Mandat de arestare emis pe durata de 29 zile în situaţia inculpatului aflat în stare de libertate. Eroare materială. Respingere.
Prin încheierea de şedinţă din 25 noiembrie 2005 pronunţată de Tribunalul Iaşi în dosarul penal nr.11087/2005 s-a admis propunerea formulată de Direcţia de Investigare a Infractorilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul teritorial Iaşi şi s-a dispus arestarea preventivă a 11 inculpaţi.
La data de 20 decembrie 2005 Tribunalul Iaşi prin încheierea dată în acelaşi dosar nr.11087/2005 a admis cererea formulată de procuror privind îndreptarea erorii materiale din cuprinsul mandatului de arestare preventivă nr.195/4/25.XI.2005 emis pe numele inculpatului S.A.
În baza art.195 Cod procedură penală s-a dispus îndreptarea erorii materiale din încheierea şi mandatul de arestare preventivă întocmite în dosar în sensul că în ce priveşte data de la care curge durata arestării preventive dispuse împotriva inculpatului se va însera „de la data încarcerării acestuia” în locul menţiunii „începând cu data de 25.XI.2005 până la 23.XII.2005”.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul S.A., prin apărător, care a criticat încheierea prin care s-a dispus schimbarea datei de la care curge durata arestării preventive, considerând greşit că o asemenea eroare poate fi îndreptată prin procedura prevăzută de art.195 Cod procedură penală
Curtea de Apel Iaşi, prin încheierea nr.21/03.02.2006, a admis recursul declarat de inculpat, a casat încheierea recurată şi a respins cererea de îndreptarea erorii materiale formulată de procuror.
Instanţa de control judiciar a reţinut următoarele:
Sub aspectul momentului de la care începe să curgă perioada celor 29 zile de arestare preventivă a inculpatului, prima instanţă a făcut o apreciere greşită a dispoziţiilor articolului 149 ind.1 Cod procedură penală ce impunea ca mandatul de arestare preventivă să fie valabil începând cu data încarcerării inculpatului ce a lipsit la momentul dispunerii măsurii de arestare preventivă.
Cum încheierea de luare a măsurii arestării preventive a fost recurată numai de inculpat, în virtutea principiului neagravării situaţiei în propriul recurs – art.385 ind.8 alin. l Cod procedură penală – Curtea a menţinut perioada arestării preventive cuprinse între 25.XI.2005 până la 23.XII.2005 stabilită de prima instanţă.
Ulterior pronunţării soluţiei la 20 decembrie 2005 instanţa de fond a fost sesizată de procuror cu privire la această eroare, însă pe calea procedurii prevăzute de art.195 Cod procedură penală şi nu a exercitării recursului împotriva încheierii greşite astfel cum era legal.
(Încheierea penală nr. 21/03.02.2006)
Curtea de Apel Brașov
Fapta inculpatului de a intenţional să întreţină relaţii sexuale cu o minoră în vârstă de 10 ani profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra şi de a-şi exprima voinţa, acţiune întreruptă de intervenţia minorilor constituie infracţiunea de tentativ
Judecătoria Iași
Propunerea de arestare preventivă respinsă pentru lipsa unor probe care să conducă la presupunerea rezonabilă a comiterii faptei.
Curtea de Apel Timișoara
Judecata în primă instanţă cu inculpaţi arestaţi. Suspendarea judecăţii până la soluţionarea unor excepţii de neconstituţionalitate de către Curtea Constituţională. Înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu pără...
Tribunalul Iași
Lipsa condiţiei cumulative a art.148 lit.f Cod procedură penală, privind pericolul social concret reprezentat prin lăsarea în libertate a inculpatului - trecerea unui interval de 4 ani de la data săvârşirii faptei
Curtea de Apel Târgu Mureș
Greşita aplicare a dispoziţiilor art. 149/1 Cod procedură penală vizând luarea măsurii arestării preventive