotărâre judecătorească poate fi supusă controlului judiciar pe calea recursului, iar lipsa motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază  cererea de recurs atrage nulitatea cererii, în conformitate cu dispoziţiile art. 302 ind. 1 C.pr.civ. şi, pe de altă parte, că prin cererea de „ apel” formulată de contestatoare nu se indică care dintre motivele de nelegalitate prevăzute la art. 304 C.pr.civ. sunt incidente în prezenta cauză , se impune anularea cererii astfel formulată.

Pe fondul cererii s-a arătat cu privire la omisiunea instanţei de fond de a se pronunţa asupra excepţiei perimării executării silite şi asupra excepţiei prescripţiei dreptului intimatei  de a pune în executare silită titlurile executorii, a solicitat să se aibă în vedere că prin contestaţia la executare nu s-au invocat aceste excepţii, prin urmare, instanţa de fond nefiind învestită cu aceste capete de cerere.

Astfel, susţinerea apelantei contestatoare în ceea ce priveşte obligaţia instanţei de fond de a se pronunţa asupra acestor două excepţii nu poate fi reţinută, având în vedere că acestea nu au fost invocate prin contestaţia la executare. Or, atât excepţia perimării, cât şi excepţia prescripţiei nu pot fi invocate pentru prima dată în calea de atac.

În ceea ce priveşte excepţia tardivităţii introducerii contestaţiei la executare a solicitat să se respingă criticile aduse prin cererea de apel, având în vedere că acestea sunt nefondate.

S-a susţinut că instanţa de fond ar fi admis în mod greşit excepţia tardivităţii contestaţiei la executare formulată de contestatorul ........... ........., având în vedere că acesta  este„ un terţ faţă de raportul execuţional, care prin cererile formulate a invocat un drept propriu de proprietate asupra bunurilor imobile ce au fost executate şi adjudecat în favoarea intimatului ............

Cu privire la aceste susţineri a solicitat să se aibă în vedere că prin contestaţia la executare în care contestatori au fost atât ........... ........... ..........., cât şi ........... ........., s-a solicitat instanţei de judecată „ admiterea contestaţiei la executare cu privire la nulitatea executării silite” şi „ admiterea contestaţiei la executare cu privire la nulitatea executării silite” şi „ admiterea contestaţiei la executare cu consecinţa anulării procesului-verbal la licitaţiei”.

Aşadar, cererea introductivă a fost formulată de către cei doi contestatori, respectiv ........... ........... ........... şi ........... ......... şi viza două capete de cerere, distincte, pe de o parte, contestaţia la executarea silită însăşi şi pe de altă parte contestaţia la executare în ceea ce priveşte un act de executare întocmit în cursul procedurii de executare silită.

Că, instanţa de fond a apreciat în mod corect că faţă de contestaţia la executarea însăşi, care constituie primul capăt de cerere a contestaţiei la executare, cererea este tardiv formulată, având în vedere că executarea silită a început în anul 2012, când a fost comunicată somaţia cu privire la începerea executării silite, iar contestaţia la executare a fost introdusă abia în anul 2016, depăşindu-se, în aceste mod, termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 401 C.pr.civ.

În ceea ce priveşte contestaţia cu privire la procesul-verbal la licitaţie, având în vedere că aceasta a fost formulată în termenul legal de 15 zile , instanţa, în mod corect a respins excepţia tardivităţii, trecând la soluţionarea fondului cauzei deduse judecăţii.

Ceea ce este important de precizat este că cererea introductivă a fost formulată de cei doi contestatori, fără a se face distincţia între capetele de cerere formulate de aceştia.  Astfel , că nu se poate susţine că un capăt de cerere a fost formulat de unul dintre contestatori, pe când celălalt capăt de cerere a fost formulat de cel de-al doilea contestator.

Că, oricum nici nu rezultă din cuprinsul contestaţiei la executare că ........... ......... ar pretinde un drept de proprietate asupra bunului adjudecat, susţinerile contestatorilor fiind contradictorii: fie bunul a fost vândut anterior, deci nu mai putea fi vândut a doua oară, fie în cazul în care a fost cumpărat nu putea să fi beneficiat în mod gratuit de el.

Totodată, nu poate fi reţinută critica recurentei în ceea ce priveşte omisiunea instanţei de judecată de a dispune , din oficiu efectuarea unei expertize tehnice pentru a se verifica care au fost bunurile ipotecate de către recurenta  contestatoare, care sunt bunurile proprietatea terţului şi care au fost bunurile executate silit. Or, potrivit principiului actori incumbit probatio, sarcina probei este a contestatorilor, nefiind în sarcina instanţei de judecată această obligaţie.

Pe de altă parte, înscrisurile existente la dosarul cauzei au fost suficiente pentru constata situaţia tuturor bunurilor de mai sus, instanţa de fond dispunând, urmare a analizării întregului ansamblu probator, că bunurile vândute prin licitaţie publică au fost cele cuprinse în procesul-verbal de situaţie, că tubingul la care se referă contestatorii nu a fost cuprins în procesul-verbal de evaluare, deci nu a fost evaluat şi nici vândut.

În mod corect a reţinut că prin contractul  de ipotecă a fost luat în garanţie  întregul imobil cu regim de înălţime P+E+M, bunul cuprinzând şi restaurantul care se află la parterul imobilului ipotecat, respectiv, fiind încorporat în imobil, nu poate fi vorba despre o construcţie separată.

Esenţial este că în tot cursul procedurii de executare silită nu s-a reclamant nici un drept de proprietate asupra bunurilor supuse urmăririi şi executării silite.

Pentru aceste motive, a solicitat respingerea criticilor formulate de apelanta contestatoare ........... (fostă ...........) ........... ........... ca nefondate, în consecinţă, respingerea căii de atac împotriva hotărârii nr. ........... pronunţată de către Judecătoria Novaci.

În drept, a invocat prevederile legale sus citate.

În dovedire, a înţeles să se folosească de proba cu înscrisuri.

La termenul de judecată din data de 14.02.2018 tribunalul  a apreciat  că în cauză sunt incidente dispoziţiile Codului de procedură civilă de la 1865 şi având în vedere că se contestă actele de executare pornite sub imperiul vechiului Cod de procedură civilă, atât de către contestatoarea parte în dosarul de executare silită – debitor, cât şi de către o persoană care se pretinde a fi terţ în executare şi proprietarul unor bunuri supuse executării silite – ........... ........., a calificat, calea de atac formulată de ........... I. ......... ca fiind apel, iar calea de atac formulată de ........... ...........-........... ca fiind recurs, motiv pentru care recursul s-a disjuns, obiect al analizei în cauza de față fiind numai recursul formulat de contestatoarea debitoare.

Prin notele de ședință depuse de recurenta contestatoare la data de 14.03.2018 pentru termenul de judecată, s-a solicitat verificarea legalității actelor de înstrăinare efectuate în cadrul procedurii de executare şi a executării înseși , obligație ce rezidă din rolul activ al instanței potrivit art. 129 C.pr.civ. de la 1865, cu atât mai mult cu cât se pun în discuție operațiuni ce vizează vânzarea unor bunuri imobile, situație în care este obligatorie verificarea provenienței bunurilor şi a dreptului de proprietate al titularului asupra bunurilor.

În cauză s-a susținut că se pune în discuție întinderea dreptului descris în ele trei contracte de vânzare cumpărare sub nr. 812/28.04.2006 autentificat de BNP ......... .........a, nr. 516/24.03.2006 , nr. 4/20.12.2005 autentificat de judecător sindic şi trebuie analizată intenția părților în toate cele trei acte , pentru a se putea determina cu exactitate dreptul efectiv al debitoarei ce este supus executării, contractul de vânzare cumpărare nr. 516/24.03.2006.

Drept urmare, se putea vinde doar clădirea P+1E+M, adică C1 vechi, 17 camere şi dependințe plus teren , restul bunurilor aparținând altor persoane.

Analizând cele trei contracte de vânzare cumpărare, se observă că debitoarea a cumpărat doar 17 camere şi dependințe, plus terenul de 5000 mp. Ca urmare, se arată, contractul de ipotecă este nul absolut în ceea ce vizează includerea unui bun-bază de agrement, care nu a aparținut niciodată debitoarei, ea rămânând proprietarul beneficiar al contractului 516/2006.

Solicită anularea sentinţei pentru ca instanța de fond să stabilească corect obiectul contractului de ipotecă şi întinderea executării în raport de cele trei contracte menționate. Executorul judecătoresc nu şi-a îndeplinit  nici măcar una din obligațiile legale ce-i reveneau şi aceasta dacă se lecturează cele trei contracte de vânzare cumpărare şi se făcea o minimă diligență ce viza deplasarea la faţa locului.

Hotelul este forat din două corpuri de clădire, C1 136 mp cu regim de înălţime P+1E+M, ce a făcut obiectul contractului 397/1997 şi C2 115 mp , cu regim de înălimeP+1E ce face obiectul autorizației de construire ..........., împreună cu baza de agrement.

Ca urmare a procesului verbal încheiat de executorul judecătoresc s-a reţinut în mod greşit că hotelul este format dintr-un sigur corp de clădire, când în realitate rezultă că hotelul este format din două corpuri de clădire, iar debitoarea a cumpărat prin contractul 812/2006 doar un corp de clădire, respectiv corpul 1 cu regim de înălţime P+1E+M.

În raport de criticile formulate în contestaţia al executare privind vânzarea unor bunuri ce nu au fost intabulate se impuneau probe, solicitare de acte la OCPI, acte de proprietate, se puteau introduce forţat şi alte persoane ca SC Siomax SRL, SC ........... SRL, SC ......... SRL, pentru a se concluziona cu privire la intenţia, determinarea părților contractante ca şi întindere a ceea ce au voit să vândă.

Referitor la excepţia perimării executării silite asupra căreia instanţa nu s-a pronunţat, solicită să se ia act că executarea silită este începută în 2008 de executor bancar ......... ......... în cadrul dosarului de executare silită 157/2008 şi continuată în cadrul dosarului ........./E/2012 de ......... ......... ......... şi ......... ........., iar executarea silită începută de un executor bancar este continuată de un executor judecătoresc, în condiţiile legii 188/2000.

Instanţa de fond a reţinut că cererea de începere a executării silite a fost formulată de creditor în anul 2009, iar cererea de continuare a executării a  fost formulată la 15.10.2012, motiv pentru care în urma expirării acestui termen de 6 luni, executarea se perimă , iar actele de executare efectuate în aceste condiţii sunt făcute cu încălcarea legii şi se impune sancţionarea prin desfiinţarea lor , ca urmare a constatării perimării .

Din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că la cererea creditoarei ........... Bank din data de 4.01.2010 au fost suspendate toate acţiunile de executare silită, cât şi a oricăror garanţii întreprinse în dosarul de executare şi au fost reluate la cererea creditorului în data de 15.10.2012 prin cererea ........./15.10.2012, prin care s-a formulat cerere de continuare a executării silite, astfel că în toată această perioadă nu a fost efectuat niciun act sau demers de executare silită. Aşadar, instanța nu a verificat data începerii executării silite, respectiv data introducerii  cererii de executare silită  de către intimata ........... Bank România la executorul bancar  care a format dosarul de executare silită 157/2008, deși existau înscrisuri la dosar.

Instanța de fond nu a verificat care a fost data ultimului act întocmit de executorul bancar şi nici data ultimului act întocmit în condițiile legii 188/2000, în raport de formularea  cererii de continuare a executării silite din 15.10-2012.

Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției perimării invocate de recurentă în dosarul ........./215/2016, ce a fost reunit la dosarul ........./215/2016.

 Referitor la excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită, instanța de fond nu s-a pronunțat şi nu a făcut nicio verificare, nu s-au administrat probe pentru a  se pronunța asupra acesteia.

La aceeași dată prin serviciul registratură  a fost depusă cerere de intervenție accesorie în interesul recurentei reclamante de către SC ........... SRL. A arătat aceasta că o parte din bunurile ce au fost vândute la licitație publică sunt bunurile sale. Astfel, în cadrul procedurii de faliment SC ......... SRL reprezentată de SC Siomax SRL , lichidator judiciar, numită administrator judiciar, prin contractul de vânzare cumpărare 4/2005 a cumpărat un hotel situat în intravilanul oraşului Novaci cu două corpuri: C1 vechi şi C2 nou cu un regim de înălţimeP+1E+M alcătuit din : la parter bucătărie, recepţie, birou ,centrală termică , la etaj 14 camere echipate, din care 13 locuibile, hol, terasă, la mansardă 3 camere locuibile, baie, terasă, hol, zidărie din cărămidă şi BCA, acoperit cu ţiglă, o bază de tratament , împreună cu terenul pe care este amplasat ce are număr cadastral 258,înscris în CF 215 a localităţii Novaci  în suprafaţă de 4973 mp , compus din 4011 mp curţi construcții şi 962 mp fâneţe din documentația cadastrală şi respectiv 5000 mp , conform contractului de vânzare cumpărare.

Vânzarea a fost aprobată prin s.c.460/2005. Ulterior, prin contractul de vânzare cumpărare 516/2006 a vândut către SC ......... SRL la punctul D o parte din bunurile cumpărate în procedura de faliment, respectiv teren intravilan curți construcții şi fâneţe în suprafaţă de 5000 mp şi construcții cu destinaţia hotel P+1E+M, construcții din cărămidă şi BCA, acoperite cu ţiglă, compuse din: la parter bucătărie, recepție , birou ,centrală termică, la etaj 14 camere, hol,terasă, la mansardă 3 camere, baie,  terasă, hol. Deci , niciodată nu a vândut C2 corpul de clădire cu regim de înălțime P+1E, care este construcție distinctă de C1 şi bază de tratament. Deci, C2 corpul nou de clădire cu regim de înălţime P+1E şi bază de tratament nu au fost vândute.

În dovedirea cererii solicită probe pentru a demonstra că aceste bunuri nu au fost vândute şi sunt bunurile sale.

În dovedire în cadrul probei cu înscrisuri a  depus contract de vânzare cumpărare din 16.02.2018, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 516/2006 , respectiv plan de amplasament şi delimitare a imobilului, încheierea de autentificare  nr. 516/24.03.2006, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 812/28.04.2006, cerere de înscriere adresată Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Gorj înregistrată sub nr. 8669/03.05.2006, încheierea nr. 8669/2006 din dosarul nr. 8669/03.05.2006, adresa înregistrată sub nr. 12162/28.03.2008 emisă de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Gorj adresată numitului ........... I. ........., contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4/20.12.2005, memoriu tehnic cu privire la bunul imobil situat în oraşul Novaci, sat Pociovaliştea, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 516/24.03.2006, într-un singur exemplar.

La data de 19.03.2018, prin serviciul registratură, intimatul ........... a formulat întâmpinare cu privire la recursul declarat de recurenta-contestatoare ............

Ca motiv de nulitate a recursului, în acord cu art. 302 ind. 1 C.pr.civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, raportat la art. 304 c.pr.civ.

Suplimentul de motive invocat prin înscrisul intitulat ,,note” este depus cu încălcarea prevederilor art. 303 alin. 1 C.pr.civ., astfel că instanța nu este ținută potrivit art. 306 C.pr.civ. a se pronunța asupra unor motive invocate tardiv, sancțiunea fiind neluarea în considerare a motivelor depuse peste termenul stipulat de lege. Mai mult, primul motiv invocat a fost analizat ca şi motiv de apel de către ........... ........., soluţionat prin respingerea apelului.

Cu privire la primul motiv invocat-perimarea executării, solicită să se aibă în vedere că nu a  fost invocată ca excepţie pe calea precizării al cererea de chemare în judecată. Susţinerile sunt neadevărate , întrucât cererea de executare silită a  fost formulată în anul 2009, iar în anul2010 la cererea creditoarei au fost suspendate acțiunile de executare silită. Suspendarea executării presupune imposibilitatea executorului de a emite acte de executare în perioada de suspendare sub sancțiunea nulității.

Suspendarea este expresia principiului disponibilității ce guvernează procesul civil, iar executarea a fost reluată la cererea creditoarei în data de 15.10.2012 ca urmare a încheierii procedurii prevăzută de legea 287/2011.

Conform art 389 alin. 2 C.pr.civ., în caz de suspendare a executării termenul de perimare curge de la încetarea suspendării.

Având în vedere starea de fapt reținută, termenul de perimare curge de la data de 15.10.2012 , când a încetat suspendarea executării.

Solicită de asemenea să se observe că de la declanşarea executării silite nu au fost formulate contestații  la executare împotriva actelor întocmite de executori.

Excepția prescripției nu este întemeiată, întrucât nu există la dosar o precizare a cererii sub aspectul invocării şi susținerii acestei excepţii şi nu poate fi invocată direct în recurs. Invocarea, dovedirea şi susținerea acestei excepții este obligația părții. Din cele reţinute de instanță ca urmare a analizării materialului probatoriu rezultă că nu a intervenit în speţă prescripția.

Pe fond solicită să se observe că în speţă a fost îndeplinită procedura de executare silită, nu a fost contestat niciun act al executorului judecătoresc. S-a reținut că în speţă există două titluri executorii valide: contractul de credit la care apelanţii nu fac nicio referire , ce dă dreptul creditoarei să urmărească toate bunurile mobile şi imobile prezente şi viitoare ale debitoarei şi contractul de garanție reală imobiliară, care conferă în plus creditoarei un rang de preferință faţă de ceilalți creditori. Ambele titluri au fost menționate în actele de executare şi în  baza acestora a fost întocmit proces verbal de situație, au fost identificate bunurile proprietatea debitoarei, care urmau să fie scoase la licitație, au fost solicitate extrase de carte funciară şi certificat fiscal, s-au efectuat formele de publicitate prevăzute de Codul de procedură civilă.

La data de 30.03.2018 intimatul a depus completare la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de intervenție accesorie. A menționat că cererea este inadmisibilă, întrucât prin apărările formulate de intervenientă se invocă un drept propriu al acestei societăți asupra unor bunuri ce au fost vândute în procedura de executare silită, intervenția accesorie fiind inadmisibilă.

Pe fond cererea este neîntemeiată, întrucât aceleași bunuri au făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare încheiat între SC ........... SRL şi SC ......... SRL şi în concluzie, ceea ce s-a cumpărat s-a şi vândut, susținerea că a vândut numai C1, nu şi C2 este o afirmație neadevărată, hotelul fiind identificat prin numărul de camere şi regim de înălțime. Baza de tratament este cea de 14-a cameră de la etaj, care apare în primul contract ca nelocuibilă.

Pentru aceste considerente, solicită să se respingă cererea de intervenție accesorie.

Tribunalul, analizând recursul formulat de recurenta contestatare ........... (fostă ...........) ........... ..........., raportat la dispoziţiile speciale ce reglementează materia executării silite cuprinse în codul de procedură civilă de la 1865 şi prin prisma criticilor din recursul formulat, apreciază că în cauză nu există niciun motiv de casare sau modificare a sentinței recurate, motiv pentru care acesta va fi respins.

 Pentru a aprecia astfel, se reţin următoarele :

 Obiectul cauzei deduse judecății îl reprezintă contestația la executare formulată de ........... (fostă ...........) ........... ........... şi ........... I ......... împotriva executării silite însăși și împotriva procesului verbal de licitație întocmit în dosarul de executare nr. ........./E/2012 al SCPEJ ......... ......... ......... şi ......... ........., pe care îl contestă sub aspectul legalităţii lui, dar şi că prin vânzarea corpului imobil aflat în executare silită a fost vândut dreptul de proprietate al unei persoane ce nu era implicată în desfășurarea executării silite în calitate de debitor.

Observând contestația la executare formulată şi motivele din cuprinsul acesteia, tribunalul reţine că contestatorul ........... I ......... a invocat dreptul de proprietate asupra unor bunuri amplasate pe terenul vândut la licitaţia publică, restul motivelor din contestația la executare privind-o pe contestarea debitoare din cazul de faţă.

În ceea ce-l privește pe terțul vătămat prin executare, apelul împotriva aceleiași sentințe civile a fost soluționat prin decizia 248/21.02.2018 pronunțată de Tribunalul Gorj, instanța în considerentele de mai jos referindu-se numai la contestația la executare şi motivele ce o privesc pe contestarea debitoare, parte în dosarul de executare silită.

Astfel, prin contestația la executare ce a făcut obiectul celor patru dosare conexate la Judecătoria Craiova şi la Judecătoria Novaci, se contestă de către debitoare anularea procesului verbal de licitație nr. ........./E/2012, cu consecința excluderii corpului de proprietate ce aparține numitului ........... I ........., precum şi din perspectiva vânzării dreptului de proprietate al unei persoane ce nu era implicată în desfăşurarea executării silite şi anume calitatea de debitor. Totodată s-a invocat excepţia de neconstituționalitate a art.846 alin. 8 teza a -II-a c.pr.civ şi s-a solicitat admiterea contestației la executare cu privire la nulitatea executării silite, având în vedere defectuoasa pregătire şi desfăşurare a executării silite.

Contestația la executare a fost precizată prin notele de şedinţă depuse la filele 110, respectiv 132 din dosarul ........./215/2016. Astfel, prima precizare aduce lămuriri pe aspectul fondului contestației invocându-se că, corpul de clădire C2 a fost vândut ilegal în procedura de vânzare silită , fără ca el să fie inclus în contractul de ipotecă .

Prin precizarea cu numărul 2 la cererea de chemare în judecată s-a clarificat situația creată în sensul că la vânzarea la licitaţie publică a fost scos corpul de clădire hotel format din P+E+M şi dacă se observă titlul de proprietate al debitorului se observă că aceasta a cumpărat un imobil P+1+M identificat parter, etaj şi mansardă. În mod halucinant reiese că hotelul are două corpuri care nu sunt surprinse în contractul de ipotecă şi anume C1 şi C2 , iar C2 nu face obiectul ipotecii , deşi inclusiv C2 este scos la vânzare.

Tribunalul reține că la Judecătoria Novaci dosarul a fost înregistrat la data de 15.03.2017 iar prin notele scrise depuse la 15.03.2017 formulate numai de contestatoarea debitoare, recurentă în cauza de faţă se invocă excepţia perimării executării silite şi excepţia de neconstituționalitate, aducându-se precizări şi în legătură cu fondul. Astfel, susţine că din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că la cererea creditoarei au fost suspendate acţiunile de executare silită şi orice garanţii întreprinse în dosarul de executare, fiind reluate la cererea creditorului din data de 15.10.2012, astfel că în toată această perioadă 2 ani şi 10 luni nu a fost efectuat nici un act sau demers de executare silită.

Pe fondul cauzei , aduce aceleași lămuriri ca şi precizările anterioare , menţionându-se că parterul clădirii ,restaurantul , holul de acces şi toaleta nu fac parte din corpul supus ipotecii. Astfel C 2 nu face obiectul ipotecii, deşi acest corp în esență a fost prezent la momentul instituirii ipotecii, neputându-se pune problema unei extinderi de drept a dreptului de ipotecă asupra unor posibile noi construcții .

Prin încheierea de şedinţă pronunțată de Judecătoria Novaci la data de 17 mai 2017  (fila 39) a fost admisă excepția tardivității cu privire la cererea ce vizează executarea silită începută în dosarul nr. ........./E/2012, motivat de împrejurarea că executarea silită s-a declanşat în anul 2012 , când a fost comunicată şi somaţia cu privire la începerea executării , astfel că s-a depăşit termenul de 15 zile prevăzut de lege, motiv pentru care acest capăt de cerere este tardiv. În ceea  ce privește cererea privind contestarea executării procesului verbal de licitaţie publică din data de 3.05.2016, s-a apreciat că acesta este formulat în termen legal, motiv pentru care prin sentința ........... a fost respinsă contestația la executare pe fondul acesteia.

Recursul formulat  de contestatoarea debitoare vizează nepronunţarea asupra excepțiilor perimării executării silite invocată de aceasta, asupra excepţiei prescripției dreptului creditoarei de a pune în executare silită titlurile executorii şi fondul cauzei, menționând debitoarea că bunurile supuse executării silite aparțin unei terţe persoane, care este contestatorul Vlăuţi ......... şi nu acesteia, nefiind proprietar asupra corpului de clădire C2.

În cele ce urmează tribunalul va analiza şi dezvolta fiecare motiv de recurs şi în acest context constată că contestația la executare ce privește executarea silită însăşi a fost respinsă ca tardiv formulată, soluţie ce este  în acord cu dispozițiile legale incidente cauzei.

În condiţiile în care contestația la executarea silită însăşi a fost respinsă ca tardiv formulată,  nu era necesar ca instanța să analizeze celelalte excepţii invocate de contestatoare ce privesc perimarea executării silite şi prescripția dreptului de a cere executarea, întrucât în ordinea de soluţionare a excepțiilor are prioritate excepţia tardivității, excepție de procedură. Celelalte două excepţii pentru a  fi analizate presupun ca acţiunea, respectiv contestația la executare să fie formulată în termenul legal de 15 zile.

Potrivit art. 389 alin.1 C.pr.civ. 1865, dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept şi orice parte interesată poate cere desfiinţarea ei. Aliniatul 2 vine cu o circumstanțiere a termenului de la care începe să curgă perimarea, în cazul în care aceasta este suspendată, respectiv de la încetarea suspendării.

Perimarea se poate invoca pe calea contestației la executare în interiorul termenului de 15 zile aferent contestației la executare.

Perimarea este o veritabilă excepţie şi ar trebui să fie invocată prin intermediul contestației  la executare în interiorul termenului de 15 zile de la data la care s-a luat act de următorul act de executare ulterior împlinirii termenului de 6 luni necesar intervenirii perimării. Dacă nu se formulează contestație la executare în temeiul art. 399 şi urm. C.pr.civ. contestatorul nu mai este în termenul de invocare a perimării, fiind tardiv formulată contestația  la executare ca şi orice alte apărări  pe care acesta le putea face împotriva actului contestat în cuprinsul contestației  la executare.

Dacă s-ar da o altă interpretare textelor de lege, ar putea să fie pusă în sarcina creditorului obiectivul urmăririi la infinit a legalităţii actelor de executare anterioare şi debitorul să stea în pasivitate până în momentul în care consideră el oportun, pe baza unor motive subiective sau nu să formuleze cererea de chemare în judecată, având şansa practic să atace retroactiv actele pe care nu le-a contestat în termenul legal prin intermediul contestaţiei la executare. Acesta ar fi în final efectul pe care ar putea să-l obţină.

Or, în speţa de faţă recurenta contestatoare pe parcursul derulării executării silite nu a contestat niciun act de executare, singura contestație fiind formulată în dosarul de faţă atât împotriva tuturor formelor de executare silită, precum şi împotriva procesului verbal de licitație întocmit în dosarul ........./E/2012, acţiunea fiind înregistrată la data de 19.05.2016.

Potrivit art. 399 C.pr.civ. de la 1865, împotriva executării silite precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămaţi prin executare.  Potrivit art. 401 C.pr.civ. contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când: a)contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care îl contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare; b) cel interesat a primit după caz comunicarea ori înștiințarea privind înfiinţarea popririi; c) debitorul care contestă executarea însăşi a primit somaţia, ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare , în cazurile în care nu a primit somația sau executarea se face fără somaţie. Termenul de 15 zile în care se poate introduce contestația diferă după cum obiectul acesteia este reprezentat de un act de executare sau după cum este vorba de contestarea executării însăşi, ipoteză în care termenul curge fie de la data când debitorul a primit somaţia, ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare. Termenul de 15 zile fiind un termen imperativ, nerespectarea lui duce la respingerea cererii ca tardiv formulată. În faza de executare silită toate nulităţile indiferent că sunt absolute sau relative pot fi invocate sub sancţiunea decăderii numai în termenul în care poate fi formulată contestația la executare, adică cel de 15 zile. Practic ulterior expirării acestui termen legalitatea executării silite însăşi nu mai poate fi analizată în cadrul contestației la executare.

În speţă, tribunalul reține că se invocă critici de nelegalitate vizând executarea în întregul ei (perimarea executării, prescripţia dreptului de a obţine executarea silită) iar nu critici de formă privind nelegalitatea procesului verbal de licitaţie, astfel că tribunalul apreciază că în mod corect prima instanță a reţinut că prima cerere vizează executarea însăşi , motiv pentru care contestatoarea era obligată să formuleze contestaţia la executare în condițiile arătate mai sus, în caz contrar chestiunile invocate nu mai pot fi puse în discuție ulterior, iar instanța nu le mai poate analiza în cadrul contestării ulterioare a unui alt act de executare silită pentru care s-a apreciat că este în termen a-l contesta ( este vorba despre procesul verbal de licitaţie ).

Pe cale de consecință, întrucât contestaţia la executare silită însăşi a fost respinsă ca tardiv formulată şi cum excepţia tardivității este o excepţie de procedură şi peremptorie , fiind invocată în termen de către intimat, având în vedere caracterul imperativ al  normei încălcate, a fost de  prisos a mai analiza şi celelalte excepţii invocate, respectiv excepţia perimării. Aceasta întrucât excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită nu a fost invocată la instanța de fond, ci în cadrul criticilor formulate în recurs. Tribunalul nu se va pronunţa asupra acestei excepții ce vizează executarea silită cu prioritate , aşa cum a solicitat recurenta contestatoare , întrucât nu este o veritabilă excepţie ce vizează recursul pentru a  fi analizată cu prioritate, ci actele de executare ce nu au fost contestate în termen de către contestatoare.

În ceea ce priveşte celelalte motive invocate, respectiv acela că nu recurenta contestatoare debitoare este proprietara bunurilor supuse executării silite şi adjudecate de intimat, tribunalul apreciază că la data executării silite nu a existat niciun impediment la executare în sensul art. 496 C.pr.civ. şi în mod indubitabil ne aflăm în faţa unei executări silite imobiliare, iar bunul este înregistrat în patrimoniul debitoarei urmărite, aspect confirmat de rezultatul verificărilor efectuate în evidențele OCPI , bunul fiind  scos la licitație în vederea acoperirii creanţei. Odată ce procedura vânzării la licitație a  fost publică, neînregistrându-se opoziții ori contestații pe parcursul derulării ei, tribunalul apreciază că actele de executare  s-au desfășurat conform  tuturor regulilor de procedură.

De altfel, debitoarea nu are interes în a invoca aceste aspecte, singurul interesat de a invoca faptul că s-a vândut un bun ce nu i-ar aparține debitoarei este proprietarul bunurilor. Concluzia care se impune este aceea că numai terţul poate promova contestația la executare, cu condiția să dovedească un interes şi o vătămare prin actul de executare.

În ceea ce privește invocarea legalității actelor de înstrăinare, respectiv a contractelor de vânzare cumpărare şi a contractului de ipotecă, se reţine că prin notele de ședință depuse de contestatoare la data de 14.03.2018 au fost completate motivele de recurs cu cele mai sus arătate.

La data de 14.02.2018 a fost calificată calea de atac formulată de contestatoare ca fiind recurs, de la această dată curgând termenul de 15 zile pentru a fi dezvoltate sau depuse motivele de recurs. Acestea au fost depuse la data de 14.03.2018 cu nerespectarea termenului imperativ prevăzut de art. 303 C.pr.civ. acela de 15 zile, motiv pentru care acestea se socotesc a fi depuse tardiv şi nu vor mai fi analizate de instanța de recurs.

Pentru aceste considerente, tribunalul apreciază că recursul nu este fondat, neexistând niciun motiv de casare sau de modificare a sentinței civile din cele prevăzute de art. 304 C.pr.civ., motiv pentru care va fi respins în consecință.

În temeiul art. 274 C.pr.civ. de la 1865  tribunalul  va obliga recurenta la plata către intimatul ........... a sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței depuse.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-contestatoare ..........., împotriva sentinţei civile nr............ pronunţată de Judecătoria Novaci în dosarul nr. ..........., în contradictoriu cu intimaţii SC ........... Bank SA, ........... şi terţul SC ........... SRL.

Obligă recurenta la plata către intimatul ......... a sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din  11 Apr......... 2018 la Tribunalul Gorj.

Preşedinte,

...........Judecător,

...........Judecător,

...........

Grefier,

...........

Red C.Pena/tehn E.S./ SL/09.05.2018

j fond I. A

Domenii speta

Spete similare