Nerespectarea principiului contradictorialităţii. Încălcarea dreptului la un proces echitabil.

Decizie 1209/R din 25.09.2013


Instanţa de fond a încălcat dispoziţiile art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în ceea ce priveşte dreptul la un proces echitabil, prin faptul că nu a dat posibilitatea reclamantului să ia cunoştinţă despre excepţiile invocate prin întâmpinări şi să acorde un termen de judecată la care să se pună în discuţia contradictorie a părţilor împrocesuate aceste excepţii, încălcându-se astfel dreptul la apărare al reclamantului.

Prin sentinţa civilă nr. 1074 din 23 aprilie 2013 Tribunalul Mureş a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune şi a respins, ca prescrisă, acţiunea civilă formulată de reclamantul N. D., în contradictoriu cu pârâţii Gimnaziul de Stat „A. I.”, Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Educaţiei Naţionale, Municipiul Târnăveni şi Consiliul Local al municipiului Târnăveni.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că prin cererea înregistrată la data de 3.01.2013 reclamantul a solicitat obligarea pârâţilor la plata diferenţelor dintre drepturile salariale efectiv încasate şi cele cuvenite în baza Legii nr. 221/2008, la actualizarea acestor creanţe cu coeficientul de inflaţie până la data efectivă a plăţii, cu cheltuieli de judecată.

Analizând excepţia prescripţiei extinctive, invocată de pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş, instanţa de fond a reţinut că sunt aplicabile prevederile art. 171 alin. 1 din Codul Muncii. Deşi în acţiune reclamantul a arătat că a fost cadru didactic în cadrul Şcolii Gimnaziale „A. I.” Târnăveni, în calitate de profesor de educaţie fizică în perioada 01.10.2008-31.12.2009, din adeverinţa nr. 1007/11.09.2012 emisă de această şcoală reiese că reclamantul a funcţionat la şcoala menţionată de la 01.09.2008 şi până la 31.08.2012. Cererea de chemare în judecată a fost expediată prin poştă abia la data de 31.12.2012.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, solicitând admiterea recursului, în temeiul art. 312 alin. 1 Codul de Procedură Civilă, casarea hotărârii recurate în temeiul art. 304 pct. 5 Codul de Procedură Civilă şi transmiterea cauzei spre corespunzătoare rejudecare primei instanţe – art. 312 alin. 3 Codul de Procedură Civilă, cu cheltuieli de judecată în ambele grade de jurisdicţie – art. 274 Codul de Procedură Civilă.

În motivarea recursului, a arătat că a formulat cerere de comunicare a întâmpinărilor, solicitare întemeiată pe dispoziţiile art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, invocând în acest sens hotărârea CEDO din cauza Ruiz - Mateos c. Spania. Procedând astfel, i-a fost încălcat de către instanţa de fond dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO, aspect ce din perspectiva dreptului intern se traduce în incidenţa motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5, raportat la art. 312 alin. 3 Codul de Procedură Civilă, referitoare la necercetarea fondului.

Instanţa de fond a procedat în mod nelegal prin refuzul comunicării întâmpinărilor depuse de pârâţi, încălcându-se astfel principiul contradictorialităţii, contravenind doctrinei de drept procesual civil şi jurisprudenţei în materie. S-a cauzat astfel un prejudiciu care nu a putut fi remediat decât prin anularea actului.

A dorit să dovedească că prescripţia a fost întreruptă prin recunoaşteri verbale din partea pârâtului Gimnaziul de Stat „A. I.”, necesitând administrarea probei testimoniale, aspect ce nu se poate realiza în recurs raportat la art. 305 Codul de Procedură Civilă.

Pârâţii IŞJ Mureş şi MEN Bucureşti au formulat întâmpinări, prin care au solicitat respingerea recursului reclamantului.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum şi din oficiu, conform prevederilor art. 304 ind. 1 şi art. 306 alin. 2 Codul de Procedură Civilă, Curtea a constatat următoarele:

În faza procesuală a judecăţii în primă instanţă s-au depus, anterior primului termen de judecată stabilit, întâmpinări din partea pârâţilor, prin care s-au invocat apărări şi excepţii, inclusiv excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, care a fost admisă de către instanţa de fond prin hotărârea pronunţată.

Tot anterior primului termen de judecată reclamantul a depus la dosar note de şedinţă prin care a indicat domiciliul procesual ales al său şi a solicitat amânarea cauzei în vederea comunicării întâmpinărilor, spre a lua la cunoştinţă de argumentele formulate în apărare de către pârâte şi a formulării unui răspuns scris la acestea (fila 55 dosar de fond). Ca fundament al cererii de amânare, a invocat dispoziţiile art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Hotărârea CEDO din 23 iunie 1993 pronunţată de Marea Cameră în cauza Ruiz-Mateos contra Spania.

La termenul de judecată stabilit, din data de 23.04.2013, instanţa de fond a constatat lipsă de procedură cu pârâţii Gimnaziul de Stat „A. I.” Târnăveni şi Consiliul Local al mun. Târnăveni, în sensul că nu au fost restituite la dosarul cauzei dovezile de îndeplinire a procedurii de citare cu aceştia.

S-a mai constatat depunerea întâmpinărilor şi a cererii de amânare de către reclamant. Cu toate acestea, instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra acestei cereri, nu a motivat pentru ce o respinge, nu a motivat pentru ce rămâne în pronunţare deşi procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, mărginindu-se a consemna că uneşte excepţiile invocate prin întâmpinări cu fondul cauzei şi reţine cauza în pronunţare.

Procedând în acest fel, Curtea a apreciat că instanţa de fond a pronunţat hotărârea atacată încălcând formele de procedură expres prevăzute de art. 105 alin. 2 Codul de Procedură Civilă, motiv de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 Codul de Procedură Civilă. De asemenea, a încălcat şi dispoziţiile art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în ceea ce priveşte dreptul la un proces echitabil, prin faptul că nu a dat posibilitatea reclamantului să ia cunoştinţă despre excepţiile invocate prin întâmpinări şi să acorde un termen de judecată la care să se pună în discuţia contradictorie a părţilor împrocesuate aceste excepţii, încălcându-se astfel dreptul la apărare al reclamantului.

Neprocedând astfel, instanţa de fond a încălcat principiul contradictorialităţii părţilor în procesul civil şi dreptul la apărare al reclamantului, prevăzut de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, contradictorialitatea îngăduire părţilor să participe în mod egal la prezentarea, argumentarea şi dovedirea drepturilor lor în cursul desfăşurării procesului, să discute şi să combată susţinerile făcute de fiecare dintre ele şi să-şi exprime opinia asupra iniţiativelor instanţei, în scopul stabilirii adevărului şi al pronunţării unei hotărâri legale şi temeinice. În virtutea contradictorialităţii, părţile îşi aduc reciproc la cunoştinţă pretenţiile apărările şi probele de care înţeleg să se folosească la proces, prin cererile scrise adresate instanţei. Judecata nu se poate face decât după legala lor citare, în cursul procesului toate părţile sunt ascultate în mod egal, inclusiv asupra împrejurărilor de fapt sau de drept puse în discuţie de instanţă, a excepţiilor invocate, în vederea aflării adevărului în cauză. Încuviinţarea probelor se face în şedinţă publică, după prealabila lor discutare de către părţi iar hotărârile judecătoreşti sunt comunicate părţilor, în vederea exercitării căii legale de atac.

Pe de altă parte, dreptul la un proces echitabil înseamnă şi posibilitatea rezonabilă a oricărei părţi de a expune cauza sa instanţei de judecată, în condiţii care să nu o dezavantajeze faţă de partea adversă, ceea ce se realizează prin asigurarea dreptului la apărare.

În acest sens, Înalta Curte de Casaţie  şi Justiţie – Secţia civilă şi de proprietate intelectuală s-a pronunţat în sensul că nerespectarea principiului contradictorialităţii, principiu care asigură şi dreptul la apărare, este sancţionată cu nulitatea hotărârii, întrucât pentru asigurarea unui proces echitabil instanţa a fost obligată să respecte şi să aplice principiul contradictorialităţii, cât şi a dreptului la apărare, iar potrivit art. 129 alin. 1 Codul de Procedură Civilă, judecătorul are îndatorirea să facă respectate şi să respecte el însuşi principiul contradictorialităţii şi celelalte principii ale dreptului civil (Decizia nr. 2508/2007).

În acelaşi sens, în jurisprudenţa CEDO s-a stabilit că „Dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Convenţie, include printre altele, dreptul părţilor de a prezenta observaţiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor. Întrucât Convenţia nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete şi efective (Hotărârea Artico împotriva Italiei, din 13 mai 1980, seria !, r. 37, pag. 16, paragraful 33), acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observaţii sunt în mod real „ascultate”, adică în mod corect examinate de către instanţa sesizată. Altfel spus, art. 6 implică mai ales în sarcina instanţei obligaţia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi al elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa (Hotărârea din 28.04.2005, cauza Albina contra României).

Pentru toate aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 312, art. 304 pct. 5 şi art. 304 ind. 1 Codul de Procedură Civilă, a admis recursul declarat, a casat integral hotărârea atacată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe de fond, urmând ca în etapa rejudecării instanţa de fond să aibă în vedere, potrivit dispoziţiilor art. 315 Cod procedură civilă, toate cele arătate mai sus.

Domenii speta