Desemnare lichidator definitiv. Condiţii.

Decizie 101 din 26.01.2011


Potrivit dispozitiilor art. 11 lit. c si d, raportat la art.19 alin.1, 2 si 21 care devine aplicabil conform art.24 din lege, prin hotarârea de deschidere a procedurii falimentului, judecatorul-sindic desemneaza un lichidator provizoriu care va îndeplini atributiile prevazute de lege. Mandatul administratorului provizoriu dureaza pâna când judecatorul-sindic desemneaza, prin încheiere, lichidatorul definitiv,  fie confirmând pe cel desemnat provizoriu, fie desemnând un altul, în baza hotarârii adunarii creditorilor sau a hotarârii creditorului majoritar.  De regula, prima adunare a creditorilor trebuie sa ia în discutie problema desemnarii  lichidatorului definitiv, fie prin confirmarea celui desemnat provizoriu, fie sa decida desemnarea unei alte persoane. Textul art.19 alin.2, în forma actuala, permite ca ceasta chestiune sa se discute si "ulterior", daca prima adunare nu a luat-o în discutie, fara a fixa vreo limita în timp.

Nu exista confirmare tacita de catre adunarea creditorilor  a lichidatorului desemnat initial ca lichidator provizoriu, daca în cadrul primei sedinte nu s-a luat în discutie aceasta problema. Potrivit dispozitiilor art.14 din lege, hotarârile adunarii creditorilor  sunt valabile numai daca problema respectiva a fost cuprinsa în convocare,  lipsa din convocare fiind sanctionata cu nulitatea deliberarii asupra chestiunii respective  si daca hotarârea în problema respectiva a întrunit cvorumul legal,  votul  neputând sa fie exprimat decât expres,  nu  si tacit.

Cât timp nu s-a luat în discutia primei sedinte a adunarii creditorilor problema desemnarii lichidatorului definitiv si nu  s-a pronuntat de judecatorul-sindic o hotarâre de desemnare a unui lichidator definitiv, mandatul lichidatorului  desemnat initial  are caracter  de mandat provizoriu.

Decizia creditorului majoritar, sub semnatura reprezentantilor legali, trebuie publicata  în BPI pentru a  se asigura opozabilitatea ei fata de ceilalti creditori, care o pot contesta la judecatorul-sindic, contestatiile urmând  a fi solutionate  odata cu cererea de desemnare a lichidatorului definitiv.  Lichidatorul provizoriu nu poate contesta decizia creditorului majoritar, legiuitorul acordând acest drept numai celorlalti creditori încât apararea acestuia nu poate fi calificata ca o contestatie, ci pur si simplu ca o aparare care tinde la respingerea cererii creditorului de desemnare a unei alte persoane ca lichidator definitiv.

Prin cererea  formulata la 20.07.2010, creditoarea B.T. SA CLUJ, în calitate de titular al unei creante împotriva debitoarei M.T. SRL care reprezinta peste 50% din masa pasiva, a solicitat judecatorului-sindic desemnarea ca lichidator definitiv a SC C.C. IPURL, cu un onorariu lunar de 1000 lei  ce va fi platit din averea debitoarei, în temeiul art.19 alin.21 din Legea nr. 85/2006, în locul lichidatorului desemnat în mod provizoriu  la deschiderea procedurii.

Prin Încheierea din 18 octombrie 2010, pronuntata de  judecatorul-sindic,  în dosarul nr. 5920/101/2009, s-a respins cererea creditorului.

Împotriva Încheierii a declarat recurs creditoarea, criticând-o ca netemeinica si nelegala.

Recursul este fondat pentru cele ce se vor arata în continuare:

Potrivit dispozitiilor art. 11 lit. c si d, raportat la art.19 alin.1, 2 si 21 care devine aplicabil conform art.24 din lege, prin hotarârea de deschidere a procedurii falimentului, judecatorul-sindic desemneaza un lichidator provizoriu care va îndeplini atributiile prevazute de lege. Mandatul administratorului provizoriu dureaza pâna când judecatorul-sindic desemneaza, prin încheiere, lichidatorul definitiv,  fie confirmând pe cel desemnat provizoriu, fie desemnând un altul, în baza hotarârii adunarii creditorilor sau a hotarârii creditorului majoritar.  De regula, prima adunare a creditorilor trebuie sa ia în discutie problema desemnarii  lichidatorului definitiv, fie prin confirmarea celui desemnat provizoriu, fie sa decida desemnarea unei alte persoane. Textul art.19 alin.2, în forma actuala, permite ca ceasta chestiune sa se discute si "ulterior", daca prima adunare nu a luat-o în discutie, fara a fixa vreo limita în timp.

Curtea apreciaza ca nu exista confirmare tacita de catre adunarea creditorilor  a lichidatorului desemnat initial ca lichidator provizoriu, daca în cadrul primei sedinte nu s-a luat în discutie aceasta problema. Potrivit dispozitiilor art.14 din lege, hotarârile adunarii creditorilor  sunt valabile numai daca problema respectiva a fost cuprinsa în convocare,  lipsa din convocare fiind sanctionata cu nulitatea deliberarii asupra chestiunii respective  si daca hotarârea în problema respectiva a întrunit cvorumul legal,  votul  neputând sa fie exprimat decât expres,  nu  si tacit.

În speta, nu s-a luat în discutia primei sedinte a adunarii creditorilor problema desemnarii lichidatorului definitiv si nu  s-a pronuntat de judecatorul-sindic o hotarârea de desemnare a unui lichidator definitiv.

În aceste conditii, si la momentul de fata, mandatul lichidatorului CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENTA P.E. are caracter  de mandat provizoriu.

Se mai retine ca, desi au trecut mai multe luni de la deschiderea procedurii, câta vreme nu s-a desemnat un lichidator definitiv, adunarea creditorilor ori creditorul care detine peste 50% din masa pasiva poate hotarî desemnarea unei anumite persoane ca lichidator definitiv. În cauza,  B.T. SA, creditorul care detine peste 50% din masa pasiva, a luat, în conditiile art. 19 alin.21 , decizia de a desemna  ca lichidator definitiv un alt practician în insolventa decât cel desemnat provizoriu, cu respectarea  prevederilor art. 19 alin.2.

Decizia, sub semnatura reprezentantilor legali ai creditorului, a fost publicata în BPI.  Publicarea are rolul de opozabilitate a deciziei  fata de ceilalti creditori, care o pot contesta la judecatorul-sindic, contestatiile urmând  a fi solutionate  odata cu cererea de desemnare a lichidatorului definitiv. Într-adevar, în BPI nr.5629/2010 s-a publicat  cererea de desemnare a lichidatorului definitiv dar, din continutul acesteia, reiese clar decizia creditorului majoritar de a desemna în calitate de lichidator definitiv pe  C.C. IPURL, cu un onorariu de 1000 lei lunar. Nu se poate considera ca lipsa de formalism echivaleaza cu neîndeplinirea unei formalitati prealabile, câta vreme vointa creditorului era evidenta.

Curtea mai retine ca în termenul prevazut de art.19 alin.3,  nici un  creditor nu a formulat contestatie la  decizia creditorului majoritar încât  pe rolul judecatorului-sindic a ajuns doar cererea de desemnare a lichidatorului definitiv formulata de acest creditor. Lichidatorul provizoriu nu poate contesta decizia creditorului majoritar, legiuitorul acordând acest drept numai celorlalti creditori încât apararea acestuia nu poate fi calificata ca o contestatie, ci pur si simplu ca o aparare care tinde la respingerea cererii creditorului de desemnare a unei alte persoane ca lichidator definitiv.

Într-adevar, înlocuirea neculpabila a lichidatorului presupune doar posibilitatea de înlocuire a lichidatorului provizoriu cu un lichidator definitiv stabilit de creditori sau de creditorul majoritar, în conditiile art.19 alin.2 si alin.21 . Dupa desemnarea lichidatorului definitiv, acesta poate fi înlocuit numai pentru motive temeinice la cererea comitetului creditorilor sau din oficiu de judecatorul-sindic.

 În cauza, nu se pune problema unei înlocuiri pentru motive temeinice ci pur si simplu a înlocuirii neculpabile, a lichidatorului provizoriu cu cel definitiv.

Fata de considerentele expuse,  Curtea apreciaza ca judecatorul-sindic a pronuntat o solutie  nelegala, întemeiata pe  interpretarea eronata a dispozitiilor art.19 si 11 alin.1 lit. c si d dar si pe aprecierea eronata a situatiei de fapt.

Astfel, în temeiul art. 304 pct.9 si 304 1 procedura civila, va admite recursul si va modifica încheierea judecatorului-sindic, în sensul admiterii cererii creditorului majoritar si desemnarii ca lichidator definitiv pe C:C. IPURL, cu un onorariu lunar de 1000 lei  ce va fi platit din averea debitoarei, în locul lichidatorului provizoriu.

1