Talharie-individualizarea pedepsei

Decizie 56 din 21.04.2009


DOSAR NR.1268/327/2008

R O M Â N I A

TRIBUNALUL TULCEA

DECIZIA PENALĂ NR.56

Şedinţa publică din 21 aprilie 2009

Cu privire la apelul penal constă următoarele :

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea nr.4053/P/2007 a fost trimis în judecată inculpatul (...),  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 211 alin. 1 - 211 alin. 2 lit. b Cod penal.

S-a reţinut prin actul de acuzare că inculpatul (...) în noaptea de 8 - 9.12.2007, prin efracţie şi escaladare a pătruns în sediul S.C. (...)S.R.L. Tulcea de unde a sustras mai multe bunuri în valoare de 1.283 lei, iar pentru a-şi asigura scăparea l-a agresat fizic pe martorul (...).

Fiind audiat, inculpatul a recunoscut în parte săvârşirea faptei în sensul că a precizat că nu l-a lovit pe numitul (...) şi încercând să fugă a existat o împingere a martorului fără intenţie datorită spaţiului restrâns.

Analizând cauza în raport de probele administrate instanţa a reţinut apărarea inculpatului dând eficienţă susţinerilor acestuia şi în special a martorului (...), care a arătat că spaţiul prin care putea să teacă inculpatul pentru a fugi era extrem de îngust astfel încât, fără a-l lovi, l-a împins uşor. Martorul a precizat că "această împingere s-a datorat faptului că spaţiul era foarte îngust.....nu am observat că inculpatul intenţiona să mă împingă sau să mă lovească, fiind evident că trebuia să iasă de acolo.

Astfel, instanţa a reţinut cu privire la situaţia de fapt că în seara zilei de 8 decembrie 2007, în timp ce se întorcea către casă, inculpatul a trecut pe lângă magazinul SC (...)SRL TULCEA, situaţie în care a luat hotărârea de a sustrage bunuri din magazin.

Inculpatul s-a deplasat la domiciliu, de unde a luat o pereche de mănuşi de sudură, iar in jurul orei 03,00 s-a întors la magazinul SC (...)SRL TULCEA, cu o piatră, a spart un geam de mici dimensiuni, amplasat pe peretele din spate al magazinului, după care, a aşteptat aproximativ 5 minute pentru a verifica dacă zgomotul produs cu geamul spart a fost perceput de alte persoane. Ulterior inculpatul a pătruns pe geamul respectiv in magazin, de unde a sustras un monitor LCD, o unitate centrală de calculator, o tastatură, un mouse, o pereche de căşti audio, o cameră web, un alimentator imprimantă, şase pachete cu jucării, bunuri pe care le-a depozitat în două sacoşe şi le-a scos pe geamul respectiv in exteriorul magazinului.

În timp ce inculpatul încerca să scoată pe geamul respectiv o imprimantă, a fost surprins de către martorul (...), care alertat pe telefonul mobil despre efracţie, s-a prezentat de îndată la magazin unde s-a întâlnit si cu numita (...), încercând să-l imobilizeze pe inculpat.

Cu privire la încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, instanţa a reţinut că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. g, i Cod penal întrucât sub aspect subiectiv, nu a existat o intenţie a inculpatului de a-l agresa în vreun fel  pe numitul (...) pentru a-si asigura scăparea, împingerea martorului fiind neintenţionată, datorată spaţiului îngust prin care a trebuit să treacă inculpatul.

În consecinţă, instanţa a dispus prin sentinţa penală nr. 163 din 17.02.2009 a Judecătoriei Tulcea schimbarea încadrării juridice, în temeiul art. 334 Cod pr. penală,  din infracţiunea de tâlhărie prev. de art. 211 al. 1  - al. 2 lit. b Cod penal în infracţiunea de furt calificat prev. de art. 208 al .1-  209 al. 1 lit. g, şi i Cod penal.

Referitor la încadrarea juridică a faptei, instanţa a constatat că nu poate fi reţinută ca reală susţinerea apărătorului inculpatului în sensul că fapta inculpatului constituie doar o tentativă la infracţiunea de furt calificat motivată pe teoria apropriaţiunii. Astfel, s-a arătat că probatoriul administrat a reliefat fără dubiu existenţa unei infracţiuni de furt în formă consumată deoarece bunurile au fost scoase din posesia sau detenţia părţii vătămate, în afara incintei magazinului, astfel că inculpatul a intrat în stăpânirea bunului, furtul consumându-se în momentul înposedării. Potrivit teoriei apropriaţiunii care ar fi determinat ca şi încadrare juridică o tentativă în cauză, o faptă va constitui tentativă după cum începerea acţiunii de luare, a fost sau nu urmată de realizarea actului înposedării, de intrarea făptuitorului in stăpânirea de fapt a bunului, în speţă însă, inculpatul a reuşit să scoată bunurile din magazin intrând astfel în stăpânirea de fapt a lor.

Procedând la individualizarea pedepsei instanţa a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al concret al faptei, persoana inculpatului, care a fost sincer, cooperant, constatându-se totodată că a mai fost condamnat prin sentinţa penală nr. 2372/2002 a Judecătoriei Tulcea la o pedeapsă de 1 an şi 9 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării, condamnare faţă de care a intervenit reabilitarea de drept conform prevederilor art. 86 Cod penal.

În consecinţă, instanţa l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prevăzut de art.  208 al. 1- 209 al. 1 lit.  g şi i Cod penal. În conformitate cu art. 71 Cod penal, a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 al. 1 lit. a teza a II şi lit. b Cod penal

Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea acesteia şi văzând că sunt îndeplinite condiţiile prev. de art.81 Cod Penal instanţa a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe o durată de 5 ani reprezentând termen de încercare potrivit art. 82 Cod Penal,  în baza art.71 alin. 5 Cod Penal a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiţionate, iar în baza art. 359 Cod proc. penală, i s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 Cod. penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

În baza art. 118 lit. b Cod penal s-a dispus confiscarea unei perechi de mănuşi protecţie lăcătuşărie aflată în custodia I.P.J. Tulcea (fila 34 dosar de urmărire penală).

În baza art.191 Cod pr. penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Împotriva acestei sentinţe penale a declarat apel inculpatul (...), fără să arate prin cererea declarativă motivele pentru care este nemulţumit de soluţia instanţei de fond.

Deşi legal citat, inculpatul  nu s-a prezentat în faţa instanţei de apel pentru a face cunoscute motivele pentru care a înţeles să critice hotărârea atacată.

Avocatul desemnat din oficiu a susţinut că hotărârea instanţei de fond ar fi netemeinică şi nelegală cu privire la individualizarea pedepsei. S-a arătat că procedând la individualizarea pedepsei, instanţa nu a apreciat suficient de temeinic circumstanţele personale ale inculpatului, care ar fi justificat aplicarea unei pedepse mai mici.

Examinând apel declarat de inculpat prin prisma motivelor , aşa cum au fost arătate de apărător dar şi din oficiu, în conformitate cu art. 371 al. 2 Cod pr. penală instanţa a constatat că apelul inculpatului este fondat.

Exigenţele impuse de principiul legalităţii nu se rezumă doar la cerinţa ca individualizarea pedepsei să se facă în limitele unui cadru legal ci şi la folosirea unor mijloace şi criterii de apreciere determinate de lege, care să conducă la stabilirea unei pedepse adecvată particularităţilor fiecărui individ,  raţională şi proporţională cu gravitatea faptelor comise şi periculozitatea infractorului, astfel încât să poată fie atins scopul prevăzut de art. 52 Cod penal

Fără a pierde din vedere modul şi împrejurările concrete în care inculpatul a săvârşit infracţiunea, tribunalul constă că acesta a mai suferit o condamnare, dar pentru săvârşirea unei infracţiuni înainte de împlinirea vârstei de 18 ani. Inculpatul născut la data de 19 ianuarie 1985, avea la data săvârşirii faptei 22 de ani. Pe tot parcursul procesului penal, a avut o conduită sinceră şi cooperantă, manifestând regret faţă de activitatea sa infracţională.

Faţă de urmarea  redusă  a faptei exprimată în cuantumul prejudiciului de numai 1.283 lei, care în plus, a fost recuperat integral, tribunalul apreciază că în cauză se justifica reducerea cuantumului pedepsei sub minimul special prevăzut de lege ca urmare a recunoaşterii şi aplicării circumstanţelor atenuante în temeiul art. 74 al. 1 lit. c şi al 2 Cod penal.

Pentru considerentele de mai sus, urmează a fi admis ca fondat apelul declarat de inculpatul (...) împotriva sentinţei penale nr. 163 din 17.02.2009 Judecătoriei Tulcea.

Va fi desfiinţată în parte hotărârea atacată numai cu privire la individualizarea  pedepsei aplicate şi durata termenului de încercare ş rejudecând pe fond, în temeiul a .208 al. 1 - 209 al. 1 lit. g, i Cod penal cu aplicarea art.74 al. 1 lit. c şi al. 2 Cod penal cu referire la art. 76 lit. c Cod penal va fi condamnat  inculpatul (...) la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

Vor fi menţinute dispoziţiile privind aplicarea pedepsei accesorii şi suspendarea condiţionată a executării pedepsei, stabilind un termen de încercare de 4 ani

Vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate ca temeinice şi legale.

Onorariul avocatului desemnat din oficiu în sumă de 200 lei se va plăti din fondurile Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti , iar cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului vor rămâne în sarcina statului.

3