Divort

INSTANTA

Asupra cauzei de fata,

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei B sub nr. B/2011, reclamanta G V M a chemat in judecata pe paratul G R D, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna desfacerea casatoriei lor din vina exclusiva a paratului; revenirea la numele purtat anterior casatoriei, incredintarea spre crestere si educare a minorilor G S M A, nascuta la data 03.03.2003, G L I, nascuta la data de 10.02.2005 si G D L, nascut la data de 07.10.2006, obligarea paratului la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorilor.

In motivarea in fapt a cererii reclamanta arata ca s-a casatorit cu paratul la data de 20.10.2002, iar din casatoria lor au rezultat trei copii.

Sustine ca, la inceput s-au inteles bine, insa ulterior au aparut neintelegeri si probleme din cauza geloziei excesive si nemotivate a paratului, a trecut cu vederea acest comportament, din dorinta de a avea o familie si de dragul copiilor. Pe fondul acestei gelozii, paratul nu ii permitea sa plece nicaieri, nici la parintii sai, nici la scoala sa se intereseze de situatia copiilor.

Arata ca in anul 2011, paratul a fost plecat la munca in Germania cu contract in agricultura si a revenit la data de 27.08.2011, cand a provocat scandal dupa care a lovit-o cu cisma si i-a dat un ultimatum sa isi ia bagajele si copiii si sa plece. Dupa 3 zile de la revenirea in tara a paratului, a gasit un mijloc de transport – caruta , a luat copiii si lucrurile personale si au plecat sa locuiasca la bunicii ei, in aceeasi localitate. Dupa alungarea ei din domiciliul comun, paratul aducea noaptea o concubina, iar in prezent aceasta locuieste permanent in casa proprietatea lor personala. A trimis fetitele sa-si viziteze tatal, iar acestea au spus ca tatal lor se saruta cu acea femeie de fata cu ele.

Cererea  a fost motivata in drept pe dispozitiile art. 373 lit. b, 398, 402 C. civ .

In sustinere a atasat la dosar certificatul de casatorie si  copie de pe cartea de identitate si certificate de nastere (f. 4-8).

Paratul  a  formulat intampinare si cerere reconventionala prin care a aratat ca este de acord cu desfacerea casatoriei, solicitand ca aceasta sa se faca prin consimtamantul partilor, fara aratarea motivelor, fara motivarea hotararii, fara audierea de martori sau administrarea altor probe, sustinand ca este de acord ca reclamanta sa revina la numele avut anterior casatoriei.

In ceea ce priveste incredintarea celor 3 copii minori, paratul arata ca propune reclamantei sa fie de acord ca minorul D L, nascut la data de 7.10.2006 sa ii fie incredintat lui, iar reclamantei sa ii fie incredintate cele doua minore, G S M A, nascuta la data 03.03.2003, G L I, nascuta la data de 10.02.2005, urmand ca obligatiile de intretinere sa fie impartite. In subsidiar, a solicitat sa se incuviinteze exercitarea drepturilor parintesti asupra celor 3 copii, potrivit programului stabilit prin S.C. 3372/7.12.2011 a Judecatoriei B, cu caracter definitiv.

In motivarea acestei solutii propusa de parat, acesta a arata ca pentru reclamanta este impovaratoare obligatia de a se ingriji singura de cei 3 copii, iar impartirea obligatiilor intre ei ar insemna un ajutor si pentru ei si mai multa atentie acordata copiilor. Sustine ca are conditii sa se ingrijeasca de D L, acesta este atasat de el. Arata ca, in prezent convietuieste cu alta femeie, care are si ea in intretinere 2 copii si se pricepe la activitatea de ingrijire a copiilor, iar el poate si vrea sa ocupe de ingrijirea efectiva a minorului.

Pe cale de cerere reconventionala a solicitat sa se incuviinteze ca exercitarea autoritatii parintesti privind pe cei 3 copii minori, nascuti din casatoria lor, sa se faca in comun de catre ambii parinti si sa se stabileasca la el locuinta minorului G D L, iar la reclamanta sa se stabileasca locuinta minorelor G S M A si G L I.

De asemenea, a solicitat incuviintarea exercitarii drepturilor parintesti de catre el fata de cei 3 minori potrivit S.C. 3372/7.12.2011, incepand de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii de divort, in situatia respingerii primului capat de cerere.

Intampinarea si cererea reconventionala au fost intemeiate in drept pe dispozitiile art. 115, 119 C. Proc. Civ, art. 373 lit a, art. 397, art. 400, art. 401 C. Civ.

In sustinere a atasat copie de pe Sentinta civila nr. 3372/07.12.2011.

La termenul din data de 26.01.2012 reclamanta a depus la dosarul cauzei, precizari, prin care a aratat ca este de acord cu propunerea paratului  in sensul de a se dispune desfacerea casatoriei prin acordul lor, fara administrarea de probe, fiind indeplinte conditiile prevazute de art. 373 lit a si art. 374 C. Civ.

Reclamanta arata ca isi mentine solicitarea de stabilire a locuintei minorilor la ea, nefiind  de acord ca locuinta minorului D L sa fie stabilita la paratul reclamant, considerand ca este in interesul superior al minorului ca acesta sa nu fie separat de cele doua surori ale lui si de reclamanta, mama lui biologica, langa care a crescut de la nastere si pana in prezent. Considera ca separarea ar produce traume pe plan psihic si comportamental, atat pentru minor, cat si pentru cele doua surori ale lui, care traiesc in armonie si incearca sa se obisnuiasca cu ideea parasirii de catre tata, ei neintelegand cum acesta are grija si traieste alaturi de cei 3 copii straini. Minorii accepta cu greu legatura cu paratul, refuza sa mearga la el.

Cu privire la programul solicitat de parat cu privire la mentinerea legaturilor personale cu minorii , reclamanta a aratat ca este de acord ca acesta sa se faca potrivit programului stabilit prin S C nr. 3372/07.09.2011, pronuntata de Judecatoria B in dosarul nr. 5721/189/2011

La termenul din data de 26.01.2012 partile au aratat ca singura problema litigioasa dintre ei este cea cu privire la minori

In cauza s-a dispus citarea Autoritatii Tutelare din cadrul Primariei com. P  care a efectuat ancheta sociala la domiciliile partilor, depunand la dosarul cauzei Referatele de ancheta psihosociala.

In cauza au fost audiati martorii Vasui Ana, la propunerea reclamantei, Rusu Stefan si Botoroga Iulian la propunerea paratului.

Analizand materialul probator administrat in cauza, Judecatoria retine urmatoarele:

Partile s-au casatorit la data de 20.10.2002, casatoria lor fiind inregistrata la acea data sub nr. 16 la Primaria com. T, jud. V, conform certificatului de casatorie aflata la fila 8 in prezentul dosar.

Din relatia partilor au rezultat minorii G S M A, nascuta la data 03.03.2003, G L I, nascuta la data de 10.02.2005 si G D L, nascut la data de 07.10.2006.

Partile au avut locuinta conjugala in com. P, Jud. V.

Prin art. 5 alin.2 din Legea nr. 71/2011 s-a prevazut ca „Dispozitiile Codului civil sunt aplicabile si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din casatorie, filiatie, adoptie si obligatia legala de intretinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, si din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii juridice subzista dupa intrarea in vigoare a Codului civil”.

De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 39 din Legea nr. 71/2011  (1) Dispozitiile Codului civil privind divortul se aplica fara a se deosebi intre casatoriile incheiate inainte sau dupa intrarea sa in vigoare.

(2) Divortul pronuntat anterior intrarii in vigoare a Codului civil produce efectele stabilite de legea in vigoare la data cand s-a pronuntat hotararea ramasa irevocabila”, iar potrivit dispozitiilor art. 40 din Legea nr. 71/2011 “ In cazul cererilor de divort formulate anterior intrarii in vigoare a Codului civil, instanta poate sa dispuna divortul prin acordul sotilor, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 373 lit. a) si art. 374 din Codul civil”

In conditiile prevederilor legale sus invocate, in cauza devine aplicabil articolul 373 lit. a din Codul civil (Legea nr. 287/2009), conform caruia: „Divortul poate avea loc prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti  sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot”.

Totodata, sunt aplicabile prevederile art. 6131 alin.1-2 din Codul de procedura civila, potrivit carora:

„(1) In cazul in care cererea de divort se intemeiaza pe acordul partilor, ea va fi semnata de ambii soti. Atunci cand este cazul, sotii vor stabili si modalitatile in care au convenit sa fie solutionate cererile accesorii divortului.

(2) Primind cererea de divort (…), instanta va verifica existenta consimtamantului sotilor, dupa care va fixa termen pentru solutionarea cererii in camera de consiliu”.

In temeiul textului de lege sus invocat si constatand existenta consimtamantului partilor in desfacerea casatoriei, cererea formulata de reclamanta este intemeiata, urmand sa fie admisa.

Referitor la cererea de stabilire a locuintei minorilor G S M A, nascuta la data 03.03.2003, G L I, nascuta la data de 10.02.2005 si G D L, nascut la data de 07.10.2006 si de exercitare a autoritatii parintesti fata de acestia,  din referatele de ancheta psihosociala  realizate de Autoritatea Tutelara a com. P rezulta ca reclamanta impreuna cu cei trei minori locuiesc in casa bunicilor reclamantei, construita din pamant compusa din trei camere, locuibila, cu sobe in doua camere. Se arata ca, copiii sunt atasati de mama si doresc sa ramana impreuna cu ea. Conditiile de crestere si educare oferite de mama sunt bune, mama se descurca sa ofere cele necesare minorilor, la intretinerea minorilor contribuie si bunica materna si unchiul acestora, climatul in familie este stabil, normal, caracterizat prin intelegere, dragoste si afectiunea de care au nevoie copiii.

Cu privire la paratul-reclamant in referatul de ancheta psihosociala se arata ca acesta locuieste la locuinta de domiciliu, in concubinaj din luna noiembrie 2011 cu d-na Grigoras Mihaela si cei 3 copii ai acesteia din prima casatoriei. Acestia locuiesc impreuna in casa proprietatea personala a partilor, construita din pamant, invelita cu tabla, racordata la reteaua electrica, compusa din 4 camere, din care una mobilata, hol si bucatarie, mobilate corespunzator.

Minorii au fost audiati in camera de consiliu de catre instanta de judecata, la audiere participand si un psiholog , care a intocmit si depus la dosarul cauzei un Raport de evaluare psihosociala.

Cu ocazia audierii in camera de consiliu a instantei minorii au aratat ca locuiesc toti trei impreuna cu mama lor in casa bunicilor. Casa are mai multe camere dar locuiesc intr-o singura camera, intrucat celelalte mai trebuie mobilate. Au primit mobila de la matusa lor, insa mai au mobila acasa unde sta tata cu alta femeie si copii acesteia. L a declarat ca a stat o noapte la tatal sau , insa nu i-a placut deoarece, unul din copiii concubinei tatalui, a dormit cu ei in pat, a aratat ca nu i-a placut acea seara , nu s-a jucat cu ceilalti copii si nu a mancat pentru ca nu vrea sa manance mancare facuta de acea femeie. A mai aratat ca tata ii spune sa mearga la el pentru ca persoana cu care locuieste face gratar, insa el nu vrea sa mearga, el vrea sa stea cu mama si cu fetele- surorile lui.

Instanta a desprins, cu acea ocazie, ideea ca fratii se inteleg bine, se joaca impreuna, cel mai mult placandu-le  jocurile colective. Ei dorm toti 3 impreuna  cu mama lor in acelasi pat.

Copiii isi iubesc ambii parinti, insa sunt suparati pe tatal lor din cauza relatiei pe care acesta o are cu o alta femeie. Cu toate acestea, tatal lor ii iubeste, ii alinta si se joaca cu ei, insa, minorii au aratat ca nu doresc sa locuiasca cu el, chiar si in situatia in care mama ar pleca la munca in strainatate, preferand sa locuiasca cu totii la O, la bunica materna si nu cu tatal lor.

Din Raportul de evaluare psiho-sociala intocmit de d-na psiholog Raluca Pelin, din cadrul Directiei Generale de Asistenta sociala si Protectia Copilului V, cu ocazia audierii minorilor, se arata ca in cadrul procedurilor de evaluare a relatiilor intrafamiliale s-au evidentiat relatii tensionate, intretinute de ambii parinti, copiii prezentand comportamente disimulate, fiind influentati de catre ambele parti. Se arata ca, minorii descriu existenta unui climat familial tensionat, fiind martori activi si pasivi la manifestarile agresive ale tatalui asupra mamei.

Cu privire la evaluarea psihosociala a minorilor se arata ca, acestia sunt dezvoltati normal in raport de varsta cronologica. Minora S A prezinta un potential intelectual ridicat, verbalizeaza cu usurinta afectele legate de situatia in care se afla in prezent, are sentimente pozitive fata de mama si ambivalente fata de tata, are stabilitate emotionala, tendinta de a masca sentimente mai putin placute in context familial. Minora L-I, verbalizeaza climatul tensionat din familie, initiat si sustinut de tata, are sentimente ostile fata de tata si atasament securizant fata de mama, este influentabila si prezinta o usoara instabilitate emotionala, cu tendinta de a fi manipulata afectiv-emotional. Minorul D-L prezinta disconfort psiho-emotional generalizat in context situational, verbalizeaza sentimentele fata de tata- ostilitate, furie, dezamagire, dezaproba comportamentul tatalui, implicarea acestuia intr-o alta relatie, il considera responsabil pentru situatia prezenta. Minorul este atasat de mama si surorile mai mari, prezinta instabilitate emotionala, avand nevoie de echilibru emotional, precum si de un mediu stabil propice dezvoltarii psihice armonioase, acesta prezentand un sentiment de insecuritate si nesiguranta cu privire la mediul familial, necesita suport si sustinere psiho-afectiva in vedere aparitiei unor tulburari dezadaptative si de conduita.

In concluziile Raportului de evaluare psiho-sociala se arata ca cei trei minori prezinta atasament fata de mama si sentimente negative fata de tata, in contextul unui climat tensionat din familie initiat si intretinut de acesta. In prezent, atat mama cat si copii beneficiaza de suport din partea familiei extinse favorabil dezvoltarii armonioase in plan psiho-social si educational. De asemenea, se recomanda mentinerea relatiei copiilor cu tatal si ceilalti membri ai familiei tatalui, prin contacte directe, incurajarea restabilirii progresive a relatiilor copii- tata, prin implicarea propriu-zisa a adultului in activitatile copilului, consilierea mamei in vederea orientarii profesionale, astfel incat copii sa beneficieze de prezenta si sprijinul acesteia.

In cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 396 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) potrivit carora (1) Instanta de tutela hotaraste, odata cu pronuntarea divortului, asupra raporturilor dintre parintii divortati si copiii lor minori, tinand seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de ancheta psihosociala, precum si, daca este cazul, de invoiala parintilor, pe care ii asculta” , dar si dispozitiile art. 397 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) potrivit carora „Exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti

Dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel”.

Autoritatea parinteasca este definita in art. 483 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) astfel : 1) Autoritatea parinteasca este ansamblul de drepturi si indatoriri care privesc atat persoana, cat si bunurile copilului si apartin in mod egal ambilor parinti.

(2) Parintii exercita autoritatea parinteasca numai in interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, si il asociaza pe copil la toate deciziile care il privesc, tinand cont de varsta si de gradul sau de maturitate.

(3) Ambii parinti raspund pentru cresterea copiilor lor minori.”

Prin raspunsul la interogatoriul administrat reclamanta a aratat ca este de acord ca autoritatea parinteasca fata de minori sa se exercite in comun de ambele parti, doreste sa existe o comunicare intre ea si parat cu privire la minori, pentru binele acestora, sutinand ca nu este acord sa desparta copiii, intre ei existand o legatura foarte stransa. Reclamanta a aratat ca este de acord cu programul de vizitare stabilit prin SC nr. 3372/7.12.2011, mentionand ca doreste ca paratul sa respecte programul stabilit , intrucat au fost zile cand nu a venit deloc.

Prin raspunsul la interogatoriul administrat paratul a recunoscut faptul ca minorii sunt la reclamanta din  septembrie 2011 insa a sustinut ca aceasta nu s-a ocupat singura de intretinerea lor, participand si el, chiar daca in mare parte cele necesare minorilor au fost asigurate de reclamanta, apreciaza ca si el a ajutat-o. Paratul recunoaste ca intre cei 3 minori exista o relatie speciala si ca ei traiesc in armonie si buna intelegere, apreciaza ca minorii sunt atasati de reclamanta, pentru ca el a fost plecat, iar in prezent minorii locuiesc cu reclamanta astfel ca, este normal ca balanta sa se incline in favoarea ei. Paratul sutine ca, minorii sunt influentati de reclamanta, el i-a iubit si ii va iubi mereu, aratand ca minorii vin la el, merg la magazin impreuna, ii cer bani.

Prin declaratia data in fata instantei,  martorul X, audiata la propunerea reclamantei, a aratat ca nu a mers in casa partilor, decat in ultimul timp a mers la reclamanta, in locuinta acesteia din prezent, in casa bunicilor care au crescut-o de mica, in sat P. Arata ca partile nu locuiesc impreuna, reclamanta locuind cu copii din casatoriei, paratul locuind in casa proprietatea partilor, impreuna cu actuala sotie si cu cei trei copii ai acesteia. Declara ca, de copii s-a ocupat reclamanta, paratul fiind plecat aproape un an de zile, de unde trimitea bani pentru intretinerea copiilor. Arata ca si in prezent paratul contribuie la intretinerea copiilor, vazandu-l pe acestea vizitandu-i si aducandu-le pachete. Si copiii mai merg in vizita la parat, dar nu prea se trag acolo din cauza ca acestia nu se inteleg cu copiii concubinei paratului. Copiii se inteteg bine, se joaca impreuna, au relatie buna si cu mama. Ei intreaba din cand in cand de parat, insa reclamanta este cea care se ocupa de ei, au conditii, sunt curati. In imobilul in care locuieste reclamanta impreuna cu minorii  stau in 2 camere amenajate. La parat sunt 3 camere.

Prin declaratia data in fata instantei, martorul X a declarat ca este vecin cu partile si a fost omul de curte al acestora. Sustine ca intrat in casa in care reclamanta locuieste in prezent cu minorii, acestia stau intr-o camera care nu prea este mobilata. Paratul le-a dat televizor, calculator, le-a trimis lemne pentru o saptamana. In perioada cat locuiau impreuna reclamanta se ocupa de copii, paratul fiind plecat la munca, de unde trimitea bani lunar, insa reclamantei nu-i ajungeau, fiind mai cheltuitoare si vindea lucruri din gospodarie. Martorul a declarat ca si in prezent paratul contribuie la intretinerea minorilor, se intalneste cu ei pe drum, le da bani, le cumpara cate ceva de la magazin, insa copiii nu prea stau sa se joace cu el, probabil fiind influentati de reclamanta. Copiii nu merg  la parat deoarece nu sunt lasati de reclamanta, care motiveaza fie ca acestia sunt bolnavi, fie alte motive. Martorul a mai declarat ca reclamanta nu prea se ocupa de copii, sta mai mult la tigara si cafea la vecini si ii lasa pe copii mai mult singuri. Intr-una din zile fata cea mare a cazut intr-o teica din sat si un cetatean a scos-o de acolo spunand ca era uda pana la jumatate, fetita era atunci la joaca si probabil a vrut sa bea apa, reclamanta nu era in zona , fiind anuntata , nu a fost nevoie de interventia medicului, desi paratul i-a pus ca fetita era lovita la cap. In perioada cat partile locuiau impreuna paratul se comporta bine cu minorii, ii ingrijea, ii hranea, le cumpara diverse lucruri, dar si in prezent paratul se comporta bine cu copiii, fiind un om calm si sufletist. Reclamanta i-a spus martorului ca nu ii lasa pe copii la parat pentru ca, concubina acestuia este tiganca si nu vrea sa ii imbolnaveasca copiii. Martorul arata ca in sat concubina paratului este recunoscuta ca fiind tiganca, insa aceasta se comporta bine cu copiii ei. In relatia actuala a paratului exista armonie, nu sunt certuri, nu se consuma alcool. Paratul a dat reclamantei pasari, un porc, porumbul si strugurii le-au dat in jumatate. Paratul trimitea lunar bani din strainatate, cam 250 Euro. Sustine ca reclamanta nu are in prezent venituri si nu a auzit sa fie ajutata de cineva, desi in perioada casatoriei cu paratul era ajutata de fratele ei, care dadea cate un ban la copii.

Prin declaratia data in fata instantei, martorul X a declarat ca este cumnat cu paratul a declarat ca in perioada cat partile locuiau impreuna se ocupau amandoi de copii, insa paratul mai pleca la munca prin sat, pe la B si in strainatate, insa reclamanta nu a lucrat nicaieri, paratul muncea pentru familie si contribuia la intretinerea copiilor. De cand sunt despartiti paratul a mai contribuit la intretinerea copiilor, la inceputul scolii le-a cumparart incaltaminte, le-a trimis lemne si om pentru a le taia, cand se intalneste cu copiii le cumpara cate ceva, copii insa nu prea merg la parat, probabil pentru ca nu sunt lasati de reclamanta, insa declara ca este posbil ca acestia sa nu mearga pentru ca acolo unde sta paratul mai sunt si alti copii cu care nu prea se inteleg. Declara ca prin sat se aude ca reclamanta nu-i lasa pe copii sa mearga la parat spunandu-le ca ii fura tiganii, acestia fiind copiii care locuiesc acum la parat. Martorul arata ca aceasta denumire i se trage concubinei paratului de la parintii ei, care erau mai bruneti. Declaraa ca a mers la parat de cand locuieste cu concubina si este un mediu bun, nu sunt certuri, este curatenie, copiii se joaca frumos, sunt educati civilizati. Cat timp partile au locuit impreuna ,paratul a avut o relatie buna cu copiii sai, ii lua tot timpul cu el cu caruta, se juca cu ei. Oamenii in sat il considera pe parat un om gospodar si discuta ca va avea o relatie mai buna cu noua concubina. Paratul se comporta cu copiii concubinei la fel cum se comporta si cu copiii lui.

Din caracterizarea intocmita de invatatorul clasei a II-a a Scolii din P, unde este eleva A, rezulta ca aceasta se bucura de stima din partea colegilor si la randul ei manifesta cinste, bunatate, politete si atasament, iubeste ordinea si curatenia , avand o tinuta exemplara, are mereu in atentie rezultatul final al activitatii sale. Mama participa la toate activitatile organizate de scoala, participa la sedintele de consiliere cu parintii si face parte din Comitetul de parinti pe clasa. Tatal nu s-a interesat niciodata de situatia la invatatura a minorei, nu participa la sedinte, nu colaboreaza cu scoala.

Din recomandarea intocmita de educatoarea Gradinitei din P rezulta ca reclamanta participa la sedinte, se ocupa in mod special de copii, este interesata de activitatile acestora, copii sunt ingrijiti si au un vocabular dezvoltat.

Fata de intregul material probator administrat in cauza instanta retine ca ambii parinti s-au ocupat si se ocupa de minori, sunt interesati de minori, de educarea si dezvoltarea lor.

Minorii locuiesc in prezent impreuna cu mama lor, se simt in siguranta si protejati de aceasta, fiind dezamagiti de tatal lor, care in perceptia lor, corespunzatoare varstei , i-a parasit  in favoarea altor copii, pe care i-a primit in casa lor si care se bucura de mobila lor, in timp ce ei primesc cele necesare mobilarii casei in care locuiesc de la rude. Minorii isi iubesc in egala masura parintii, chiar daca au stat mai mereu cu mama, tatal fiind plecat la munca, insa acesta se comporta bine cu minorii, ii alinta, se joaca cu ei, cumpara dulciuri de la magazine , ceea ce pentru sufletul unui minor inseamna atentie si interes.

Paratul la randul sau, isi iubeste copiii si ar dori ca macar unul dintrei ei, D L sa locuiasca la el, insa nu are in vedere faptul ca minorii au suferit deja o trauma psihica prin despartirea parintilor, prin schimbarea locuintei, prin renuntarea la mediul in care au crescut pana in acest moment. Minorii sunt crescuti si educati in spiritul respectarii unitatii familiei, intre ei exista o relatie foarte buna, se iubesc, se joaca impreuna, impart acelasi pat si aceeasi mancare pregatita de mama lor. Refuza, la aceasta varsta, e drept fiind influentati si de adulti, sa imparta patul cu un alt copil, sau sa manance mancarea facuta de o alta persoana, care le-a ocupat cu vointa tatalui casa in care au crescut .

Fata de aceste considerente, vazand si pozitia partilor, instanta urmeaza sa dispuna ca autoritatea parinteasca sa se exercite de catre ambii parinti.

In ceea ce priveste locuinta minorilor, potrivit art. 400 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), instanta  stabileste, odata cu pronuntarea divortului, locuinta copilului minor la parintele cu care locuieste in mod statornic sau daca pana la divort copilul a locuit cu ambii parinti, instanta ii stabileste locuinta la unul dintre ei, tinand seama de interesul sau superior.

Avand in vedere intregul material probator administrat, precum si interesul minorilor  de a se limita pe cat posibil consecintele psihice generate de divortul parintilor, dar si acela ca ei sa creasca in continuare ca o familie unita, nefiind in interesul acestora sa creasca separati, avand in vedere si legatura stransa dintre ei, instanta urmeaza ca in temeiul art. 400 al 1 Codul civil (Legea nr. 287/2009), sa stabileasca locuinta acestora la reclamanta.

In  temeiul  art.  402 pct.1 si 2 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) fiecare  parinte  trebuie  sa contribuie la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor, dispozitiile privind obligatia de intretinere prevazute de Titlul V din Codul civil (Legea nr. 287/2009), fiind aplicabile.

In cauza, tinand cont de faptul ca minorii locuiesc la mama intretinerea acordata de aceasta se va materializa  si in viitor prin acordarea in natura a celor necesare cresterii si educarii minorilor potrivit art. 529, 530 din Codul civil (Legea nr. 287/2009)

In ceea ce-l priveste pe parat, instanta potrivit art. 529 al.2 si art. 530 din Codul civil (Legea nr. 287/2009),  urmeaza sa dispuna obligarea acestuia la plata unei pensii de intretinere in cuantum de 264 lei  lunar, cate 88 lei pentru fiecare minor, calculata in functie de salariul minim pe economie - 700 lei, instituit prin H.G. nr. 1225/2011 (net: 530 lei), avand in vedere ca paratul nu realizeaza venituri din munca, incepand cu data introducerii cererii- 15.11.2011, in temeiul art. 532 din codul civil (Legea nr. 287/2009), si pana la majoratul minorilor.

Cu privire la numele ce urmeaza a fi purtat de reclamanta dupa pronuntarea divortului,  in temeiul art. 383 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), se va dispune ca aceasta sa revina la numele avut anterior incheierii casatoriei – R.

Cu privire la cererea pentru exercitarea drepturilor parintesti si dreptul de a avea legaturi personale cu minorii formulata de paratul-reclamant, instanta are in vedere dispozitiile art. 496 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil. potrivit carora „Parintele la care copilul nu locuieste in mod statornic are dreptul de a avea legaturi personale cu minorul, la locuinta acestuia. Instanta de tutela poate limita exercitiul acestui drept, daca aceasta este in interesul superior al copilului.”

Dispozitiile art. 14 din Legea nr. 272/2004 consacra insa si dreptul copilului de a avea legaturi personale atat cu ambii parinti, cat si cu rudele sale si cu celelalte persoane fata de care a dezvoltat relatii apropiate.

Din coroborarea acestor dispozitii legale rezulta ca, legiuitorul consacra atat dreptul parintelui de a mentine relatii personale cu copilul sau, avand in vedere ca acest parinte are aceeasi raspundere in ce priveste cresterea si educarea copilului, cat si dreptul copilului, care , pentru a-si dezvolta armonios personalitatea ca viitor adult si a avea un psihic echilibrat, are dreptul de a mentine legaturi personale nu numai cu ambii parinti, ci si cu rudele sale, dat fiind ca intre drepturile copilului se inscrie si acela de a creste in familie.

In relatia dintre parinti si copii, exercitiul drepturilor parintesti este un element fundamental al vietii de familie, reglementat de art 8 din CEDO si include dreptul la vizita al parintelui caruia nu i-a fost incredintat minorul, in vederea mentinerii contactului cu acesta, statul neputand sa intervina decat in conditiile prevazute de art. 8 alin. 2 . Atunci cand un parinte are legaturi efective cu copilul, dar resedinta acestuia din urma a fost stabilita la celalalt parinte, primul are un drept la vizita pentru a pastra contactul cu copilul ( cauza Hendriks c. Olandei, Raportul comisiei, 8 martie 1982). In acest context, se mentioneaza ca statele au obligatia pozitiva de a nu impiedica tatii sa stabileasca legaturi personale cu minorii daca doresc acest lucru .

Fata de aceste considerente, tinand cont si de relatiile dezvoltate intre parat si copiii sai, instanta apreciaza intemeiata cererea paratului-reclamant, urmand a o admite si a stabili pentru acesta legaturi personale cu minorii G S M A, nascuta la 03.03.2003, G L I, nascuta la 10.02.2005 si G D L, nascut la 07.10.2006, in sensul de a-i lua  la domiciliul sau in fiecare saptamana, in ziua de marti intre orele 16,00-18,00 si in ziua de vineri de la ora 16,00 pana sambata la ora 14,00.

Prin acest program se asigura o legatura permanenta intre copii si tatal lor,  implicarea acestuia in activitatile cotidiene ale copiilor, in activitatile scolare, dar si extrascolare. Prin atitudinea partilor, care in prezenta copiilor, spre binele si dezvoltarea lor armonioasa, vor trece peste neintelegerile personale, minorii vor reusi sa depaseasca prejudecatile inoculate de adulti si se vor bucura de prezenta si implicarea ambilor parinti in viata lor.

Cu privire la cheltuielile de judecata instanta urmeaza a compensa cheltuielile de judecata, potrivit art. 274 alin.1 Cod.proc.civ.,

Constata ca reclamanta a efectuat cheltuieli de judecata in cuantum total de 708,3 lei  reprezentand: 0,3 timbru judiciar, 8 lei taxa judiciara de timbru, conform chitantei seria VSBD nr. 64118(44) din data de 15.11.2011 (f. 9), 700 lei onorariu de avocat, conform chitantei nr. 6/23.02.2012 .

Paratul a efectuat cheltuieli de judecata in cuantum total de 406 reprezentand  6 lei taxa judiciara de timbru conform chitantei seria VSBD nr. 66286(66) din data de 25.11.2011, 400 lei onorariu de avocat, conform chitantei nr. 0000466/9.01.2012.

Paratul-reclamant urmeaza a fi obligat sa plateasca reclamantei-parate cheltuielile de judecata in suma de 429 lei, tinand cont de faptul ca partile au solicitat un divort prin acord, dar si de faptul ca cererea reconventionala a paratului de a se stabili la el locuinta minorului D-L a fost respinsa, iar cu privire la cel de-al doilea capat de cerere reconventionala, privind legaturile personale cu minorii, reclamanta a fost de acord de la prima zi de infatisare.

Cererile au fost legal timbrate.

9

Domenii speta

Spete similare