În litigiile între profesionişti, aşa cum sunt definite prin art. 3 din Noul Cod civil şi art. 8 din Legea nr. 71/2011, competenţa materială pe criteriul valoric a judecătoriei sau tribunalului în primă instanţa este dată de art. 2 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură civilă de la 1865. Sintagma „instanţe legal învestite” din art. 223 din Legea nr. 71/2011 nu include şi acele cereri care se află în faza procesuală a soluţionării conflictelor de competenţă în care se stabileşte instanţa competentă.
Cauza fiind trimisă instanţei în favoarea căreia s-a stabilit competenţa, sunt incidente dispoziţiile art. 725 alin. 2 din Codul de procedură civilă de la 1865.
Temei de drept: Codul civil de la 1864, art. 1 pct. 1 -3, art. 2 pct. 1 lit. a) şi b), art. 725; Legea nr. 71/2011, art. 8, art. 219, art. 223; Noul Cod civil art. 3.
Curtea de Apel Ploiești
Cerere vânzare-cumpărare spaţiu locativ cu destinaţie de cabinet medical. Competenţa de soluţionare a litigiului.
Tribunalul Iași
Obligatie de a face.Natura civila sau comerciala a litigiului.
Curtea de Apel Constanța
Conflict negativ de competenţă. Competenţa judecătoriei de a soluţiona pricina având ca obiect contestaţie privind tergiversarea procesului. Soluţionarea cauzei de un alt complet, şi nu de o altă instanţă.
Tribunalul Maramureș
Dovada contractului individual de muncă. Instanţa competentă
Curtea de Apel Timișoara
Contestaţie împotriva unui titlu executoriu. Competenţa materială a judecătoriei