Procedura insolvenţei

După ce la două adunări ale creditorilor nu s-a putut lua nicio hotărâre, s-a făcut aplicarea prevederii cuprinse în dispoziţiile art. 45, alin. 1, lit. o) din Legea nr. 85/2014.

În baza dispoziţiilor art. 478 care reia principiul limitării efectului devolutiv determinat de ceea ce s-a supus judecăţii la prima instanţă, în alin. 3 se prevede expres faptul că în apel nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot formula pretenţii noi.

Prin Decizia Civilă nr. 70/A/12.02.2018 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia a doua civilă în dosarul nr. .., a fost respins apelul formulat împotriva încheierii nr. 822/20.11.2017 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr. …, fiind reţinute următoarele considerente:

Prin încheierea civilă apelată Tribunalul Arad a admis cererile administratorului judiciar provizoriu; a constatat desemnat administratorul special al debitoarei – în insolvenţă, a confirmat administratorul judiciar  şi onorariul acestuia în cuantum de 400 lei/lună, exclusiv TVA şi un onorariu procentual de succes în cuantum de 4% din sumele încasate în averea debitoarei, cu plata din averea debitoarei, în măsura disponibilităţilor.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Arad a reținut că administratorul judiciar a organizat consecutiv două şedinţe a adunării creditorilor având pe ordinea de zi prezentarea situaţiei debitorului, desemnarea comitetului creditorilor, confirmarea administratorului judiciar şi aprobarea onorariului, însă prima şedinţă nu a fost statutară, iar la a doua şedinţă nu s-au putut lua decizii.

Mai mult, la a doua şedinţă a adunării creditorilor din data de 20.11.2017, creditorul bugetar, deţinând un procent de 54,28% din totalul creanţelor înscrise în tabelul de creanţă, a transmis un vot scris, fără a se prezenta la şedinţă, solicitând prorogarea discutării asupra punctului 3 întrucât la nivelul său central regional nu a fost efectuată selecţia practicienilor în insolvenţă.

La această din urmă şedinţă s-a primit un vot scris şi din partea altui creditor, care deţine creanţa ce reprezintă 41,57% din creanţele cu drept de vot, şi care a confirmat practicianul în insolvenţă desemnat provizoriu şi a aprobat onorariul acestuia, astfel că, în raport de art. 45 din Legea nr. 85/2014 s-a dispus în sensul arătat supra.

 Împotriva acestei încheieri civile, a declarat apel creditoarea bugetară prin care a solicitat admiterea cererii de apel, modificarea în parte a încheierii atacate, în sensul admiterii cererii de înlocuire a administratorului judiciar desemnat cu lichidatorul judiciar solicitat pentru debitoarea în insolvenţă, precum şi remuneraţia acestuia conform deciziei de selecţie.

În motivare, apelanta a arătat că pentru prima adunare a creditorilor stabilită de lichidatorul judiciar pentru data de 14.11.2017. ora 13, nu a confirmat lichidatorul judiciar desemnat şi nici onorariul solicitat de către acesta, întrucât în cadrul structurii regionale ori judeţene nu a fost întrunită comisia de selecţie a practicienilor în insolventă în vederea selectării unui lichidator judiciar şi stabilirea onorariului pentru debitoare, aşa cum prevăd dispoziţiile O.P. ANAF nr. 2442/2016, abia la data de 28.11.2017 (după 9 zile de la data celei de a doua convocări) emiţându-se în acest sens Decizia nr. 18/28.11.2017 şi fiind desemnat câştigător alt practician în insolvenţă, cu un onorariu de 1.000 lei/lună şi onorariu de succes de 1%.

Astfel, prin adresa nr. 31158/ad/02.10.2017, trimisă şi confirmată prin fax s-au arătat aceste aspecte şi, în plus, la punctul 3 s-a arătat în mod expres faptul că nu se confirmă lichidatorul desemnat şi că se rezervă dreptul de a solicita schimbarea lichidatorului desemnat, în condiţiile legii.

De asemenea, s-a arătat că abia la data de 10.11.2017 s-a publicat şi s-a dispus înscrierea în tabelul de creanţe a sumei de 153.107 lei, sub condiţie şi a sumei de 21.114 lei ca şi creanţă bugetară, conform BPI nr. 21262/10.11.2017, iar la data de 22.11.2017 s-a înregistrat la registratura tribunalului o cerere de înscriere a creanţei suplimentare. Astfel, creanţa a crescut faţă de cea menţionată anterior.

Pentru adunarea creditorilor din data de 20.11.2017 s-a transmis  un punct de vedere scris, prin adresa nr. 4284/15.11.2017, în care la punctul trei s-a solicitat prorogarea discutării confirmării practicianului în insolventă desemnat, confirmat prin e-mail, raţiunea fiind tocmai faptul că la data de 28.11.2017, după 9 zile de la data convocării adunării creditorilor, era convocată întrunirea comisiei de selecţie a practicienilor în insolventă şi care au emis Decizia nr. 18/28.11.2017 în baza OPANAF nr. 2442/18.08.2016, prin care a fost agreat şi declarat câştigător alt practician în insolventă.

Având în vedere dispoziţiile art.57 alin. (3) din Legea nr.85/2014 coroborat cu starea de fapt a cauzei, respectiv faptul că acest creditor deţine o creanţă de 54,28% din totalul creanţelor, apelanta a apreciat că judecătorul sindic a admis nelegal cererea de confirmare a administratorului judiciar provizoriu fără a avea cunoştinţă despre întreaga stare de fapt şi de drept din prezenta speţă.

În acest sens, apelanta a menţionat şi Ordinul Preşedintelui ANAF nr.2442/18.08.2016 Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi organele din subordinea acesteia, în îndeplinirea atribuţiei legale de colectare a taxelor, impozitelor şi a altor contribuţii ce se fac venit către bugetul general consolidat, trebuie să aibă posibilitatea legală de a-şi „alege" practicianul care îl consideră cel mai potrivit de a recupera creanţele în fiecare speţă în parte, doar în cazul în care acesta nu îndeplineşte condiţiile legale urmând a fi respins de către judecătorul sindic.

În probaţiune, s-au depus copia certificată a adresei 31158/ad/02.10.2017 şi a confirmării de primire prin fax, copia certificată a adresei 4284/15.11.2017 şi a confirmării de primire prin e-mail şi a Deciziei nr. 18/28.11.2017.

 La data de 06.02.2018 administratorul judiciar al debitoarei a depus Note scrise  prin care a solicitat respingerea apelului declarat în cauză, reluând aspecte ce ţin de derularea procedurii şi arătând, în esenţă, faptul că apărările creditoarei nu pot conduce la o altă soluţie, iar implementarea deciziei luate de creditor, după ce a avut loc adunarea generală nu are la bază un temei de drept pentru a fi opus instanţei.

In drept a invocat dispoziţiile Legii 85/2014 art. 45, alin. 1, lit. o.

Examinând calea de atac promovată de creditoare prin prisma motivelor invocate în scris de aceasta, în condiţiile art. 476 şi urm. C.proc.civ., Curtea apreciază ca nefondat apelul creditoarei.

Astfel, din înscrisurile existente la dosarul cauzei şi din susţinerile părţilor, rezultă că administratorul judiciar a organizat consecutiv două şedinţe a adunării creditorilor având pe ordinea de zi prezentarea situaţiei debitorului, desemnarea comitetului creditorilor, confirmarea administratorului judiciar şi aprobarea onorariului, prima şedinţă nu a fost statutară, iar la a doua şedinţă nu s-au putut lua decizii.

La a doua şedinţă a adunării creditorilor din data de 20.11.2017, creditorul apelant, deţinând un procent de 54,28% din totalul creanţelor înscrise în tabelul de creanţă, a transmis un vot scris, fără a se prezenta la şedinţă, solicitând prorogarea discutării asupra punctului 3 întrucât la nivelul regional nu a fost efectuată selecţia practicienilor în insolvenţă, iar, în apel, doar, se cere înlocuirea administratorului judiciar desemnat cu lichidatorul judiciar solicitat, precum şi remuneraţia acestuia conform deciziei de selecţie.

În raport de aceste aspecte, Curtea constată că motivele invocate de creditoare sunt învederate instanţei direct în apel, fără ca acestea să fi făcut obiect al analizei primei instanţe.

Într-adevăr, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, după ce la două adunări ale creditorilor nu s-a putut lua nicio hotărâre, s-a făcut aplicarea prevederii cuprinse în dispoziţiile art. 45, alin. 1, lit. o) din Legea nr. 85/2014.

Acest text a fost introdus în noua lege tocmai pentru a se evita tergiversarea procedurii, în situaţiile în care nu se pot adopta hotărâri de către creditori, în adunare. De aceea, cum susţine creditoarea, în lumina Legii insolvenţei, scopul acoperirii creanţelor este în strânsă legătură cu celeritatea procedurii.

Apoi, în baza dispoziţiilor art. 478 care reia principiul limitării efectului devolutiv determinat de ceea ce s-a supus judecăţii la prima instanţă, în alin. 3 se prevede expres faptul că în apel nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot formula pretenţii noi.

Ori, în cauză, nici nu există o cerere de înlocuire a practicianului care să fi fost analizată la fond şi împotriva soluţiei astfel pronunţată să se fi declarat calea de atac.

În acest context, cererea apelantei nici nu poate fi analizată, direct în apel.

Cu toate acestea, pentru a lămuri toate aspectele invocate în cauză, Curtea precizează că şi dacă ar fi fost formulată o atare cerere, în condiţiile cauzei, aceasta nu ar fi putut fi admisă. Aceasta deoarece, odată îndeplinite condiţiile art. 45, alin. 1, lit. o) din Legea nr. 85/2014 şi sesizat judecătorul sindic, acesta are a se pronunţa în limitele normei invocate. Ori, creditoarea consideră că şi după termenul stabilit pentru a doua adunare a creditorilor, toată procedura ar fi trebuit amânată pentru simplul motiv că în cadrul A.J.F.P. Arad nu a fost întrunită comisia de selecţie a practicienilor în insolvenţă în vederea selectării unui lichidator judiciar şi stabilirea onorariului pentru debitoare. Însă, în nicio dispoziţie a Legii nr. 85/2014 nu există vreo prevedere care să impună instanţelor de judecată o astfel de prorogare a îndeplinirii atribuţiilor organelor din procedură, în raport de deciziile unui creditor.

Apărările apelantei cu privire la faptul că abia după 9 zile de la data celei de-a doua convocare a adunării creditorilor s-a emis Decizia nr.l8/28.11.2017 prin care s-a desemnat câştigător alt practician în insolvenţă nu au nici un temei legal, iar  creditoarea  avea posibilitatea sa desemneze un alt administrator judiciar în locul administratorului judiciar provizoriu până la data de 20.11.2017 dată la care a avut loc cea de-a doua şedinţa a adunării creditorilor și până la data confirmării de către judecătorul sindic.

Nici faptul că la data de 22.11.2017, creditoarea a înregistrat cererea de creanţa suplimentară ca urmare a finalizării controlului fiscal nu are nici o relevanţă. Dreptul creditorului majoritar de a solicita înlocuirea administratorului judiciar provizoriu cu cel selectat conform Deciziei nr. l 8/28.11.2017 trebuia exercitat până la data de celei de-a doua adunare a creditorilor şi până la data confirmării acestuia de către judecătorul sindic şi nu ulterior.

În fine, neefectuarea selecţiei practicienilor în insolvenţă în temeiul OPANAF nr. 2.442/2016 în vederea selectării și aprobării onorariului practicianului în insolvenţă agreat de ANAF, nu constituie un motiv temeinic pentru ca acest creditor să solicite înlocuirea administratorului judiciar după cele două şedinţe ale adunării creditorilor și după confirmarea de către judecătorul sindic. Motivele temeinice sunt doar situaţiile în care administratorul judiciar îşi încalcă vădit atribuţiile legale, încălcări care trebuie dovedite, supuse controlului de legalitate întâi judecătorului sindic şi apoi instanţei de apel, în condiţiile legii.

Pentru aceste motive, Curtea, în baza celor mai sus expuse, văzând că nu s-a adus şi probat vreo critică hotărârii date la fond, că nu există motive de anulare ori de modificare a acesteia, în raport de disp. art. 480 Cpc., va respinge apelul formulat.

Domenii speta

Spete similare