Omor calificat. Omor deosebit de grav. Concurs între cauze de agravare şi de calificare. Încadrare juridică

Omor calificat. Omor deosebit de grav. Concurs între cauze de agravare şi de calificare. Încadrare juridică.

C. pen., art. 175, art. 176

Dacă inculpatului i se reproşează săvârşirea tentativei la omor, fapta fiind caracterizată atât prin două cauze de calificare –premeditarea şi comiterea activităţii infracţionale în public, cât şi printr-o cauză de agravare –comiterea activităţii infracţionale pentru săvârşirea unei tâlhării, se reţine o singură tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav, care include şi cauzele de calificare, si nu a două tentative: una la infracţiunea de omor calificat şi o alta la infracţiunea de omor deosebit de grav.

Prin Sentinţa penală nr. 77/24 mai 2011, Tribunalul Mureş:

- l-a condamnat pe inculpatul F.Z. la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie prev. de art.211 alin.1,2 literele a, b, c, alin. 21 litera b Cod penal.

- l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 10 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de tentativă la omor calificat prev. de art.20 Cod penal raportat la art.174, art.175 literele a,i Cod penal;

- a dispus aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi prev. la art.64 alin.1 lit.a  teza 2, b Cod penal, în temeiul art.65,66 Cod penal, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei sau graţierea totală, a restului de pedeapsă ori după prescripţia executării pedepsei.

l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 10 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de tentativă la omor deosebit de grav prev. de art.20 Cod penal raportat la art.174, art.176 litera d Cod penal;

- a dispus aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi prev. la art.64 alin.1 lit.a teza 2, b Cod penal, în temeiul art.65, 66 Cod penal, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei sau graţierea totală, a restului de pedeapsă ori după prescripţia executării pedepsei.

- a contopit pedepsele stabilite, în temeiul art.33 alin.1 litera a, art.34 alin.1 litera b Cod penal, inculpatul urmând să o execute pe cea mai grea dintre acestea, cea de 10 ani închisoare la care a adăugat, conform art.35 alin.1, 3 Cod penal, pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, cea mai grea din cele stabilite, prev. de art.64 alin.1 lit.a teza 2, b Cod penal, în temeiul art.65, 66 Cod penal, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei sau graţierea totală, a restului de pedeapsă ori după prescripţia executării pedepsei.

- a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi a arestului preventiv din data de 24 septembrie 2010 şi în continuare la zi, conform art.88 alin.1 Cod penal.

- a menţinut inculpatul în stare de arest preventiv, conform art. 350 alin.1 Cod procedură penală.

- a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art.71 Cod penal constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. la art.64 alin.1 lit.a teza 2, b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

- a admis acţiunea civilă formulată de către partea vătămată-parte civilă B.C.S. şi l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 33.000 lei daune morale în favoarea acesteia, în baza art. 346 alin.1 Cod procedură penală, art.14 alin.3 litera b şi alin.5 Cod procedură penală.

-a admis acţiunea civilă formulată de către partea civilă SC K.I. SRL şi l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 500 lei daune materiale în favoarea acesteia, în baza art.346 alin.1 Cod procedură penală, art.14 alin.3 litera b Cod procedură penală.

- a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş, în baza art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.14 alin.3 litera b şi alin.4 Cod procedură penală, art.313 alin.1 din Legea nr.95/2006 modificată şi completată de Ordonanţa Guvernului nr.72/2006 şi l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 361,34 lei cu titlu de daune materiale în favoarea acesteia, la care se adaugă dobânda legală aplicabilă, începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la achitarea în fapt a sumei indicate anterior cu titlu de folos nerealizat.

- a dispus restituirea către inculpat a unei perechi de pantaloni tip blugi de culoare albastră, a unui hanorac sport de culoare alb cu albastru, a unui hanorac de culoare gri, înregistrate la poziţia nr.1/2011 din Registrul de valori şi corpuri delicte al Tribunalului Mureş, Secţia Penală, în temeiul art.357 alin.2 litera e Cod procedură penală.

- a dispus confiscarea părţii metalice a unui topor, folosit la comiterea faptelor şi aparţinând inculpatului, conform art.118 alin.1 litera b Cod penal.

- în baza art. 191 alin. 1 C. pr. pen., l-a obligat pe inculpat să suporte cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză, în cuantum de 1320 lei.

Pentru pronunţarea acestei hotărâri, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că, în fapt, la data de 23 septembrie 2010, în jurul orei 20,30, la pompa nr.3 a benzinăriei Kapusi din comuna Bălăuşeri, jud. Mureş inculpatul F.Z. s-a deplasat cu un autoturism Dacia 1300 de culoare gri cu nr. MS-31-UFO cu scopul de a comite o tâlhărie, având nevoie de suma de 1000 Euro. Acesta a susţinut că în urmă cu două săptămâni s-a răsturnat cu maşina personală pe str. Budiului din municipiul Tg.-Mureş şi această sumă ar fi fost necesară pentru reparaţiile maşinii. Tot în acea perioadă a plănuit de unde să facă rost de acei bani, identificând două benzinării, cea din speţă şi o alta, situată la intrare în Miercurea Nirajului.

La data de 21 septembrie 2010, pe raza satului Corbeşti a găsit un autoturism Opel, proprietatea numitului S.C. din satul Corneşti, de la care a sustras tăbliţele de înmatriculare cu nr. de Ungaria cu intenţia de a le monta pe autoturismul Dacia, utilizat pentru comiterea tâlhăriei.

Revenind a data incidentului, inculpatul s-a deplasat la benzinăria Kapusi din Bălăuşeri, având asupra sa un rucsac în care se afla un cuţit şi o bâtă scurtă, iar în maşină două topoare şi plăcuţele de înmatriculare sustrase. Deşi iniţial avea intenţia de a se îndrepta înspre benzinăria din Miercurea Nirajului, pe drum a găsit o plăcuţă de înmatriculare, în comuna Păsăreni, pe care a predat-o la Postul de Poliţie şi s-a gândit că ar fi riscant să meargă la acea benzinărie.

Astfel, s-a deplasat spre benzinăria Kapusi, nu înainte de a devia de la traseul avut în vedere pe un drum lateral şi de a monta plăcuţele de înmatriculare cu număr de Ungaria peste cele originale. Apoi s-a îndreptat pe jos înspre benzinărie, oprindu-se la un pod din apropiere de unde a studiat zona 30 de minute, pentru a sesiza prezenţa altor maşini. S-a întors la autoturismul său, unde a dormit un interval de trei ore, după care a pornit din nou spre benzinărie, oprind într-o parcare apropiată. Înainte de a-şi înfăptui planul propus, din trusa medicală a maşini a scos două bandaje pe care le-a lipit deasupra bărbiei, pe obraz, pentru a-şi masca faţa, fiind observat după aplicarea acestora şi chiar în momentele care au precedat agresarea şi concomitente acesteia de martorul D.A., aflat cu soţia şi o prietenă în parcarea aceleiaşi benzinării.

În parcare, a aşteptat puţin pentru a observa din nou orice mişcare, iar după ce s-a înserat, în jurul orei 21,00, când credea că în zonă nu se mai află nicio maşină, s-a deplasat la o pompă pentru a alimenta şi l-a observat în incinta staţiei de benzină pe vânzător - partea vătămată B.C.S., care se afla după tejghea şi se uita la televizor. Şi-a luat rucsacul în care avea cuţitul, bâta şi un topor, s-a deplasat la tejghea, ajungând faţă în faţă cu victima, iar după ce a achitat benzina, a mai solicitat un pachet de ţigări şi un pachet de gumă de mestecat Orbit. În momentul în care partea vătămată i-a dat cele solicitate şi a vrut să-i remită restul de bani, a observat că inculpatul l-a prins de mână şi i-a cerut toţi banii din casă, iar în momentul imediat următor, a scos cu mâna stângă toporul din rucsac, aplicându-i o lovitură în zona capului. Momentul agresiunii a fost observat de martorul D.A. care se afla în afara staţiei de benzină. Partea vătămată a încercat atunci să fugă prin spatele tejghelei, spre ieşire, însă inculpatul a urmărit-o şi i-a mai aplicat încă două lovituri cu acel topor tot în zona capului. Cei doi s-au îmbrâncit, inculpatul dorind să-i smulgă borseta în care se afla o parte din banii proveniţi din încasări, restul fiind în casă. În încercarea de a scăpa, partea vătămată i-a aruncat cheia de la casă inculpatului, însă, cu toate acestea, acuzatul i s-a spus că oricum va fi ucis. Agresiunea asupra părţii vătămate a încetat doar după ce coada toporului s-a rupt, iar într-un moment de neatenţie din partea inculpatului, aceasta a fugit afară din incinta benzinăriei. În acel răstimp, inculpatul l-a mai urmărit puţin, apoi s-a reîntors în incinta staţiei de benzină de unde a luat după cum a susţinut în faza de urmărire penală, pachetul de ţigări cumpărat, 3 pachete de Orbit, o bancnotă de 10 lei şi ceva mărunţiş, după care a ieşit, s-a urcat în maşină şi s-a deplasat spre centrul comunei intrând pe un drum lateral, între blocuri, fiind observat de martorul M.J. Aici şi-a dat jos plăcuţele de înmatriculare cu nr. de Ungaria, după care a plecat spre Crăciuneşti, nu înainte de a arunca coada de topor ruptă. În satul Stejeriş, şi-a schimbat bluza cu o alta care se afla în maşină, prima fiindu-i pătată cu sânge, apoi s-a deplasat la domiciliu.

Partea vătămată a reuşit să-şi sune soţia şi a fost dus de urgenţă la spital. Din raportul medico-legal de constatare rezultă că partea vătămată B.C.S. prezenta leziuni traumatice produse prin acţiuni de lovire directe, respectiv cu un corp tăietor-despicător (posibil topor, toporişcă), comprimare între două planuri dure şi zgâriere pentru care a necesitat 16-18 zile de îngrijire medicală. Leziunile suferite au pus în primejdie, direct şi imediat, viaţa acestuia deoarece s-a atins o regiune vitală (extremitatea cefalică, regiunea cervicală).

Vinovăţia inculpatului sub forma intenţiei directe rezultă cu certitudine, atât din declaraţiile acestuia de recunoaştere a faptelor din faza de urmărire penală menţinute şi în faţa instanţei, cât şi din declaraţiile părţii vătămate-parte civilă de pe tot parcursul procesului penal, din declaraţiile martorilor, din concluziile medico-legale, din dovezile de ridicare bunuri, din planşele foto judiciare şi din procesul-verbal de cercetare la locul faptei.

În drept, fapta inculpatului F.Z. care –pe timp de noapte, având asupra sa o armă şi fiind mascat- a sustras prin violenţă, exercitată asupra victimei B.C.S., bani şi bunuri care se aflau în custodia acesteia –în calitate de vânzător la benzinărie- întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie prev. de art.211 alin.1, alin.2 lit.a, b, c, alin.21 lit.b Cod penal.

Fapta aceluiaşi inculpat de a aplica –în loc public- victimei B.C.S. un număr de 3 lovituri cu toporul în zona capului şi de a-i produce alte leziuni la nivel cervical, toate acestea cu intenţia de a-i suprima viaţa, urmare care nu s-a produs, cu scopul de a săvârşi o tâlhărie şi în condiţiile existenţei premeditării, întruneşte elementele constitutive ale două infracţiuni de tentativă la omor calificat şi deosebit de grav, faptă prev. de art.20 raportat la art.174, art.175 lit.a, i şi art.176 lit.d Cod penal.

La dozarea şi individualizarea pedepselor aplicabile inculpatului pentru fiecare dintre faptele enunţate, conform dispoziţiilor art.72 Cod penal, instanţa a ţinut cont de circumstanţele reale ale comiterii faptelor, scopul urmărit de inculpat, motivele care l-au determinat să le comită, extrem de ¬¬¬insignifiante -nu avea bani pentru reparaţiile maşinii personale, gravitatea extremă a acestora şi premeditarea lor cu două săptămâni înainte, intenţia manifestată de a ucide victima, pe partea vătămată şi instrumentul uzitat, inclusiv numărul loviturilor aplicate şi regiunea vitală vizată. Toate aceste circumstanţe reale se răsfrâng şi asupra persoanei inculpatului, care chiar dacă a recunoscut şi regretat faptele şi a manifestat disponibilitatea de a repara prejudiciul material şi moral cauzat părţilor civile, deşi pe parcursul procesului nu a efectuat niciun demers pe latură civilă, prezintă un pericol extrem de ridicat. Acest pericol actual şi la această dată a determinat instanţa de prim grad să nu reţină vreo circumstanţă atenuantă judiciară inculpatului, chiar în ipoteza lipsei de antecedente penale a acestuia şi a unei atitudini conforme normelor de drept penal până în prezent, motiv pentru care i-a aplicat totuşi pedepse moderate, pentru infracţiunile reţinute în sarcina sa.

În latura civilă a cauzei, partea vătămată B.C.S. a formulat pretenţii civile de 33.000 lei daune morale, având în vedere punerea în pericol a vieţii de inculpat, care a premeditat faptele. Ca urmare a acestora, trăieşte permanent cu frica morţii, nu mai poate lucra şi şi-a pierdut integral capacitatea de muncă.

Şi SC „K.I.” SRL a formulat pretenţii civile, solicitând suma de 500 lei, daune materiale, sustrasă de inculpat din casieria societăţii.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg.Mureş, a formulat de asemenea pretenţii civile în 361,34 lei, cheltuieli cu spitalizarea victimei, cu dobânzile legale aferente până la data plăţii efective.

Întrucât, inculpatul, încă de la termenele de judecată din 7 februarie 2011, apoi 11 martie 2011 şi-a exprimat disponibilitatea de a achita sumele solicitate de părţile civile integral, a admis acţiunile civile aşa cum au fost formulate.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul.

În motivarea căii de atac, este contestată temeinicia hotărârii Tribunalului Mureş sub aspectul duratei pedepsei principale aplicate, considerând-o prea grea în raport cu circumstanţele concrete ale comiterii infracţiunii şi persoana sa. Subliniază că se află la primul contact cu legea penală, că a recunoscut integral săvârşirea faptelor şi regretă cele întâmplate, aspecte care recomandă reţinerea în favoarea lui a circumstanţelor atenuante judiciare.

Analizând apelul promovat, prin prisma materialului aflat la dosarul nr. 289/102/2011 al Tribunalului Mureş, a susţinerilor şi a concluziilor inculpatului şi ale reprezentantului Ministerului Public, precum şi din oficiu, în limitele efectelor devolutiv şi neagravării situaţiei în propria cale de atac, se reţin următoarele:

În ceea ce priveşte expunerea stării de fapt; analiza detaliată a probelor, condamnarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a, b, c, alin. 21 lit. b C. pen., durata pedepsei principale stabilite pentru această infracţiune; impunerea şi natura pedepsei accesorii fixate; deducerea perioadei reţinerii şi a arestării preventive; menţinerea inculpatului în stare de arest preventiv; modalitatea de soluţionare a acţiunilor civile alăturate acţiunii penale; restituirea către inculpat a lucrurilor care nu au servit ca mijloace materiale de probă; confiscarea specială a corpului delict; obligarea inculpatului la suportarea cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză şi cuantumul acestor cheltuieli, hotărârea în discuţie nu comportă critici.

Cu toate acestea, apelul promovat în cauză de inculpat este fondat, iar cele expuse în continuare vor determina, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a C. pr. pen., admiterea căii de atac, cu consecinţele desfiinţării parţiale a sentinţei şi rejudecării în apel a pricinii, în următoarele limite:

În pricina dedusă judecăţii, titularul rechizitoriului a precizat că inculpatul este trimis în judecată pentru infracţiunea de omor calificat şi deosebit de grav, în forma tentativei, ceea ce, într-adevăr, ar putea crea confuzii asupra obiectului judecăţii. Asemenea confuzii sunt însă înlăturate odată cu lecturarea stării de fapt descrise în rechizitoriu, din care rezultă fără echivoc că inculpatului i se reproşează o infracţiune de tâlhărie şi o singură tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav, fapta fiind caracterizată atât prin două cauze de calificare –premeditarea şi comiterea activităţii infracţionale în public, cât şi printr-o cauză de agravare –comiterea activităţii infracţionale pentru săvârşirea unei tâlhării. Prin urmare, obiectul judecăţii poartă asupra unei infracţiuni de tâlhărie şi a unei tentative la infracţiunea de omor deosebit de grav.

Cu toate acestea, prima instanţă l-a condamnat pe inculpat pentru săvârşirea a două tentative: una la infracţiunea de omor calificat şi una la infracţiunea de omor deosebit de grav.

Neregula poate fi corectată în al doilea grad, dat fiind specificul judecăţii în apel, prin examinarea elementelor constitutive ale unei singure tentative la infracţiunea de omor deosebit de grav, fără să fie nevoie să recurgem la procedura prescrisă de art. 334 C. pr. pen., aceasta întrucât încadrarea juridică presupune operaţiunea organului judiciar de integrare a faptei concret săvârşite, cu care a fost sesizat, într-o formulă legală corespunzătoare. Schimbarea încadrării juridice implică tocmai modificarea acestei formule. În ipoteza în care procurorul a numit greşit o infracţiune cu care a sesizat instanţa de judecată, remediul acestui neajuns nu poate avea loc pe calea schimbării încadrării juridice, fiind suficient ca instanţa să indice în mod corect denumirea infracţiunii.

În acest context, în raport de starea de fapt expusă de prima instanţă, necontestată de procuror şi de părţi şi însuşită integral de către instanţa de apel, activitatea inculpatului F.Z. care, cu premeditare şi în scopul săvârşirii unei tâlhării, a aplicat în public victimei B.C.S. un număr de trei lovituri cu toporul în zona capului, cauzând subiectului pasiv leziuni traumatice datorită cărora viaţa acestuia i-a fost pusă în primejdie, întruneşte conţinutul constitutiv al tentativei proprii şi terminate la infracţiunea de omor deosebit de grav, prev. de art. 20 raportat la art. 176 lit. d coroborat cu art. 175 lit. a şi i şi art. 174 C. pen.

Vinovăţia inculpatului, sub forma intenţiei directe este demonstrată de modalitatea concretă în care a acţionat -prin lovirea repetată a victimei în zona capului, de obiectul vulnerant folosit un topor, precum şi de zona vitale vizata şi lezată.

Constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 345 alin. 1 şi 2 C. pr.pen., prin prezenta hotărâre, în rejudecare, vom dispune condamnarea inculpatului F.Z. pentru comiterea tentativei la infracţiunea de omor deosebit de grav.

La individualizarea judiciară a pedepsei pe care o vom stabili, vom urmări criteriile prevăzute de art.72 C. pen.:

- gradul de pericol social concretizat în împrejurări care compun conţinutul constitutiv al tentativei la infracţiunea de omor deosebit de grav, dar şi extrinseci acesteia, cum sunt în esenţă: modul în care acţionat inculpatul –cu premeditare, prin lovituri repetate îndreptate împotriva zonelor vitale ale victimei, perseverenţa lui deosebită în realizarea actelor ilicite; recurgerea la violenţe fizice pentru obţinerea de avantaje materiale; locul săvârşirii faptei, urmările grave cauzate. Toate aceste elemente imprimă inculpatului un caracter de o deosebită violenţă şi un pericol social ridicat,

- persoana inculpatului, care se află la prima confruntare cu legea penală, anterior incidentului, nu a avut manifestări violente în familie şi societate, iar ulterior faptelor în cauză, nu le-a contestat şi a manifestat regret pentru cele săvârşite. În acest context, remarcăm şi faptul că hotărârea infracţională nu a fost spontană, ci premeditată. Avem în vedere şi cele precizate în raportul de expertiză medico-legală psihiatrică, după care inculpatul prezintă diagnosticul tulburare de personalitate de tip instabil-impulsiv, personalitatea lui este imatură şi slab conturată; il caracterizează labilitatea afectivă, negativismul, deschiderea spre conflict, impulsivitatea, spiritul revendicativ şi opozant.

- limitele de pedeapsă prevăzute în textul art. 176 alin. 1 C. pen.

În raport de criteriile dezvoltate anterior, vom stabili inculpatului F.Z. pedeapsa principală de 10 ani închisoare pentru comiterea tentativei la infracţiunea de omor deosebit de grav.

Conform art. 176 alin. 1 teza finală C. pen., vom stabili inculpatului pedeapsa complementară  prev. de art. 64, alin. 1, lit. a teza a doua şi lit. b C. pen., a interzicerii exerciţiului dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi, respectiv a dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 4 ani. La alegerea felului şi duratei pedepsei complementare s-au avut în vedere natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, precum şi perspectivele de reeducare a inculpatului.

Întrucât, potrivit art. 144 C. pen., prin “săvârşirea unei infracţiuni”…. se înţelege comiterea “oricăreia dintre faptele pe care legea le pedepseşte ca infracţiune consumată sau ca tentativă…”, apreciem că aplicarea pedepsei complementare este obligatorie în cauză, chiar dacă fapta inculpatului constituie elementele doar ale  tentativei la infracţiunea de omor deosebit de grav.

În baza art. 34 alin. 1 lit. b cu referire la art. 33 lit. a C. pen., vom contopi pedepsele principale fixate, de 8 ani –stabilită de prima instanţă pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, şi de 10 ani închisoare –stabilită prin prezenta decizie şi vom aplica pedeapsa principală cea mai grea de 10 ani închisoare, considerată echilibrată şi răspunzând în concret în mod eficient principiului proporţionalităţii, precum şi nevoilor reeducării şi prevenţiei generale.

Asupra motivelor de apel ale inculpatului, nu le vom primi şi reamintim circumstanţele concrete ale comiterii infracţiunilor deduse judecăţii, date de premeditarea actelor infracţionale,  scopul urmărit de inculpat şi motivele care l-au determinat să le comită, intenţia manifestată de a ucide victima, obiectul vulnerant utilizat, numărul şi intensitatea loviturilor aplicate subiectului pasiv, zonele vitale lezate, urmările grave cauzate sănătăţii şi integrităţii corporale a victimei, dar şi asupra patrimoniului părţii vătămate.

În prezenţa acestor elemente, comportamentul ireproşabil al inculpatului anterior comiterii faptei şi atitudinea lui sinceră pe parcursul procesului penal nu sunt suficiente ca să contrabalanseze gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptelor care se judecă şi să argumenteze stabilirea unor pedepse la minimul special ori reţinerea circumstanţelor atenuante judiciare cu consecinţa reducerii pedepselor sub acest minim.

Asupra arestării preventive a inculpatului F.Z., întrucât motivele de fapt şi de drept avute în vedere la momentul privării de libertate a acestuia nu au suferit modificări şi nici nu au dispărut până în prezent şi pentru a asigura executarea pedepsei principale aplicate, în temeiul art. 383 alin. 11 cu referire la art. 350 C. pr. Pen., vom menţine măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 381 alin. 1 C. pr. Pen., vom scădea din durata pedepsei aplicate inculpatului şi perioada scursă din 24 mai 2011, de pronunţare a hotărârii apelate, până în prezent.

Domenii speta

Spete similare