Minori si familie

Asupra cauzei de fata,

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei B sub nr. X/X/21.06.2011, reclamanta R C a chemat in judecata pe paratul R G, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna desfacerea casatoriei lor din vina exclusiva a paratului; incredintarea spre crestere si educare a minorilor R M-A, nascuta la data X si R C-I, nascut la data de X, obligarea paratului la plata pensiei de intretinere in raport de venitul pe care acesta il realizeaza; revenirea la numele purtat anterior casatoriei, acela de C.

In motivarea in fapt a cererii reclamanta arata ca s-a casatorit cu paratul la 30.08.1994 si a convietuit cu acesta pana in iunie 2008 cand s-au despartit definitiv in fapt, ea a plecat in casa parintilor sai din satul F, iar paratul a ramas  in domiciliul conjugal. Din casatorie au rezultat 2 minori care in prezent sunt cu ea si de intretinerea carora se ocupa.

Sustine ca despartirea s-a produs pe fondul violentelor extreme exercitate de parat asupra ei si a copiilor. In ziua in care s-au despartit acesta a batut-o, s-a refugiat in casa unui vecin unde a stat toata nopatea , a doua zi cand paratul lipsea de acasa, si-a luat cateva haine si copiii si a plecat la parintii sai. Arata ca scenele de violenta s-au intetit in ultima perioada pe fondul consumului de alcool, paratul venea acasa o data la o luna, la doua luni, iar iarna nu lucra.

Precizeaza ca nici copii nu mai puteau suporta atmosfera din familie, despartirea fiind o masura care ii protejeaza in egala asura si pe copii. Paratul lucreaza la o societate din Bucuresti, in constructii insa nu i-a spus niciodata cum se numeste, nu contribuie la intretinerea minorilor.

Cererea a fost motivata in drept  pe dispozitiile  art. 38 si urm. C. fam.

In dovedirea cererii reclamanta a propus proba cu inscrisuri, martori si a atasat la dosar certificatul de casatorie, copie de pe certificatele de nastere ale minorilor, copie de pe cartea  de identitate, adeverinta fiscala (f. 4-9).

Paratul legal citat nu a formulat intampinare . Prezent la termenul din data de 10.11.2011 acesta a aratat ca nu este de acord cu divortul din cauza minorilor.

In cauza s-a dispus citarea Autoritatii Tutelare din cadrul Primariei com. F care a efectuat ancheta psihosociala la domiciliie partilor depunand la dosarul cauzei Referatele de ancheta psihosociala .

In cauza au fost audiati martorii propusi de reclamanta : X.

Analizand materialul probator administrat in cauza, Judecatoria retine urmatoarele:

Partile s-au casatorit la data de 30.08.1994, casatoria lor fiind inregistrata la acea data sub nr. 25 la G, jud. V, conform certificatului de casatorie aflat la fila 9 in prezentul dosar.

Cei doi soti au avut domiciliul comun in com. G, jud. V, in casa proprietatea mamei paratului.

Din relatia celor doi au rezultat 2 copii:  R M-A, nascuta la data X si R C-I, nascut la data de X.

Prin declaratia data in fata instantei martorul X, a aratat ca paratul lucreaza la Bucuresti, a mai fost plecat in aceasta localitate dupa care relatiile dintre ei s-au deteriorat din cauza faptului ca paratul consuma  alcool, in mari cantitati si zilnic, este violent , a lovit-o de multe ori pe reclamanta, aceasta fiind nevoita sa fuga din locuinta conjugala, chiar si pe perioada iernii, parcurgand distanta dintre G si F desculta. Pe minori paratul nu i-a lovit, contribuia la intretinerea lor doar atunci cand isi amintea. Martora a declarat ca partile sunt despartite de 4 ani, paratul locuind in casa parintilor sai, iar reclamanta impreuna cu copiii la parintii ei. Paratul nu contribuie la intretinerea minorilor, reclamanta nu lucreaza , merge insa cu ziua, atunci cand are ocazia, la munca campului si o mai spijina si parintii ei cu pensia, minorii au alocatie. Arata ca minorii nu sunt atasati de parat , deoarece acesta nu le da nimic, nici nu vor sa auda de el. Reclamanta a mai fost plecata in Spania 2-3 luni, anul trecut  si urmeza ca in luna februarie a anului urmator sa plece din nou, trimite bani pentru copii, de acestia ocupandu-se martora- mama reclamanteri ajutata de o alta fiica, sora reclamantei.

Prin declaratia data in fata instantei martorul X a aratat ca in prezent este vecina doar cu paratul deoarece reclamanta nu mai locuieste cu paratul, ci la mama ei , impreuna cu minorii, fiind nevoita sa plece deoarece paratul este o persoana consumatoare de alcool si violenta, de multe ori reclamanta fiind nevoita sa  doarma in gradina, minorii de multe ori ramaneau in casa, insa erau si situatii cand o insoteau pe mama lor si dormeau in curte intr-o sura. Sustine ca paratul este violent chiar si cu mama sa, i-a scos lucrurile in curte  si a alungat-o, aceasta locuind in prezent la o fiica de-a ei , nemaivenind la locuinta nici pentru a recolta deoarece este amenintata. Paratul afirma ca lucreaza la o firma din Bucuresti, vine acasa la o luna, doua, desi afirma ca are un venit de 2000 lei/ luna nu aducea acasa nici macar 500 lei, paratul nu este interesat de intretinerea minorilor, minorii nu sunt atasati de parat , si din cauza ca ori de cate ori aveau nevoie de ajutor acesta nu ii ajuta. Arata ca partile au mai fost despartite reclamanta revenind pentru binele copiilor, insa paratul nu si-a schimbat comportamentul. Martora declara ca relatia celor doi nu mai poate continua pentru ca paratul consuma alcool in permanenta.

Prin declaratia data in fata instantei martorul propus de parat, X, arata ca  a fost casatorit cu sora reclamantei, de care s-a despartit din 2004 si din acel an nu mai stie nimic despre partile din prezentul dosar.

Prin declaratia data in fata instantei martora X, audiata la propunerea paratului, a aratat ca este vecina cu paratul, partile nu mai locuisc impreuna de aproximatuv 2 ani, fiind despartiti din cauza certurilor dintre ei. Martora arata ca ambele parti au partea lor de vina , partea paratului fiind aceea ca este consumator de alcool, iar a reclamantei este aceea ca atunci cand paratul venea beat, aceasta il instiga. Arata ca uneori paratul era violent cu reclamanta, considera ca minorii sunt atasati de mama lor, de tatal lor, nu prea atat timp cat nu prea vine pe la ei.

Cauza dedusa judecatii a fost inregistrata la instanta la data de 21.06.2011, data la care era in vigoare Legea nr. 4/1953 privind Codul familiei, lege abrogata prin art. 230 lit. m din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Prin art. 5 alin.2 din Legea nr. 71/2011 s-a prevazut ca „Dispozitiile Codului civil sunt aplicabile si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din casatorie, filiatie, adoptie si obligatia legala de intretinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, si din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii juridice subzista dupa intrarea in vigoare a Codului civil”.

De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 39 din Legea nr. 71/2011  (1) Dispozitiile Codului civil privind divortul se aplica fara a se deosebi intre casatoriile incheiate inainte sau dupa intrarea sa in vigoare.

(2) Divortul pronuntat anterior intrarii in vigoare a Codului civil produce efectele stabilite de legea in vigoare la data cand s-a pronuntat hotararea ramasa irevocabila”, iar potrivit dispozitiilor art. 40 din Legea nr. 71/2011 “ In cazul cererilor de divort formulate anterior intrarii in vigoare a Codului civil, instanta poate sa dispuna divortul prin acordul sotilor, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 373 lit. a) si art. 374 din Codul civil”

Dispozitii similare sunt prevazute si in art. 42 din Legea nr. 71/2011 , potrivit carora:” In cazul cererilor de divort formulate anterior intrarii in vigoare a Codului civil, instanta de judecata poate sa dispuna divortul in temeiul prevederilor art. 373 lit. b) si art. 379 alin. (1) din Codul civil, chiar daca retine culpa exclusiva a reclamantului, in masura in care motivele de divort subzista si dupa intrarea in vigoare a Codului civil.”

In conditiile textelor de lege mai sus invocate, in cauza devin aplicabile prevederile art. 373 lit b) din Codul civil (Legea nr. 287/2009),  conform carora „ Divortul poate avea loc atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila” si art. 379 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), conform carora: In cazul prevazut la art. 373 lit. b) divortul se poate pronunta daca instanta stabileste culpa unuia dintre soti in destramarea casatoriei.”

Pentru aceste motive, intrucat relatiile dintre cei doi soti sunt iremediabil vatamate, instanta apreciaza ca cererea principala a reclamantei este temeinica, astfel incat o va admite si, in temeiul art. 373 alin 2 din Codul civil (Legea nr. 287/2009),, va desface casatoria din culpa paratului intrucat din probele administrate in cauza, este conturata culpa exclusiva a acestuia in destramarea relatiilor de familie . Paratul este un consumator de alcool, acesta s-a prezentat chiar si in fata instantei in vadita stare de ebrietate la termenul din data de 13.10.2011, cand instanta a fost nevoita sa dispuna ca acesta sa paraseasca sala de sedinta, este violent, nu se ocupa de intretinerea minorilor si nu pastreaza legatura cu acestia.

Referitor la cererea de exercitare a autoritatii parintesti fata de minorii, R M-A si R C-I, din referatele de ancheta psihosociala realizate de Autoritatea Tutelara a com. F, jud. V,  rezulta ca paratul este o persoana cunoscuta ca fiind consumatoare de bauturi alcoolice, reclamanta locuieste la parintii sai unde are un climat favorabil dezvoltarii fizice si psihice  pentru copii, acestia au rezultate bune la invatatura, paratul nu a contrbuit cu nicio suma de bani pentru intretinerea copiilor, a facut cateva vizite pentru a discuta cu copiii , insa si atunci in stare de ebrietate si a provocat scandal, adresand cuvinte jignitoare socrilor si sotiei.

In cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 396 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) potrivit carora (1) Instanta de tutela hotaraste, odata cu pronuntarea divortului, asupra raporturilor dintre parintii divortati si copiii lor minori, tinand seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de ancheta psihosociala, precum si, daca este cazul, de invoiala parintilor, pe care ii asculta” , dar si dispozitiile art. 397 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) potrivit carora „Exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti

Dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel”.

Din materialul probator administrat in cauza rezulta ca paratul nu se interesaza de minori, nu contribuie la cresterea si intretinerea lor, provoaca scandaluri repetate cu acte de violenta fizica si morala asupra intregii familii.

Fata de aceste considerente, vazand si dispozitiile legale citate mai sus, instanta apreciaza ca exista motive intemeiate de a limita acest drept paratului .

Urmeaza asadar, sa se dispuna in temeiul art. 263 si 396 din codul civil ca autoritatea parinteasca fata de minori sa se exercite de catre reclamanta .

In ceea ce priveste locuinta minorilor, potrivit art. 400 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), instanta  stabileste, odata cu pronuntarea divortului, locuinta copilului minor la parintele cu care locuieste in mod statornic sau daca pana la divort copilul a locuit cu ambii parinti, instanta ii stabileste locuinta la unul dintre ei, tinand seama de interesul sau superior.

Audiati in camera de consiliu a instantei minorii au aratat ca doresc sa ramana cu mama lor, la locuinta tatalui este dezastru, cat el nu e acolo, pasc oile, nu are lemne, nu sunt coditii.

Fata de toate aceste considerente, constatand ca este in interesul minorilor  de a se dezvolta intr-un mediu sigur, sanatos si care sa le confere  stabilitate, precum si interesul acestora de a se limita pe cat posibil consecintele psihice generate de divortul parintilor, instanta urmeaza ca in temeiul art. 400 al 1 Codul civil (Legea nr. 287/2009), sa stabileasca locuinta minorilor la reclamanta.

In  temeiul  art.  402 pct.1 si 2 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) fiecare  parinte  trebuie  sa contribuie la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor, dispozitiile privind obligatia de intretinere prevazute de Titlul V din Codul civil (Legea nr. 287/2009), fiind aplicabile.

In cauza, din declaratiile martorilor audiati rezulta ca paratul nu a contribuit si nu contribuie la intretinerea minorilor, in schimb reclamanta le asigura cele necesare, astfel ca intretinerea acordata de aceasta din urma se va materializa  si in viitor prin acordarea in natura a celor necesare cresterii si educarii minorilor  potrivit art. 529, 530 din Codul civil (Legea nr. 287/2009)

In ceea ce-l priveste pe parat, neexistand vreo intelegere intre parinti in acest sens, dar si neparticiparea paratului la cheltuielile de crestere si educare a minorilor, instanta potrivit art.529 al. 2 si art.530 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), urmeaza sa-l oblige sa contribuie la intretinerea minorilor prin plata, lunar, a unei pensii de intretinere in cuantum de 170 lei, cate 85 lei pentru fiecare minor, calculata in functie de salariul minim pe economie - 670 lei, instituit prin H.G. nr. 1193/2010 (net: 510 lei), avand in vedere ca nu s-a facut dovada ca paratul realizeaza venituri din munca, incepand cu data introducerii cererii, in temeiul art. 532 din codul civil (Legea nr. 287/2009), si pana la majoratul minorilor.

Cu privire la numele ce urmeaza a fi purtat de reclamanta dupa pronuntarea divortului,  in temeiul art. 383 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), se va dispune ca aceasta sa revina la numele avut anterior incheierii casatoriei – C.

Reclamanta a efectuat in proces cheltuieli de judecata in suma totala de 39,5 lei (39 lei taxa judiciara de timbru; 0,5 lei timbru judiciar).

In temeiul art. 274 alin.1 Cod. proc. civ., paratul va fi obligat sa plateasca reclamantei cheltuielile de judecata efectuate in cauza.

Actiunea a fost legal timbrata.

4

Domenii speta

Spete similare