Revizuire. Procedură. Asistenţă judiciară

Revizuire. Procedură. Asistenţă judiciară.

Codul de procedură penală, art. 403 şi art. 171

În cazul unui revizuent aflat în executarea unei pedepse, deţinut în penitenciar, asistenţa juridică este obligatorie, iar pronunţarea unei hotărâri în apel fără ca acesta să fie asistat de un apărător ales sau numit din oficiu este lovită de nulitate absolută, prevăzută de art. 197 alin. 2 Cod penal.

Prin sentinţa penală nr. 745/29.06.2010 pronunţată de Judecătoria Tg.Mureş în baza art.403 al.3 Cod procedură penală a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei penale nr. 29/A/14.2.2oo8 pronunţată de Tribunalul Mureş care a desfiinţat în întregime sentinţa penală nr. 16/9.1.2oo7 pronunţată de Judecătoria Târgu Mureş, cerere formulată de către revizuentul P.P.P.

În motivarea sentinţei, s-a arătat că prin sentinţa penală nr. 16/9.1.2oo7 a Judecătoriei Târgu Mureş s-a dispus achitarea inculpatului P.P.P. pentru infracţiunile de viol şi de lipsire de libertate în mod ilegal.

Această sentinţă a fost desfiinţată integral prin decizia penală nr. 29/A/14.2.2oo8 pronunţată de Tribunalul Mureş, care a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de viol şi la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal. În cauză s-a dispus contopirea celor două pedepse.

Din analiza motivelor invocate de către revizuent în sprijinul cererii de revizuire instanţa s-a constatat că acestea se înscriu în cazul de revizuire prevăzut de art. 394 alin. 1 lit. a Cod procedură penală.

În cauză, concret, nu sunt îndeplinite condiţiile de existenţă a acestui motiv de revizuire. Astfel, revizuentul nu expune vreun aspect, împrejurare, fapt sau situaţie de fapt nouă ci învederează din nou faptul că nu este autorul faptei. Acest aspect nu este nou, el fiind susţinut şi în faza urmăririi penale şi în faza cercetării judecătoreşti în primă instanţă şi în apel. Prin urmare, această apărare era cunoscută de către instanţa care a judecat cauza a cărei revizuire se cere.

De asemenea, prin aceeaşi cerere, revizuentul a propus audierea unor martori noi. Ori, această simplă solicitare nu poate determina admiterea cererii de revizuire, deoarece – potrivit textului legal citat – se cere ca faptele şi împrejurările învederate să fie noi, iar nu mijloacele de probă, fiind inadmisibil ca pe calea revizuirii să se obţină o prelungire a probaţiunii pentru fapte deja cunoscute şi soluţionate de instanţele care au soluţionat cauza.

Ori, chiar dacă persoanele care se propun a fi audiate ca martori la acest moment nu au fost audiate în această calitate pe parcursul procesului penal finalizat cu condamnarea revizuentului, totuşi se poate observa din declaraţia revizuentului dată la 7.7.2oo9, precum şi din motivarea cererii sale de revizuire, că se urmăreşte ca aceste persoane să depună mărturie cu privire la următoarele împrejurări: derularea faptelor, motivul prezenţei părţii vătămate S.A.R. la domiciliul revizuentului, prezenţa părţii vătămate în comuna Pănet, sat Berghia, precum şi a împrejurării că partea vătămată a circulat nestingherită prin sat şi a efectuat multiple drumuri cu mijloace de transport în comun, dinspre sat spre Târgu Mureş şi înapoi.

Însă, aceste împrejurări au fost deja ridicate de către revizuent în cadrul apărărilor pe care el şi le-a făcut în procesul derulat pe fond, au fost avute în vedere atât de către prima instanţă de judecată cât şi de către instanţa de apel şi au fost analizate şi apreciate ca atare în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti care au fost pronunţate în cauză.

Ca atare, s-a conchis de prima instanţă, că motivul de revizuire invocat de către revizuent este neîntemeiat.

 Împotriva acestei hotărâri, a formulat apel revizuentul, reiterând susţinerile cu privire la nevinovăţia sa, conform probelor dosarului. S-a plâns că, în cursul procesului, în urma căruia a fost condamnat, i-a fost încălcat dreptul la apărare, a fost bătut la poliţie, s-a omis administrarea probei cu expertiza A.D.N. şi confruntarea cu partea vătămată. A solicitat ascultarea martorului B.N., pentru a dovedi că anterior comiterii faptei victima a fost concubina lui şi a fost şantajat de către aceasta.

Prin decizia penală nr.338/A/20.12.2010 Tribunalul Mureş în baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală a respins ca nefondat apelul declarat de revizuentul P.P.P..

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală a fost obligat revizuentul apelant să plătească statului suma de 130 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.

Pentru a pronunţa această decizie Tribunalul Mureş a reţinut că potrivit art. 394 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală  revizuirea poate fi cerută când:

a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei;

b) un martor, un expert sau un interpret a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;

d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, astfel:

- cazul de la lit. a) constituie motiv de revizuire, dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare;

- cazurile de la lit. b), c) şi d) constituie motive de revizuire, dacă au dus la darea unei hotărâri nelegale sau netemeinice.

Potrivit art. 395 Cod procedură penală, situaţiile care constituie cazurile de revizuire prevăzute în art. 394 lit. b), c) şi d) se dovedesc prin hotărâre judecătorească sau prin ordonanţa procurorului, dacă prin acestea s-a dispus asupra fondului cauzei. Când organele arătate în alin. 1 nu pot sau nu au putut examina fondul cauzei, situaţiile menţionate se constată în procedura de revizuire.

Prin Decizia nr. LX (60) din 24 septembrie 2007, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis că, cererea de revizuire care se întemeiază pe alte motive decât cazurile prevăzute de art. 394 din Codul de procedură penală, este inadmisibilă.

De asemenea, prin decizia nr. 36 din 14 decembrie 2009, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au stabilit că cererile repetate de revizuire şi respectiv contestaţie la executare sunt inadmisibile, dacă există identitate de persoane, de temei legal, de motive şi apărări invocate în soluţionarea acestora.

Regula este prevăzută şi în Codul de procedură penală, la art. 403 alin. 3 ind. 1 Cod procedură penală: cererile ulterioare de revizuire sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive şi apărări.

În fine, instanţa de apel a avut în vedere hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului, Belasin c. României, în care se arată că revizuirea nu trebuie să fie un apel deghizat, iar singurul fapt că pot exista două puncte de vedere asupra chestiunii respective nu e un motiv suficient de a rejudeca o cauză. Aceasta este o aplicare a principiului stabilităţii hotărârilor judecătoreşti definitive, la care se referă şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (spre exemplu, în decizia nr. 157/21.01.2009 a secţiei penale). Principiul este recunoscut pentru protejarea atât a societăţii, cât şi a victimei, care au interesul de a nu vedea redeschis procesul din simpla dorinţă a revizuentului de a prelungi probatoriul sau discuţiile în cauză.

Aplicând aceste reguli la speţa de faţă, instanţa de apel a constatat următoarele:

Proba nou propusă asupra căreia inculpatul a insistat în mod special în apel, martorul B.N., a mai fost invocată ca temei al revizuirii într-un dosar precedent având ca obiect cererea lui P.P.P. de revizuire a deciziei penale nr. 29/A/14.2.2008 pronunţată de Tribunalul Mureş care a desfiinţat în întregime sentinţa penală nr. 16/9.1.2007 pronunţată de Judecătoria Târgu Mureş: dosarul 9012.2/320/2009, din care s-a anexat la prezentul în copie decizia penală nr. 136/A/5.05.2010 a Tribunalului Mureş. Prin prisma acestui motiv, cererea de revizuire din cauză este inadmisibilă.

Pretinsa omisiune a administrării unor probe cu ocazia judecării fondului cauzei, ca şi cererea de reapreciere a probatoriului administrat nu pot fi avute în vedere ca temeiuri de admitere a revizuirii. În caz contrar, s-ar aduce atingere în mod nelegal principiului stabilităţii hotărârilor judecătoreşti definitive.

Cercetarea abuzivă căreia i-ar fi căzut victimă revizuentul este o infracţiune care trebuie dovedită prin hotărâre judecătorească sau prin ordonanţa procurorului. Revizuentul nu a justificat nici un motiv pentru care nu s-a adresat cu plângere penală pentru comiterea infracţiunii organelor în drept şi acestea nu au fost în măsură să o examineze pe fond.

Alte încălcări ale drepturilor şi garanţiilor procesuale nu pot constitui motive de revizuire, ci trebuiau invocate în faţa instanţei de fond, precum şi în faţa instanţei de apel şi de recurs în cursul judecării pe fond a cauzei.

Prin urmare, pentru toate motivele invocate cererea de revizuire este inadmisibilă

În lumina celor constatate, a rezultat că sentinţa prin care a fost respinsă cererea ca atare  este legală şi temeinică.

Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal prevăzut de art. 3853 alin. 1 Cod procedură penală  a declarat recurs revizuentul P.P.P..

În motivarea recursului revizuentul arată că în data de 17 decembrie 2010 a fost judecat fără a avea apărător ales sau numit din oficiu, fiind nemulţumit de pedeapsa de 7 ani închisoare la care a fost condamnat pe nedrept, cu toate că la Judecătoria Tg. Mureş a fost achitat.

Examinând legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate prin prisma motivelor de recurs şi din oficiu, în conformitate cu dispoziţiile art. 3859 alin. 3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul este fondat pentru următoarele considerente.

Potrivit art. 24 din Constituţia României, dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

În conformitate cu art. 6 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală, dreptul de apărare este garantat învinuitului, inculpatului şi celorlalte părţi în tot cursul procesului penal.

În cursul procesului penal, organele judiciare sunt obligate să asigure părţilor deplina exercitare a drepturilor procesuale în condiţiile prevăzute de lege şi să administreze probele necesare în apărare.

Potrivit art. 171 alin. 1 – 4 Cod procedură penală, învinuitul sau inculpatul are dreptul să fie asistat de apărător, în tot cursul urmăririi penale şi al judecăţii, iar organele judiciare sunt obligate să-i aducă la cunoştinţă acest drept.

Asistenţa juridică este obligatorie când învinuitul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical educativ, când este reţinut sau arestat chiar în altă cauză, când faţă de acesta a fost dispusă măsura de siguranţă a internării medicale sau obligarea la tratament medical chiar în altă cauză ori când organul de urmărire penală sau instanţa apreciază că învinuitul ori inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.

În cursul judecăţii, asistenţa juridică este obligatorie şi în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.

Când asistenţa juridică este obligatorie, dacă învinuitul sau inculpatul nu şi-a ales un apărător, se iau măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu.

Dispoziţii asemănătoare sunt cuprinse şi în art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului.

Potrivit art. 407 Cod procedură penală, sentinţele instanţei de revizuire, date potrivit art. 403 alin. 3 şi art. 406 alin. 1, sunt supuse aceloraşi căi de atac ca şi hotărârile la care se referă revizuirea, iar deciziile date în apel sunt supuse recursului.

Aşadar, din coroborarea tuturor acestor texte de lege rezultă în mod neechivoc că în cazul unui revizuent aflat în executarea unei pedepse, deţinut în penitenciar, asistenţa juridică este obligatorie, iar pronunţarea unei hotărâri în apel fără ca acesta să fie asistat de un apărător ales sau numit din oficiu este lovită de nulitate absolută, prevăzută de art. 197 alin. 2 Cod penal.

În textele de lege citate mai sus legiuitorul face referire la sintagma „în tot cursul procesului penal”, ceea ce înseamnă că judecata în căile extraordinare de atac face parte tot din cursul procesului penal.

Este adevărat că potrivit art. 403 alin. 1 Cod procedură penală, admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se examinează de către instanţă, în camera de consiliu, fără citarea părţilor şi fără participarea procurorului, iar în această fază nu este necesară numirea unui avocat din oficiu, însă în cazul căilor de atac, care se judecă în şedinţă publică, cu participarea procurorului, asistenţa juridică a revizuentului aflat în stare de deţinere este obligatorie, întrucât nefiind prevăzute norme speciale pentru judecarea căilor de atac a hotărârii pronunţate în revizuire, sunt aplicabile dispoziţiile generale care reglementează căile ordinare de atac şi care prevăd în mod expres că prezenţa procurorului şi a persoanei aflată în stare de deţinere este obligatorie, ca şi asistarea acesteia de către un apărător ales sau numit din oficiu.

În sprijinul afirmaţiilor noaste vin şi dispoziţiile art. 405 Cod procedură penală, care prevăd că  rejudecarea cauzei după admiterea în principiu a cererii de revizuire se face potrivit regulilor de procedură privind judecarea în primă instanţă, or, în primă instanţă este obligatorie asistenţa juridică a persoanei aflată în stare de deţinere.

Prin urmare, având în vedere că instanţa de apel a soluţionat apelul revizuentului fără ca acesta să aibă apărător ales sau numit din oficiu, iar hotărârea pronunţată în cauză este lovită de nulitate absolută, nu se mai impune să analizăm şi celelalte aspecte invocate de revizuent în recurs, aceste urmând a fi avute în vedere la rejudecarea apelului.

Faţă de considerentele expuse, Curtea apreciază că în cauză este incident cazul de casare prevăzut de art. art. 3859 pct. 6 teza a doua, astfel că,  în baza art. 38515 pct. 2 lit. c) Cod procedură penală, urmează să admită recursul revizuentului, să caseze integral decizia atacată şi să trimită cauza spre rejudecare la Tribunalul Mureş.

Cu ocazia rejudecării apelului, instanţa urmează să asigure prezenţa revizuentului la dezbaterea căii de atac, să numească un avocat din oficiu dacă revizuentul nu îşi angajează avocat ales, care să pună concluzii pe fondul apelului şi să-i acorde asistenţă juridică de specialitate.

Domenii speta

Spete similare