Minori

INSTANTA

In urma deliberarii in secret in Camera de Consiliu, conform art. 256 C.pr.civ., a adoptat urmatoarea hotarare:

I. Procedura de judecata

A. Cererea de chemare in judecata

Prin  actiunea precizata inregistrata pe rolul judecatoriei B la data de 18.07.2011 inregistrata sub nr. X/2011 repartizat in mod aleatoriu spre competenta solutionare prezentului complet (C8 civil), reclamanta C M-C a chemat in judecata pe paratul C M solicitand desfacerea casatoriei incheiata la data de 07.06.2008 din culpa exclusiva a paratului, revenirea la numele avut anterior casatoriei, acela de G, exercitiul autoritatii parintesti a minorei C N-G sa-i revina in exclusivitate, locuinta minorei sa fie stabilita la domiciliul sau cu obligarea paratului la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorei.

In motivarea in fapt a cererii, reclamanta a aratat ca,  dupa o relatie de concubinaj cu paratul  cu o zi inainte de nasterea minorei C N G, s-a casatorit cu paratul. Inca de la inceputul relatiei de casatorie, nu sa inteles cu paratul fiind nevoita sa plece la mama sa,  impreuna cu fetita. Paratul, in aceasta perioada, a vizitat fetita doar de trei ori.  De ceva timp a plecat in strainatate la munca, fetita locuind cu mama si sora sa. De la momentul despartirii in fapt, paratul a avut relatii cu alte femei, nu s-a ocupat de cresterea si ingrijirea minorei. La acest moment minora se afla in strainatate.

In drept, reclamanta nu a invocat nici o dispozitie legala.

Cererea de chemare in judecata a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 39 lei, in conformitate cu art. 7 lit. a din Legea 146/1996 privind taxele de timbru.  A fost aplicat timbrul judiciar in valoare de 0,30 lei, conform art. 3 alin. 2 din O.G. 32/1995 privind timbrul judiciar.

B.  Apararile formulate

Paratul a depus intampinare - cerere reconventionala (fila 21) prin care a  aratat ca este de acord cu divortul insa solicita ca sa fie pronuntat din culpa reclamantei, minora sa-i fie incredintata spre crestere si educare.

Cererea reconventionala a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 39 lei, in conformitate cu art. 10 rap. la art. 7 lit. a din Legea 146/1996 privind taxele de timbru.  A fost aplicat timbrul judiciar in valoare de 0,30 lei, conform art. 3 alin. 2 din O.G. 32/1995 privind timbrul judiciar.

C.Probe

Reclamanta a depus la dosar urmatoarele copii de pe inscrisuri: certificat de casatorie seria CE nr. 167734 (fila 5),  certificat de nastere minora (fila 6), copie carte de identitate (fila 7),.

A fost efectuata ancheta psiho-sociala la domiciliul paratului, raportul de ancheta sociala fiind depus la dosar la fila 19 si ancheta sociala la domiciliul reclamantei din Romania-fila 29.

A fost efectuata ancheta psiho-sociala la resedinta reclamantei din strainatate, raportul de ancheta sociala fiind inaintat la dosar de Tribunale di M la filele 89-104, tradus la filele 112-126.

In cauza a fost administrata proba cu inscrisurile depuse a dosar si proba testimoniala cu martorii G M (fila 77)- pentru reclamanta si PG C (fila 65)- pentru parat, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar la filele indicate. 

D. Aspecte procesuale

Reclamanta, fiind plecata in strainatate, in conformitate cu art. 614 C.proc.civ., a fost reprezentata in proces prin avocat cu procura judiciara-fila 42-43.

A fost citata Autoritatea Tutelara –Primaria T si Autoritatea Tutelata-Primaria P.

Prin incheierea de sedinta din data de 18.10.2011, fata de lipsa nejustificata a partilor, in temeiul art. 242 alin. 1 pct. 2 C.proc. civ.  cauza a fost suspendata.

Cauza a fost repusa pe rol ca urmare a cererii de redeschidere a judecatii formulata de reclamanta prin aparator ales, la data de 24.11.2011-fila 34.

II.  Solutia instantei:

Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:

A. In fapt: la data de 07.06.2008 intre reclamanta C M C si paratul  C M a fost incheiata casatoria inregistrata in Registrul starii civile al Primariei Comunei P sub nr. 04 din data de07.06.2008. Din casatoria partilor a rezultat minora C N G, nascuta la data de 08.06.2008. La acest moment, minora  locuieste impreuna cu reclamanta la adresa din Italia, Via T, nr.1, C (M).

B. In drept sunt aplicabile dispozitiile Noului Cod civil, in vigoare de la data de 01.10.2011.

I. Cu privire la cererea de divort si cererea reconventionala

Art. 373 lit. b C. civ. prevede ca, divortul poate avea loc  atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila.

Instanta apreciaza ca sunt motive temeinice pentru desfacerea casatoriei incheiata intre reclamanta si parat. Coroborand declaratiile martorilor (martorul P G C-fila 65 si martora G M-fila 77) cu sustinerile partilor, instanta observa ca, intre parti nu mai exista o relatie specifica casatoriei, relatia fiind lipsita de continut. Partile nu s-au inteles inca de la inceputul casatoriei, casatoria fiind caracterizata prin neintelegeri, violente din partea paratului, plecari ale reclamantei de la domiciliul conjugal. La acest moment partile sunt despartite in fapt, de mult timp, reclamanta a plecat in strainatate, iar de la momentul separarii partile nu au reluat convietuirea.

In ceea ce priveste cea de-a doua conditie prevazuta de art. 373 lit. b C. civ., instanta considera ca aceasta conditie este indeplinita si ca raporturile dinte soti sunt grav vatamate. Imprejurarea ca partile sunt despartite in fapt de peste un an de zile, fara sa existe intentia de reluare a convietuirii, astfel cum rezulta din declaratiilor martorilor audiati, conduce la concluzia ca, relatia dintre cei doi soti este grav vatamata.

Cu privire la posibilitatea continuarii casatoriei, instanta apreciaza ca aceasta nu mai este posibila.  Aceasta concluzie este retinuta de instanta  in urma analizarii declaratiei martorului P G C-fila 65, din care rezulta ca, partile isi  traiesc viata separat, dupa despartirea in fapt angajandu-se in alte relatii.

Instanta investita cu solutionarea cererii de divort trebuie sa stabileasca care este culpa in desfacerea casatoriei.

Potrivit art. 309 C. civ. sotii isi datoreaza reciproc respect, fidelitate si sprijin moral. Ei au indatorirea de a locui impreuna.

Raportat la indatoririle casatoriei, instanta considera ca motivele de divort au fost cauzate  de ambele parti. Paratul a incalcat obligatia de sprijin moral si respect pe care avea obligatia sa il acorde sotiei. Aceasta indatorire este una din componentele esentiale a relatiilor personale dintre soti. Astfel, asa cum rezulta din declaratia martorei G M-fila 77, paratul a exercitat acte de violenta fizica asupra reclamantei, a permis ca in relatia de casatorie sa intervina mama sa, nu a pastrat legatura cu minora si reclamanta dupa despartire, nu a depus toate eforturile pentru repararea relatiei de casatorie.

Pe de alta parte, reclamanta a incalcat obligatia de coabitare, acestea fiind premisa realizarii efective a scopurilor casatoriei si a incercarii rezolvarii posibilelor neintelegeri ivite pe parcursul casatoriei. Din declaratia martorilor (P G C-fila 65  si G M-fila 77) reiese ca, reclamanta a parasit domiciliul conjugal de mai multe ori, chiar inainte de separarea definitiva mutandu-se la mama sa. Dupa despartire, reclamanta nu a depus niciun efort pentru mentinerea casatoriei, ulterior, plecand in strainatate cu minora, fara sa tina legatura cu sotul sau.

Nu s-a facut dovada ca vreuna dintre parti a solicitat asistenta specializata si consiliere organelor abilitate in vederea salvarii relatiei de casatorie.

Retine instanta ca, destramarea casatorie a avut loc din culpa ambelor parti care, prin atitudinea lor conjugata, au determinat destramarea iremediabila a casatoriei.

In lumina celor mai sus mentionate, instanta urmeaza sa dispuna desfacerea casatoriei incheiate intre parti, din  culpa  comuna.

II. Cu privire la nume

Potrivit art. 383 C. civ. la desfacerea casatoriei prin divort, sotii pot conveni sa pastreze numele purtat in timpul casatoriei. Instanta ia act de aceasta intelegere, prin hotararea de divort (alin. 1). Pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soti sau de interesul superior al copilului, instanta poate sa incuviinteze ca sotii sa pastreze numele purtat in timpul casatoriei, chiar in lipsa unei intelegeri intre ei (alin. 2). Daca nu a intervenit o intelegere sau daca instanta nu a dat incuviintarea, fiecare dintre fostii soti poarta numele dinaintea casatoriei (alin. 3).

Intrucat  nu exista nici o invoiala asupra purtarii numelui dobandit de catre reclamanta prin casatorie, reclamanta solicitand revenirea la numele purtat anterior casatoriei, instanta urmeaza sa dispuna revenirea  acesteia la numele purtat anterior casatoriei, acela de G.

III. In ceea ce priveste exercitarea autoritatii parintesti si stabilirea locuintei minorei

Spetei de fata ii sunt incidente urmatoarele dispozitii legale:

Art. 397 C. civ. prevede ca regula ca, dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel.

In conformitate cu art. 506 C. civ., cu incuviintarea instantei de tutela parintii se pot intelege cu privire la exercitarea autoritatii parintesti sau cu privire la luarea unei masuri de protectie a copilului, daca este respectat interesul superior la minorului.

Potrivit art. 400 C.civ., in lipsa intelegerii dintre parinti sau daca aceasta este contrara interesului superior al minorului, instanta de tutela stabileste, odata cu pronuntarea divortului, locuinta copilului minor la parintele cu care locuieste in mod statornic.

Reclamanta a solicitat ca exercitiul autoritatii parintesti a minorei  C N G, sa –i revina in exclusivitate, iar locuinta minorei sa fie stabilita  la resedinta sa din strainatate.

Pe de alta parte, prin cerere reconventionala, paratul a solicitat ca minora sa-i fie incredintata.

Instanta va analiza acest aspect prin prisma interesului superior al minorei.

Se retine ca, exercitarea autoritatii parintesti presupune exercitarea drepturilor si obligatiilor parintesti. In principiu, autoritatea parinteasca este exercitata de ambii parinti impreuna. Exercitiul autoritatii parintesti fundamenteaza prezumtia mandatului tacit reciproc intre parinti reglementat de art. 503 alin. 2 din C. civ.

Codul civil nu prevede care sunt situatiile in care exercitiul autoritatii parintesti revine in exclusivitatea unui unuia dintre parinti, lasand la latitudinea judecatorului sa analizeze daca motivele invocate de parti se incadreaza in motivele temeinice care ar justifica exercitarea autoritatii parintesti in exclusivitate numai de catre un parinte. De remarcat ca, art. 507 C. civ. nu stabileste o simpla exceptie de la exercitarea in comun a autoritatii parintesti, ci veritabile situatii exceptionale, de interpretare restrictiva, situatii care ar trebui sa intervina foarte rar si care pot fi subsumate ipotezei in care unul din parinti se afla in imposibilitatea de a-si exprima vointa.

Din declaratia martorilor audiati in cauza, nu rezulta ca, exista motive temeinice, exceptionale care sa justifice ca paratul sa fie indepartat de la exercitarea autoritatii parintesti a minorei. Nu s-a facut dovada ca paratul constituie un pericol pentru cresterea si dezvoltarea minorei. Eventualul dezinteres in cresterea si educarea minorei nu constituie prin, sine insusi, un motiv temeinic. De altfel, acest potential dezinteres, nu poate fi retinut de instanta, avand in vedere ca paratul a solicitat prin cererea reconventionala ca minora sa-i fie incredintata, a facut demersuri pentru a putea locui cu minora - asa cum rezulta din declaratia martorului PG.

Pe de alta parte, se constata ca art. 483 C. civ. defineste autoritatea parinteasca ca fiind ansamblul de drepturi, dar si de indatoriri care privesc atat persoana, cat si bunurile copilului.

Instanta apreciaza ca este in interesul minorei ca ambii parinti sa indeplineasca obligatiile legate de persoana sa. Faptul ca parintii nu mai comunica nu constituie un motiv suficient care sa determine ca pe viitor, exercitarea autoritatii parintesti sa revina numai unuia dintre ei. Nici faptul ca minora se afla in strainatate impreuna cu mama sa nu justifica cererea reclamantei, avand in vedere ca, gratie mijloacelor de comunicare moderne,  poate fi asigurata exercitarea autoritatii parintesti in comun.

Cu privire la  locuinta minorei, instanta va analiza situatia materiala a partilor, posibilitatile de crestere si educare a acestora, legatura de atasament a minorei cu parintii sai, garantiile morale si sociale pe acestia le prezinta.

Din raportul de ancheta psiho-sociala efectuat de Autoritatea Tutelara Primaria P la locuinta paratului (fila 19) rezulta ca, paratul locuieste in satul P, com. P, jud. Vaslui impreuna cu parintii sai, intr-o casa compusa din 4 camere, hol si bucatarie acoperita cu tabla. Locuinta este racordata la curent electric si este mobilata corespunzator. In familie nu sunt probleme medicale. Familia figureaza in Registrul agricol cu teren agricol, animale si pasari.

Din adresa inaintata de Primaria comunei T (fila 29) rezulta ca reclamanta este plecata in strainatate. Reclamanta nu detine teren agricol, animale, nu realizeaza venituri in tara.

Pe de alta parte, din  raportul de ancheta sociala efectuat de Tribunali di M la resedinta reclamantei in strainatate si fotografiile inaintate, rezulta ca, reclamanta  locuieste intr-un imobil inchiriat care prezinta toate  conditiile corespunzatoare cresterii, ingrijirii si educarii minorei, imobilul fiind dotat cu  utilitatile necesare unui trai decent.  Reclamanta locuieste impreuna cu mama sa, care o ajuta la cresterea si educarea minorei. Reclamanta presteaza munca pe perioada nedeterminata, realizand un venit brut de 505,12 euro, lunar. Minora, in varsta de 4 ani, este angajata in activitati scolare specifice varstei.

Din declaratiile partilor si sustinerile partilor, rezulta ca, dupa despartirea in fapt a sotilor, minora a ramas in grija reclamantei. Dupa plecarea  acesteia in strainatate minora a locuit cu  bunica materna in satul C, com.  T.  La acest moment, minora se afla in strainatate impreuna cu mama si bunica materna.

Retinand aceste aspecte,  instanta constata ca,  ambele parti au conditii materiale, morale si materiale pentru ingrijirea minorei. Insa, avand in vedere varsta minorei -3 ani, imprejurarea ca  minora a locuit de la despartirea in fapt a sotilor cu mama sa si cu bunica materna,  pentru a asigura continuitate in ingrijire si un mediu securizat, instanta apreciaza ca, interesul minorei este de a locui impreuna cu reclamanta.

Avand in vedere aceste aspecte, instanta va dispune ca, exercitiul autoritatii parintesti sa revina, in comun, ambilor parinti, iar locuinta minorei sa fie stabilita  la reclamanta.

In masura in care minora va fi creste ori, se vor schimba imprejurarile avute in vedere la acest moment, paratul va putea, ulterior, solicita modificarea  masurii luate cu privire la minora, cu respectarea interesului superior al acesteia.

De asemenea, paratul, pastreaza dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului si dreptul de a mentine relatii personale cu minora.

IV. Cu privire la pensia de intretinere

Pentru solutionarea acestui capat de cerere, instanta va avea in vedere dispozitiile art.  402 C. civ. potrivit carora, instanta de tutela, prin hotararea de divort, stabileste contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala.

In conformitate cu art. 529 C. civ. intretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati (alin. 1). Cand intretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pana la o patrime din venitul sau net lunar pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumatate pentru trei sau mai multi copii.

Reclamanta a solicitat ca obligatia de intretinere sa fie executata de parat prin plata unei pensii de intretinere.

Intrucat nu s-a facut dovada ca cuantumului veniturilor paratului, instanta va stabili pensia de intretinere luand ca baza de calcul  venitul  minim pe economia nationala.

Potrivit H.G. 1225 /2011, salariul minim brut pe tara la acest moment este stabilit la suma de 700 lei, lunar. Scazand contributiile datorate de orice cetatean se ajunge la valoarea salariului minim net pe economie, in cuantum de 530 lei.

Intrucat nu s-a facut dovada ca, la momentul pronuntarii hotararii, paratul mai are alte persoane in intretinere, instanta va stabili cuantumul pensiei de intretinere pentru minora  pana la 1/4 din venitul  minim net pe economia nationala, respectiv din valoarea de 530 lei. Pe cale de consecinta, va obliga pe paratul sa plateasca suma de cate 130 lei lunar, cu titlu de pensie de intretinere pentru minora C N G, nascuta la data de 08.06.2008.

Deoarece locuinta minorei va fi stabilita la reclamanta, contributia  reclamantei la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea profesionala a minorei  se  va executa in natura.

Avand in vedere dispozitiile art. 532 alin. C. civ., instanta  va stabili ca paratul sa plateasca pensia de intretinere, incepand cu data introducerii actiunii (18.07.2011) si pana la majoratul minorilor.

V. Asupra cheltuelilor de judecata

Instanta va lua act ca partile nu au solicitat cheltuieli de judecata.

VI. Avand in vedere art. 230 lit. s) din Legea 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil rap. la Legea 119/1996, in temeiul art. 46 alin. 1 lit. c din Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civila, se va face mentiune despre divort pe marginea actului de casatorie.

In acest sens o copie de pe hotarare va fi comunicata Primariei Comunei  P la data ramanerii irevocabile a hotararii.

6

Domenii speta

Spete similare