Furt

Sentinţă penală 588 din 13.12.2011


INSTANTA

Sub nr.X/189/2011 din 16.08.2011 a fost inregistrat la instanta dosarul nr. X/P/2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria B, impreuna cu Rechizitoriul din 08 august 2011, prin care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatilor:

 - D-  pentru savarsirea infractiunilor de violare de domiciliu, lovire sau alte violente si furt calificat, fapte prevazute de art. 192 alin. 2 Cod penal,  art. 180 alin. 2 Cod penal si art. 208 alin.1 -209 alin.1 lit. b) Cod penal cu aplicarea art. 33 alin. 1 lit. a) Cod penal,  impotriva partii vatamate I  :

- D  -  pentru savarsirea infractiunilor de violare de domiciliu, lovire sau alte violente si distrugere, fapte prevazute de art. 192 alin.2 Cod penal , art. 180 alin. 2 Cod penal si art. 217 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 33 alin. 1 lit. a) Cod penal,  impotriva partii vatamate I .

 Din analiza actelor si lucrarilor dosarului instanta retine urmatoarele:

La data de 08.07.2010, in jurul orei 21.00, pe fondul existentei unei  vechi situatii conflictuale generata de raporturile de vecinatate, inculpatul Davand asupra sa un cutit si un par, a patruns , impreuna cu inculpata D , sotia sa,  fara drept si fara consimtamantul partii vatamate I  in curtea locuintei acesteia, situata in sat si com. P, jud. .

Urmarindu-l pe partea vatamata,  inculpatii au patruns, prin fortarea usii de acces, pe care au deteriorat-o partial,  in domiciliul acestuia,  in incinta bucatariei anexa, unde inculpatul Da scos din buzunarul de la pantaloni un cutit cu care a impuns-o pe partea vatamata I in zona bratului superior drept, dupa care l-a imobilizat, prinzandu-l cu mainile de umeri, in timp ce inculpata D  i-a aplicat  partii vatamate lovituri cu picioarele in abdomen, dupa care luand parul din mana inculpatul D D,  i-a aplicat  partii vatamate o lovitura in zona capului.

In continuare, inculpata D  a lovit cu parul, pe care il avea asupra sa, o oglinda, care in urma loviturii s-a spart, precum si un raft pe care se aflau asezate un radiocasetofon si o boxa, care in urma impactului au cazut pe sol, fara insa a suferii deteriorari. 

In momentul in care inculpatii intentionau sa paraseasca locul comiterii faptei, inculpatul Da sustras un topor apartinand partii vatamate, ce se afla depozitat in dreptul usii de acces in interiorul bucatariei anexa.

Imprejurarile de fapt relevate in cuprinsul declaratiei partii vatamate I se coroboreaza in conditiile art. 75 C.pr.pen. cu declaratiile martorului ocular X , concubina partii vatamate ,  precum si cu constatarile la fata locului consemnate in cuprinsul procesului verbal de cercetare la fata locului insotit de planse foto .

Potrivit declaratiilor martorilor X, minori in varsta de 14, respectiv 13 ani, se retine ca in seara de 08.07.2010, in timp ce se jucau in drumul satesc, in apropiere de locuinta inculpatilor, l-au vazut pe  inculpatul Davand un par in mana indreptandu-se impreuna cu inculpata D  spre locuinta partii vatamate I..

 Apoi, ambii inculpati au patruns in curte, de unde l-au urmarit pe partea vatamata I  pana in interiorul locuintei.

Dupa aproximativ 10 minute, ambii inculpatii au parasit locuinta partii vatamate, inculpatul Davand asupra sa o bata si un topor. 

Partea vatamata I a iesit din locuinta avand urme de sange pe fata si pe maini iar camasa era patata de sange.

Potrivit concluziilor Certificatului medico-legal nr.317 din 12.07.2010 intocmit de catre Cabinetul medico-legal B, jud. , numitul  Iprezinta leziuni care au putut fi produse prin lovire cu obiecte si mijloace contondente la data de 08.07.2010 si care necesita aprox. 7-8 zile de ingrijiri medicale de la data producerii .

Audiati fiind, am faza de urmarire penala,  inculpatii  Dsi D  au negat comiterea faptelor retinute in sarcina acestora, sustinand ca in seara de 08.07.2010, in intervalul orar 20.00- 23.00 au fost la stana din satul P apartinand martorului X, unde se aflau si martorii X .

Declaratiile inculpatilor, in sensul celor expuse, sunt contrazise in faza de urmarire penala de declaratiile martorilor X

Sub acest aspect, potrivit art. 69 C.pr.pen. declaratiile inculpatului constituie mijloc de proba, putand servi la aflarea adevarului numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probator administrat in cauza.

Or, in prezenta cauza, procurorul a apreciat ca  declaratiile invinuitilor sunt nesincere, necoroborandu-se in conditiile art. 69 C.pr.pen cu nici un mijloc de proba administrat in cauza,  acestia necontribuind la aflarea adevarului in cauza.

 Cu privire la latura civila, in faza de urmarire penala:

Partea vatamata I a declarat ca se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 93 lei, reprezentand prejudiciul material cauzat prin comiterea faptelor  de furt si distrugere.

Cele retinute mai sus rezulta din plangerea  ti  declaratiile partii vatamate I , proces verbal de cercetare la fata locului insotit de planse foto ,  proces verbal de interventie , Certificat medico-legal nr. X12.07.2010 intocmit de catre Cabinetul Medico-Legal B , jud. ,  declaratiile martorilor X  ,actele dosarului.

1. Inculpatul D D, este in varsta de 35 de ani, cetatenie romana,  este casatorit, studii 8 clase, agricultor, stagiul militar satisfacut si este cunoscut cu antecedente penale.

 Potrivit fisei de cazier judiciar prin Ord. nr. 4932/P/2009 inculpatului Di-a fost aplicata sanctiunea amenzii administrative in cuantum de 500 lei, pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, prev. de art. 180 alin.1 C.pen. 

Inculpatul Da fost cercetat in stare de libertate si nu a recunoscut savarsirea faptelor retinute in sarcina, manifestand  o atitudine nesincera.

2. Inculpata D , este in varsta de 39 de ani, cetatenie romana, este casatorita, studii 12 clase, invatatoare si nu este cunoscut cu antecedente penale, potrivit fisei de  cazier judiciar .

Inculpata D  a fost cercetat in stare de libertate si nu a recunoscut savarsirea faptelor retinute in sarcina, manifestand o atitudine nesincera.

Inculpatii D si D  au fost audiati in faza de judecata, mentinandu-si aceeasi pozitie nesincera, nu au recunoscut savarsirea faptelor sustinand ca  la data si  ora faptei, 08.07.2010, in jurul orei 21.00, nu se aflau la domiciliu si implicit nici in sat, fiind invitati la stana martorului X, care se afla la o distanta de 500 metri de domiciliul lor,  unde,  impreuna cu mai multi cunoscuti au petrecut intre orele 19,00-22,00.

Inculpatii au incercat sustinerea alibi-ului construit pentru exonerarea de raspundere penala pe declaratiile martorilor X.

  Nu au  recunoscut faptele de care sunt inculpati, sustinand ca nu au patruns in domiciliul partii vatamate si ca l-a agresat in nici un mod pe partea vatamata I, negand inclusiv faptele de distrugere si furt, recunoscand insa faptul ca, intre ei si pareta vatamata  exista o stare conflictuala mai veche, extinsa asupra ambelor familii.

Ambii inculpati au sustinut  ca leziunile prezentate de partea vatamata I,  conform certificatului medico-legal depus la dosar,  pot  fi cauzate de conflictele conjugale ale partii vatamate,  partea vatamata fiind un  mare consumator de alcool, impreuna cu concubina sa X,  cei doi se bat  des,  violentele reciproce dintre cei doi fiind de notorietate in sat, iar prezenta plingere penala, apreciaza ca  fost facuta din razbunare, deoarece  partea vatamata I, ii datora o suma de bani  dintr-un proces,  in care I fusese inculpat, iar Dfusese parte vatamata, ultimul aspect fiind confirmat de Sentinta penala nr. 64 din 25 ianuarie 2011 pronuntata de Judecatoria B, depusa la dosar, din care rezulta ca a mai existat un conflict intre parti in 21 martie 2010, finalizat cu condamnarea lui I pentru savarsirea infractiunii de lovire impotriva lui D D.

Declaratiile martorilor X, sunt subiective, procausa  si contradictorii, in cele doua faze procesuale,  urmand ca instanta sa puna temei  doar pe aspectele partiale din aceste declaratii, in masura in care se cotroboreaza cu ansamblul materialului probator, avand in vedere relatia personala in care se afla cu inculpatii, fiind evidenta atitudine acestora de a incerca prezentarea faptelor intr-o modalitate,  care sa duca la exonerarea de raspundere penala a inculpatilor

Martorii relateaza faptul ca inculpatii au fost la stana lui X, aflata la o distanta  de 500 m de  domiciliul partilor, care sunt vecini, in data de 08.07.2010, in jurul orele 19,00-22,00, sustinans alibiul construit de inculpati, in sensul imposibilitatii ca acestia sa fi fost  la locul faptei in jurul orelor 21,00, -21,30, martorii redand aceste aspecte cu o memorie a datelor nejustificat de exacta pentru durata scursa de la eveniment, modul de viata, gradul de pregatire, preocuparile  cotidiene si lipsa de asociere cu evenimente notorii.

Varianta sustinuta de inculpati,  este infirmata de intregul material probator, fiind creata cu scopul de a-i  exonera de raspunderea penala, declaratiile martorilor apararii fiind subiective prin prisma raporturilor de  prietenie dintre acestia, si nu este sustinuta de nici un element probator, fiind in contradictie cu restul probelor administrate in cauza,  in consecinta  fiind inlaturata prezumtia de nevinovatie a inculpatilor raportat la faptele retinute in sarcina acestora in prezenta cauza.

Fata de probatoriul administrat in cauza , instanta apreciaza ca fapta

1 . Faptele inculpatului D care, in data de 08.07.2010, in jurul orei 21.30, impreuna cu inculpata D  a patruns, in curtea si in bucataria anexa a partii vatamate I, avand asupra sa un cutit si un par,  a scos din buzunarul de la pantaloni un cutit cu care a impuns-o pe partea vatamata I in zona bratului superior drept , apoi a imobilizat-o pe partea vatamata in timp ce inculpata D  i-a aplicat mai multe lovituri cauzandu-i leziuni, ce au necesitat pentru vindecare un numar de 7-8 zile ingrijiri medicale, intruneste elementele constitutive ale infractiunilor de violare de domiciliu, fapta prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal si lovire sau alte violente fapta prevazuta de 180 alin. 2 Cod penal.

Fapta inculpatului Dcare in data de 08.07.2010, in jurul orei 21.30, avand asupra sa un cutit, a sustras din incinta bucatariei anexa un topor in dauna partii vatamate I, in scopul insusirii pe nedrept , intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit b) Cod penal.

 Intrucat faptele au fost savarsite de inculpatul D prin actiuni diferite si inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele, in cauza sunt aplicabile dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni prevazute de art. 33 lit. a Cod penal.

2. Faptele inculpatei D  care, in data de 08.07.2010, in jurul orei 21.30, impreuna cu inculpatul  D, care avea  asupra sa un cutit si un par,  a  patruns fara drept in curtea si in dependinta locuintei apartinand partii vatamate I, dupa care, in urma agresarii partii vatamate de catre inculpat  cu cutitul si a  imobilizarii acestuia de catre inculpatul D prin prinderel cu mainile de umeri, inculpata D  i-a aplicat lovituri cu picioarele in abdomen, dupa care luand parul din mana inculpatul D D,  i-a aplicat o lovitura in zona capului, apoi i-a aplicat mai multe lovituri, cauzandu-i leziuni, ce au necesitat pentru vindecare un numar de 7-8 zile ingrijiri medicale, intruneste elementele constitutive ale infractiunilor de violare de domiciliu, fapta prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal si lovire sau alte violente fapta prevazuta de 180 alin. 2 Cod penal.

 Fapta inculpatei D  care in data de 08.07.2010, in jurul orei 21.30 a distrus prin lovire cu un par  o oglinda apartinand partii vatamate I, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de distrugere, fapta prev. de art. 217 alin.1 Cod penal.

Intrucat faptele au fost savarsite de inculpata D  prin actiuni diferite si inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele, in cauza sunt aplicabile dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni prevazute de art. 33 lit. a Cod penal.

In baza textului de lege enuntat mai sus si a dispozitiilor art. 345 Cod Procedura Penala,  instanta urmeaza sa aplice fiecarui inculpat, cate o pedeapsa, pentru fiecare infractiune,  la individualizarea carora se vor avea in vedere disp. art. 52 si 72 Cod Penal,

Conform acestor texte de lege,  la stabilirea si aplicarea pedepsei se va  tine seama si de limitele de pedeapsa fixate de lege, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana infractorului , de imprejurarile concrete  in care aceasta a fost comisa si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala

Avand in vedere persoana si conduita inculpatilor, D si D instanta apreciaza  ca este oportuna pentru reeducarea acestor, aplicarea unei pedepse  severe ca durata, motivat de faptul ca inculpatii au manifestat  o premeditare deosebita in pregatirea si elaborarea  traseului, si mijloacelor de savarsire a faptei.

Continutul faptei este agravat si de  faptul ca inculpatii au dovedit coeziune infractionala in a se angrena si sprijini  in actiunea ilicita, violenta , impactul  negativ asupra victimei fiind  amplificat de dezavantajul numeric fata de agresori, si prin modalitatea surprinderii victimei ca urmare a patrunderii, fara drept, in domiciliul acesteia, incalcandu-se normele care ocrotesc si libertatea persoanei.

Instanta apreciind ca fapta de violenta savarsita de inculpati sunt de  o gravitate  si un pericol social sporit fata de modalitatea de savarsire, violenta excesiva, urmarirea victimei, patrunderea in domiciliul acesteia in scopul agresarii, motivatia  faptelot pe fondul unei stari conflictuale, concertarea eforturilor prin  savarsirea infractiunilor in participatie, sprijin reciporc,  ceea ce a conferit  inculpatilor in savarsirea activitatii infractionale a unui curaj sporit prin  convingerea ca actiunea acestora va reusi, raportat la  persoana  partii vatamate ,  obiectele contondent folosit in agresiune , par si cutit, si zona lezata,  leziunile descrise in certificatul medico-legal fiind multiple,  regiune axilara, brat, glezna,  in consecinta  pedeapsa amenzii fiind neindestulatoare pentru reeducarea inculpatilor, fiind oportuna si in concorDta cu gravitatea faptelor aplicarea pedepsei inchisorii cu privire la fiecare fapta.

Cat priveste individualizarea judiciara a pedespelor, instanta  constata  ca inculpatii nu au recunoscut faptele, avand permanent o atitudine nesincera.

Cunoasterea caracteristicilor unui infractor prezinta o deosebita importanta pentru determinarea gradului concret de pericol social a acestuia si pentru stabilirea unei pedepse eficiente.

Modul de comportare in societate, caracterizat prin disciplina in munca si o viata conforma cu regulile de convietuire sociala, poate determina concluzia ca nu a comis infractiunea datorita inclinatiei sale pentru comiterea unor fapte antisociale, ci ca urmare a unui complex de imprejurari care au contribuit ca inculpatul sa se abata de la conduita sa obisnuita.

Inculpatul D a mai avut antecedente de violenta sanctionate administrativ si D se afla la prima incalcare a legii penale, nefiind cunoscuti  cu antecedente in evidentele IPJ

Din caracterizarile  emise de primarul comunei Pochidia, jud. ,  in care locuiesc cei doi inculpati rezulta ca acestia  sunt cunoscuti ca fiind persoane serioase, cu un comportament civilizat, linistit, harnici,  respectati, nu au fost angrenati in conflicte, nu sunt violenti si evita scandalurile,  realizeaza venituri din munca , inculpatul ca zilier in Bucuresti,  iar inculpata  este cadru didactic la Scoala cu clasele I-VIII SX, P,  beneficiind de o imagine favorabila  in societate, in comunitatea in care locuiesc.

Avand in vedere persoana si conduita inculpatului D  inainte de savarsirea infractiunii, cunoscut ca o persoana linistita , fara antecedente penale in sensul unei condamnari penale,  imaginea pozitiva de care beneficiaza in comunitate,  instanta apreciaza ca aceste imprejurari constituie circumstante atenuante in favoarea inculpatului , in temeiul art. 74 alin. 1 lit. a  si 74 aln. 2 Cod Penal , urmand ca instanta, in temeiul art. 76 Cod Penal, sa coboare pedeapsa sub limita prevazuta de lege.

Avand in vedere persoana si conduita inculpatei D inainte de savarsirea infractiunii, cunoscut ca o persoana linistita , fara antecedente penale, imaginea pozitiva de care beneficiaza in comunitate,  instanta apreciaza ca aceste imprejurari constituie circumstante atenuante in favoarea inculpatului , in temeiul art. 74 alin. 1 lit. a  si 74 aln. 2 Cod Penal , urmand ca instanta, in temeiul art. 76 Cod Penal, sa coboare pedeapsa sub limita prevazuta de lege.

In temeiul art. 33 lit. a Cod penal , instanta  constata ca faptele savarsite sunt in concurs real si in temeiul art. 34 lit. b Cod penal va  contopi toate  pedepsele in pedeapsa cea mai grea, pentru  inculpatul D  condamnat numai la pedepsele cu inchisoare si in temeiul art. 34 lit. e Cod penal  va contopi pedepsele  toate in pedeapsa cea mai grea, pentru  inculpata D condamnata la pedepsele cu inchisoare si o pedeapsa cu amenda penala, ca efect a aplicarii circumstantelor atenuante.

 In temeiul art. 71 Cod Penal , se vor interzice inculpatilor drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II si b  Cod Penal .

Instanta nu va interzice inculpatilor drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza I cod Penal , desi art. 71 reglementeaza obligatia instantei de a interzice drepturile prevazute de art.  64 lit. a-c Cod Penal.

Interzicerea dreptului de a vota contravine art. 3 din Protocolul nr.1 al Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale , astfel cum a statuat CEDO prin Hot. din 30.03.2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii.

In motivarea acestei hotarari s-a retinut ca indiferent de durata pedepsei si de natura infractiunii care a atras-o nu se justifica excluderea celor condamnati din campul persoanelor cu drept de vot neexistand nici o legatura intre interdictia votului si scopul pedepsei , de a preveni savarsirea de noi infractiuni si de a asigura reinsertia sociala a infractorului.

De asemenea, instanta nu va interzice nici exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. c Cod penal, deoarece inculpatii  nu s-au folosit de o profesie sau activitate in comiterea infractiunii , astfel ca nu se justifica interzicerea drepturilor prev. de lit. c.

Avand in vedere persoana si conduita inculpatului Dinainte de savarsirea infractiunii, cunoscut ca fiind persoana linistita, prin inexistenta antecedentelor penale, in sensul incidentei dispozitiilor art. 38 alin. 2 Cod penal, amenda administrativa aplicata de parchet,  fiiind o situatia asimilata lipsei de antecedente,  intrucat inculpatul  nu are  antecedentelor  penale , instanta apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia , urmand a dispune in temeiul art. 81 Cod Penal suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

Intrucat inculpata D  nu are antecedente penale, instanta apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia, urmand a dispune in temeiul art. 81 Cod Penal suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

In temeiul art. 82 Cod Penal, se va fixa termen de incercare si in temeiul art. 71 alin. 5 Cod Penal se va suspenda executarea pedepselor accesorii privind interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II , b  Cod Penal pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale  a inchisorii, incepand cu data ramanerii definitive a hotararii.

Se va atrage atentia inculpatilor asupra disp. art.  83 Cod Penal, privind revocarea suspendarii conditionata a executarii pedepsei.

Cu privire la latura civila, in  instanta:

Partea vatamata I a declarat ca se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 93 lei, reprezentand prejudiciul material cauzat prin comiterea faptelor  de furt si diatrugere, respectiv contravaloare topor sustras,  usa si oglinda distruse si suma de 1.000 lei daune morale.

Instanta apreciaza ca cererea partii vatamate I  este  intemeiata si dovedita in parte, urmand a fi admisa in parte.

 Instanta constata  din probele administrate ca leziunile produse prin agresiunea inculpatuluir, au produs partii vatamate dureri fizice, acesta a sangerat,  avea mana tumefiata, se plangea de dureri in zona lezata, zona bratului, avand in vedere zona afectata, traumele  nu au necesitat spitalizare pentru acordare de ingrijiri medicale, partea vatamata refuzand o parte dintre investigatiile medicale.

Aceste suferinte fizice s-au reflectat si intr-o stare psihica de disconfort la care s-a adaugat suferinta psihica determinata de imobilizarea , izolarea partii vatamate de mediul sau normal de viata  prin limitarea efectuarii muncilor obisnuite in gospodarie, cit si a celor necesare intretinerii curente, inclusiv propira ingrijire igenico-alimentare.

Suferinta deosebita a partii vatamate trebuie apreciata  raportat la durerea suportata, la frustarea legata de reluarea activitatii obisnuite si la impedimentele in desfasurarea unei vieti de familie  si sociale normale.

Instanta apreciaza ca exista legatura de cauzalitate intre fapta inculpatilor, de lovire  si traumele fizice si psihice produse partii vatamate, partea vatamata fiind indreptatit sa fie despagubita cu contravaloarea acestor prejudicii, sub forma daunelor morale.

In absenta unor criterii stiintifice, exacte, pentru evaluarea cuantumului despagubirilor destinate repararii prejudiciilor morale, determinate de incompatibilitatea intre caracterul nepatrimonial al daunelor si caracterul patrimonial al despagubirii, instanta, avand in vedere circumstantele faptei, de urmarile produse, de persoana in favoarea  careia au fost acordate daunele,  apreciaza ca suma de  300 lei pentru parte vatamata constituita parte civila, reprezentand daune morale,  este suficienta.

Si aceasta, nu pentru a acoperi suferintele, care au un pret inestimabil, ci pentru a diminua consecintele negative ale faptelor si ale implicatiilor produse de acestea pe toate planurile vietii sociale ale partilor vatamate.

Pentru toate aceste suferinte, partea vatamata este indreptatita sa fie despagubita de inculpat, cu echivalentul banesc al acestora, asa cum a fost dovedit de partea vatamata.

In temeiul art. 14 si 346 Cod procedura penala raportat la art. 998 Cod  civil  instanta va admite in parte  cererea pentru despagubiri formulata de partea vatamta, ca fiind dovedita sub aspectul existentei prejudiciului, intinderii si legaturii de cauzalitate cu faptele inculpatilor..

Sunt indeplinite conditiile raspunderii civile conform art.346 Cod procedura penala raportat la art. 998 Cod Civil ,  fiind stabilita legatura de cauzalitate  dintre prejudiciu, faptuitor si actiunea culpabila a acestuia, cu privire la leziunile suferite de partea vatamata .

Aceeasi legatura de cauzalitate exista si intre faptele inculpatilor de furt si distrugere, si pagubele produse partii  vatamate constand in distrugerea partiala a usii si a unei oglinzi si sustragerea unui topor,  urmand  ca partea vatamata sa fie despagubita cu contravaloarea acestora sub forma  daunelor materiale.

Urmeaza ca inculpatii sa raspunda in solidar sau individul pentru pagubele produse, in raport de modalitatea de savarsire a infractiunilor, in participatie sau individual, ca o consecinta a  condamnarii acestora. 

 In consecinta, instanta va admite in parte actiunea civila formulata de partea vatamata I .

 Va obliga pe inculpatul D sa restituie partii vatamate I  un topor sau sa achite partii vatamate  contravaloarea toporului  in suma de 40 lei.

Va obliga pe inculpata D sa achite partii partii vatamate I  suma de 53 lei despagubiri materiale reprezentand contravaloarea bunurilor distruse.

Va obliga pe inculpatii D  si D , in solidar, sa plateasca partii vatamate I  suma de 300 lei reprezentand daune morale.

In temeiul art. 118 Cod penal va confisca de la inculpatii Dsi D  un cutit cu maner din lemn, cu lama de 10 cm lungime si 1,5 cm latime si un par din lemn., obiecte folosite la savarsirea infractiunilor pentru care au fost condamanti inculpatii.

Ca o consecinta a condamnarii, in temeiul art. 191 alin. 1 Cod Procedura Penala,  fiecare inculpat, Dsi  D ,  va fi obligat  la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in cauza. din care onorariu  avocat din oficiu  asistenta in  cursul judecatii,  pentru fiecare inculpat, va fi platit Baroului  din fondurile Ministerului Justitiei.

6

Domenii speta