Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art.183 Cod penal.

Dosar nr. 147/89/2010 loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art.183 Cod penal.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

 SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ Nr. 297

Şedinţa publică de la 13 Decembrie 2010

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: NICOLAE PARPALEA-FILIP

Grefier: ALINA-ROXANA VOLOCARU

Ministerul Public reprezentat de procuror CRISTINA ELENA ARMEANU din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui

Pe rol se află pronunţarea în cauza penală privind pe inculpatul B C, trimis în judecată în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art.183 Cod penal.

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din data de 08 decembrie 2010, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru astăzi 13 decembrie 2010, când a hotărât următoarele;

T R I B U N A L U L

Asupra acţiunii penale de faţă;

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul B C pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art.183 Cod penal.

S-a reţinut că în seara zilei de 20 aprilie 2002, inculpatul a avut un conflict cu victima C M, i-a aplicat acesteia mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele, s-a urcat pe abdomenul victimei, cazându-i astfel leziuni care, în evoluţie, au dus la deces.

A fost interogat inculpatul care nu a recunoscut săvârşirea faptei. A susţinut inculpatul că în seara zilei de 20.04.2002 a fost în apartamentul în care locuia mama sa C G pentru a-şi lua nişte haine. I-a găsit acolo pe mama sa şi pe victima C M, cu care mama sa avea o relaţie de concubinaj, cei doi consumând alcool în dormitor. Nu a avut nicio discuţie cu victima, doar mama sa l-a întrebat ce caută şi i-a răspuns, după care a plecat.

Inculpatul a declarat că, deşi nu era de acord cu relaţia mamei sale cu victima, nu a avut niciodată vreun conflict cu aceasta, nu a agresat-o.

Au fost audiaţi martorii din lucrări:

- B M; deşi martora a precizat că îşi menţine declaraţiile date la urmărirea penală, a declarat că a doua zi după incidentul dintre inculpat şi victimă, martora C G a vizitat-o şi i-a spus că victima avuse o altercaţie cu fiul ei,  însă nu i-a spus nimic despre bătaia pe care inculpatul i-ar fi aplicat-o victimei.

Înainte de începerea dezbaterilor, reprezentantul parchetului, a depus la dosar două declaraţii date de către martora BM în faţa organelor de urmărire penală, unde a fost cercetată pentru mărturie mincinoasă şi în care aceasta revine asupra declaraţiilor date la instanţă, susţinând că C G i-a spus că în seara zilei de 20.04.2002, inculpatul a lovit victima cu pumnii şi picioarele şi a dat-o afară.

Pentru fapta de mărturie mincinoasă, martorei i s-a aplicat o sancţiune administrativă, conform art.181 Cod penal, prin ordonanţa nr.847/P/2010 din 07 septembrie 2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Huşi.

- C N – şeful formaţiei de pază din cadrul Primăriei Vetrişoaia. Susţine martorul că în noaptea de 20/21.04.2002 în timpul operaţiunii de patrulare pe care o efectua împreună cu agentul de pază L I, au auzit un zgomot, ca şi cum ar fi căzut un om, la o distanţă de 10 metri de ei. S-au apropiat de locul respectiv, fiind urmaţi şi de paznicii N E şi P J, şi au constatat că în locul respectiv era căzută victima C M, care avea urme de sânge în zona gurii şi a bărbiei, mirosea a alcool şi bolborosea cuvinte neînţelese din care cei prezenţi au înţeles doar că vrea apă. I-au adus şi i-au dat să bea apă şi l-au aşezat pe o bancă din apropiere, aşa cum le-a indicat şi poliţistul M P, sosit şi el la locul respectiv.

Martorii prezenţi nu au văzut alte persoane în preajma victimei, nu au sesizat în momentele imediat următoare căzăturii persoane care să se îndepărteze de locul respectiv.

- Martorii L I, M P şi P J, audiaţi în faţa instanţei au confirmat cele declarate de martorul C N. Martorul M P a precizat că după ce victima a fost aşezată pe bancă, el şi-a continuat activitatea de patrulare, a inspectat împrejurimile deplasându-se până la apartamentul în care locuia C G. A observat la lumina lanternei, pe scară, picături de sânge şi un loc unde se părea că cel lovit ar fi stat aşezat.

- Martorii P A, C E, vecini cu apartamentul în care locuieşte C G, au declarat că au auzit scandal în apartamentul acesteia în seara zilei de 20.04.2002, însă nu au putut distinge cine cu cine se ceartă şi dacă s-au exercitat şi violenţe fizice.

Pe inculpatul, martorii nu l-au văzut în seara respectivă. Între victimă şi concubina sa, martora C G, existau  dese scandaluri, unele desfăşurându-se chiar pe casa scării.

- Martorul F D – vecin de-al victimei – a declarat că aceasta obişnuia să consume alcool în limite normale şi că în astfel de situaţii nu era arţăgos, era paşnic. A văzut victima, odată, cu urme de lovituri şi sânge pe faţă şi aceasta i-a spus că a fost bătută la locuinţa concubinei sale de un băiat de-al acesteia care se liberase din armată.

Martorul R V, a declarat că a asista la un scandal ce avusese loc la locuinţa numitei C Ge unde erau prezenţi victima, C G, C I şi inculpatul . Victima era lovită de cei prezenţi şi împinsă afară din curte. BC avea în mână un arac, cu care lovea victima şi după ce a scos-o din curtea i-a spus: „să nu îl mai prindă pe acolo că îl omoară”.

- Martora C G a declarat că în seara zilei de 20.04.2002 a existat o altercaţie între victima şi inculpat. Iniţial, victima i-a adresat câteva cuvinte, mai mult bolborosite inculpatului, care s-a enervat şi care a folosit expresia „Cineva este în plus aici”. Pentru că victima continua în acelaşi mod, inculpatul a lovit-o fulgerător şi aceasta a căzut. Nu ştie dacă inculpatul a mai lovit victima. După ce fiul ei a plecat, martora a ridicat victima, a spălat-o şi a trimis-o acasă.

Inculpatul a depus acte din care rezultă că: lucrează ca operator maşini pentru fabricarea produselor derivate din carne, la firma Carnicas Frivall S.L. din Villar de Olalla, Spania, starea de sănătate fizică şi psihică a martorei C G, care a fost internată în mai multe rânduri în Spitalul Municipal Huşi – secţia psihiatrie şi  starea de sănătate a inculpatului care la data de 21 octombrie 2010 prezenta dureri în zona lombară pentru care a beneficiat de un concediu medical de 45 zile.

S-au solicitat şi s-au depus la dosar biodiagramele poligraf, rezultate în urma examinării cu tehnica poligraf a inculpatului şi a martorei C G la data de 30.05.2002.

La cererea inculpatului, formulată prin apărător, s-a admis şi s-a făcut audierea înregistrărilor convorbirilor dintre martora C G şi investigatorul sub acoperire, precum şi dintre C G şi martora B M. S-a constatat că aceste convorbiri sunt redate corect în procesele-verbale de transcriere aflate la dosarul de urmărire penală.

Din ansamblul probelor administrate în cauză, instanţa reţine următoarele;

Victima a fost locuitor al satului . Aceasta obişnuia să consume în exces băuturi alcoolice, fiind văzută deseori în stare de ebrietate. În această stare, însă, victima nu era agresivă cu cetăţenii din sat, nu provoca scandal.

Din anul 1999, victima a iniţiat o stare de concubinaj cu martora CG care fusese căsătorită cu B D de care a divorţat în anul 1990. Din căsătorie au rezultat trei copii: BC, B C şi O R – aceasta din urmă fiind căsătorită în Galaţi unde şi locuieşte.

În urma divorţului, C a fost încredinţat tatălui, iar C mamei, însă a locuit efectiv la tată, iar la mama mergea mai mult în vizită. În anul 1997, C şi-a urmat tatăl în municipiul Iaşi unde acesta îşi stabilise domiciliu şi a frecventat cursurile Liceului sportiv.

În anul 2010, BD s-a mutat în municipiul Huşi, unde şi-a cumpărat un apartament unde locuia efectiv iarna, iar vara locuia în casa din Vetrişoaia. B  C locuia împreună cu tatăl său, însă mai mergea în unele perioade şi la sora sa, la Galaţi.

În 1993, fosta soţie a lui B D, C G şi-a cumpărat un apartament la blocul de locuinţe din localitatea Vetrişoaia, în care locuia efectiv. Era vizitată uneori de fiul ei, inculpatul, care avea acces în apartament şi avea unele bunuri personale depozitate acolo.

Copiii numitei C G nu erau de acord cu relaţia ce exista între aceasta şi C M, mai ales că amândoi erau mari consumatori de alcool şi deseori, aflaţi în stare de ebrietate, provocau scandal în apartamentul în care locuia C G şi chiar şi pe casa scării, deranjând vecinii.

Cel mai vehement în contestarea acestei relaţii era inculpatul care i-a cerut mamei sale să înceteze relaţia cu C M, iar acestuia i-a cerut să nu o mai viziteze pe mama sa sau pe rudele lor.  Au exista şi conflicte violente între cei doi. La începutul lunii martie 2002, CM şi cu C G au mers în vizită la mama acesteia din urmă. Acolo s-au întâlnit cu B C care, enervat de prezenţa victimei, a luat-o la bătaie. A lovit-o cu o bâtă, a scos-o din curte şi a lăsat-o căzută într-un şanţ. A intervenit martorul R V care i-a cerut inculpatului să nu mai lovească victima, după care a ridicat-o pe aceasta din şanţ şi a condus-o câţiva zeci de metri spre casă.

În dimineaţa zilei de 21.04.2002, când victima a fost găsită decedată, în parcul din Vetrişoaia, martorul s-a gândit că dacă victima a fost bătută şi din această cauză a decedat, cel care ar fi bătut-o nu putea fi decât inculpatul

La începutul lunii aprilie 2002, într-o dimineaţă, victima  a mers la vecinul său F D. Aceasta a văzut că victima era umflată la faţă, prezenta urme  vădite de lovituri, vânătăi şi urme de sânge. Victima i-a povestit martorului că fusese bătut în apartamentul concubinei sale cu o seară înainte de fiul acesteia, BC, care se liberase de puţin timp din armată.

În seara zile de 20.04.2002, victima, care era deja sub influenţa băuturilor alcoolice a cumpărat de la un bar din Vetrişoaia două sticle cu rom Jamaica, a jumătate de litru fiecare şi în jurul orelor 2100-2130 a ajuns la apartamentul concubinei sale C G.

Cei doi au mers în dormitor, au pus un scaun în mijlocul camerei şi au început să consume din băutura adusă de victimă.

La puţin timp, în apartament a intrat inculpatul care, fiind sâmbătă, voia să meargă la discotecă şi venise să îşi ia nişte haine de schimb. Prin geamul de la uşa dormitorului inculpatul a văzut-o pe mama sa şi pe victima aşezaţi de o parte şi de alta a scaunului aşezat în mijlocul camerei, consumând băuturi alcoolice. Din dormitor a ieşit C G care i-a explicat inculpatului că nu este loc în camera în care acesta căutase haine, fără să găsească ceea ce îi trebuia. Pe acest fond tensionat, inculpatul i-a spus victimei că cineva era în plus acolo şi i-a cerut să plece. Victima s-a supărat şi l-a înjurat pe inculpat.

Inculpatul s-a enervat, a mers la victimă, care în acel moment era aşezată pe un fotoliu, în faţa televizorului şi a început să o lovească cu pumnii. A prins-o de piept, a tras-o din fotoliu şi a trântit-o pe podea, pe covorul din faţa televizorului. A continuat să o lovească cu pumnii şi cu picioarele peste corp şi s-a urcat pe abdomenul victimei.

După ce a lovit victima, inculpatul a plecat la fratele său BC, iar de acolo a mers la discotecă. S-a întors  acasă la tatăl său, în jurul orei 0500 dimineaţă.

 După plecarea inculpatului, C G a ridicat victima, a spălat-o de sânge şi i-a cerut să plece acasă, promiţându-i că a doua zi o să meargă la el să-i facă de mâncare. C M refuza să plece, astfel că CG a deschis uşa şi l-a dat afară. Discuţia contradictorie dintre cei doi a fost auzită de un vecin, martorul B I, care a ieşit pe casa scării şi le-a cerut să înceteze.

Victima a plecat şi după ce a ieşit din bloc a traversat aleea, deplasându-se către teatrul de vară. După ce a parcurs aproximativ 20 metri, a căzut lângă un gard. Zgomotul produs de căzătură a fost auzit de martorii C N şi L I. C N era la acea vreme şeful formaţiei de pază din cadrul Primăriei Vetrişoaia şi verifica posturile de pază, fiind însoţit de L I. Cei doi s-au îndreptat spre locul de unde se auzise zgomotul. Au venit şi paznicii NE şi P J şi la lumina unei brichete au văzut că cel căzut era C M.

Au constatat că acesta avea urme de sânge în zona gurii şi a bărbiei şi că doar bolborosea ceva, fără să poată articula cuvinte. Au înţeles doar că dorea apă şi LI a mers la barul din apropiere, a adus apă şi i-au dat să bea.

Între timp, s-a apropiat de locul unde victima era căzută şi poliţistul M Pl. Închipuindu-şi că starea victimei se datora consumului de alcool, la indicaţia poliţistului, cei prezenţi au ridicat victima şi au aşezat-o pe banca din staţia de autobuz.

În cursul nopţii, victima a rămas pe acea bancă fiind observată de martorii M P, N E şi P

După ce victima a fost aşezată pe bancă, poliţistul  a mers după urmele de sânge aflate pe sol până la blocul unde locuieşte C G, iar de aici, pe scări, până la uşa apartamentului în care locuieşte aceasta. Poliţistul a explicat că nu a continuat investigaţiile, nu a luat măsuri de transportare a victimei la spital şi nu a raporta evenimentul întrucât şi-a închipuit că victima era în stare de ebrietate şi că era posibil să fi căzut pe scări.

La ora 730, victima a fost găsită decedată, căzută printre băncile teatrului de vară. Au fost sesizaţi lucrătorii de poliţie şi apoi procurorul, declanşându-se cercetările pentru a se stabili cauza morţii victimei şi împrejurările în care aceasta a decedat.

În urma autopsiei cadavrului victimei s-a întocmit raportul de expertiză medico-legală de autopsie. Rezultă din conţinutul şi concluziile acestui raport că moartea victimei a fost violentă şi ea s-a datorat unui şoc traumatic şi hemoragic sever, urmare a unei hemoragii interne masive (hemoperitoneu) instalată prin ruptură de ficat, consecinţa a unui traumatism traco-abdominal cu fracturi costale. Leziunile s-au putut produce prin loviri şi/sau de corpuri dure. Medicul legist a apreciat că cel mai probabil leziunile s-au putut produce prin mecanismul de cădere, posibil pe proeminenţele unor trepte, aşa cum a sugerat ancheta iniţial, însă nu a exclus varianta unei heteroagresiuni.

Între traumatismul toraco-abdominal (cu lezare hepatică şi hemoperitoneu) şi moarte există legătură de cauzalitate directă şi necondiţionată.

Raportul de expertiză medico-legală a fost avizat de Comisia de avizare din cadrul I.M.L. Iaşi, care cu avizul nr.4122/2002 au aprobat concluziile raportului de expertiză medico-legală de autopsie iar l-a solicitarea procurorului a făcut următoarele precizări:

-leziunile prezentate de victimă au în mod indubitabil un caracter dramatic;

-fiind situate pe planuri multiple ale corpului atestă producerea lor din direcţii diferite (anterior şi lateral);

-leziunile costale bilaterale şi ruptura de ficat, mai plauzibil apar a fi produse prin lovirea  şi/sau comprimarea toracelui, restul leziunilor superficiale şi externe (genunchi, coate, fiind produse prin cădere);

-ruptura de ficat s-a produs prin fractura costală, dovadă fiind şi ruptura diafragmului.

Atât raportul de expertiză cât şi cele două avize ale comisiei de avizare din cadrul I.M.L. Iaşi au fost supuse avizului Comisiei superioare medico-legale din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti. Cu avizul nr.E1/11460/2005 din 30 noiembrie 2005 Comisia superioară medico-legale din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti a precizat că leziunile s-au putut produce prin loviri repetate cu corp dur din direcţii variate, inclusiv cu victima căzută la pământ, când mecanismul de producere asociat este cel al unei compresiuni toraco-abdominale. Leziunile tanato-generatoare nu au caracteristicile celor produse exclusiv prin cădere.

În cauză s-au dat cinci soluţii de scoatere de sub urmărire penală a inculpatului şi a mamei sale care a avut calitatea de învinuit pe durata urmăririi penale. Toate soluţiile au fost infirmate fie de procurorul ierarhic superior celui care a dispus scoaterea de sub urmărire penală, fie de către instanţa de judecată.

Prima oară s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a numiţilor C G şi B C la 11.08.2003, însă prin rezoluţia  din 4.11.2003 a Procurorului General Adjunct al Curţii de Apel Iaşi s-a dispus infirmarea ordonanţei şi reluarea urmăririi penale pentru administrarea de noi probe.

După ce au fost reaudiaţi martori ce fusese reaudiaţi anterior şi au fost administrate noi probe, verificându-se şi apărările inculpatului, la 12.02.2004 s-a pronunţat o nouă ordonanţă  prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală  a celor doi.

Împotriva acestei Ordonanţe petenta B M a formulat plângere şi prin Decizia penală 675 din 21.09.2004 a Curţii de Apel Iaşi s-a dispus desfiinţarea Ordonanţei din 12.02.2004 şi retrimiterea cauzei la procuror pentru redeschiderea urmăririi penale cu dispoziţia de a se efectua o nouă expertiză medico - legală care să stabilească în mod cert cauza morţii victimei

La 01.11.2004 s-a dispus redeschiderea urmăririi penale în cauză şi efectuarea unei noi expertize  medico-legale traumatologice, de această dată I.M.L. Iaşi concluzionând că leziunile prezentat de victimă au în mod indubitabil caracter traumatic, sunt situate pe planuri multiple ale corpului, ceea ce atestă producerea lor din direcţii diferite. Multitudinea leziunilor, gravitatea lor,  starea victimei sugerează un mecanism mixt de reproducere: lovire şi cădere, iar ruptura de ficat s-a produs  prin fractura costală.

I.M.L. Iaşi nu a putut stabili cu certitudine mecanismul de producere a leziunilor care au condus la decesul victimei ceea ce a obligat corelarea datelor medico - legale cu datele de anchetă.

La 15.12.2004 Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui a pronunţat o nouă ordonanţă de scoatere de sub urmărire penală a celor doi învinuiţi C G şi B C, cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de omor prev. de art.174 Cod penal, întrucât nu s-a putut stabili din datele anchetei  că decesul victimei a survenit ca urmare  a unei acţiuni desfăşurată de învinuiţi.

Plângerea formulată la primul procuror împotriva acestei soluţii a fost respinsă, însă Sentinţa penală nr.134/23.03.2005 a Tribunalului Vaslui s-a admis din nou plângerea petentei B M şi s-a desfiinţat Ordonanţa din 15.12.2004 ca şi rezoluţia Primului Procuror din 18.01.2005 şi s-a dispus trimiterea cauzei la procuror pentru redeschiderea urmăririi penale şi completarea cercetărilor pentru a se lămuri cauza morţii victimei, mecanismul de producere a leziunilor care au produs moartea reconstituirea traseelor urmate de victimă şi numitul B C.

Cercetările au fost reluate şi prin Ordonanţa din 16.01.2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, s-a pronunţat o nouă soluţie de scoatere de sub urmărire penală a celor doi învinuiţi CG şi B C de această dată reţinându-se că  între orele 2300 şi 0500 dimineaţa victima a fost văzută de mai multe persoane pe banca din staţia de autobuz iar în jurul orelor 0700 dimineaţa a fost găsită decedată între băncile din parcul de la teatrul de vară din localitate  aflată la o distanţă  de aproximativ 50 metri faţă de banca din staţia de autobuz.

În cauză s-a mai efectuat o nouă expertiză medico-legală traumatologică, de această dată la I.N.M.L. Bucureşti, în concluziile căreia se arată că leziunile s-au putut produce prin loviri repetate cu corpuri dure, din direcţii variate, inclusiv cu victima căzută la pământ, când mecanismul de producere  s-a asociat cu cel a unei compresiuni toraco - abdominale.

Procurorul a apreciat că datele anchetei nu conţin suficiente indicii, elemente, probe care să conducă spre vinovăţia numiţilor C G şi B C, martorii audiaţi neconfirmând prezenţa în preajma victimei  în seara de 20.04.2002 a vreunui agresor. De asemenea vecinii numitei C G nu au auzit în acea seară zgomote suspecte sau dialoguri între persoanele cercetate şi victimă.

Aşa fiind procurorul a apreciat că în cauză se impune să se efectueze investigaţii specifice cauzelor cu autori necunoscuţi şi în situaţia în care vor apărea elemente noi se va redeschide urmărirea penală.

Şi această soluţie a fost contestată de B M iar prin Ordonanţa  din 26.01.2006 a Primului Procuror  al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui s-a dispus infirmarea Ordonanţei din 16.01.2006 şi redeschiderea urmăririi penale, ocazie cu care să se completeze această urmărire prin administrarea de noi probe în sensul reaudierii numitei B M în prezenţa unui apărător, studierea dosarului nr.367/P/2002 al Parchetului Militar Iaşi în care a fost cercetat lucrătorul de poliţie M P, audierea mamei învinuitei C G pe nume C I, reanalizarea tuturor probelor administrate anterior şi refacerea lor, reaprecierea  cu privire la o nouă testare a învinuiţilor la poligraf, administrarea oricăror alte probe de natură a conduce la aflarea adevărului.

După ce s-au reanalizat toate probele administrate în cauză şi s-au primit de la Comisia Superioară Medico-Legală concluziile din care rezultă neîndoielnic că moartea lui C M  s-a datorat doar loviturilor active primite de la un potenţial atacator şi nu ca urmare a căderilor repetate, procurorul care a efectuat această ultimă cercetare a ajuns la concluzia că moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat lovirii sale repetate de către autori necunoscuţi  întrucât din toate datele de anchetă  nu au rezultat elemente care să probeze neîndoielnic vinovăţia învinuiţilor.

Aşa fiind, prin ordonanţa din 20.04.2007 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a celor doi învinuiţi şi înregistrarea cauzei la  pricinei cu autori necunoscuţi, urmând ca în continuare să se efectueze investigaţii pentru descoperirea autorilor faptei de omor.

B M a formulat plângere şi împotriva acestei ordonanţe,iar Primul procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, a respins-o  ca neîntemeiată.

Sentinţa a fost desfiinţată prin decizia penală nr.88/12.02.2008 a Curţii de Apel Iaşi care a apreciat că cercetările nu sunt complete şi că se impune continuarea acestora pentru a se stabili cine sunt autorii faptei ce a avut drept urmare moartea victimei.

S-au reluat cercetările şi după redeschiderea urmăririi penale (după ultima infirmare), s-au administrat probe noi care au condus către vinovăţia inculpatului.

Astfel, au fost examinate hainele victimei şi s-a constatat că şi puloverul pe care îl purta aceasta pe sub geacă avea urme de sânge, ceea ce a condus la concluzia că la momentul la care a fost lovită victima aceasta nu purta geaca ce a fost îmbrăcată ulterior.

Atât inculpatul cât şi C G au fost supuşi unei noi testări cu aparatul poligraf, constatându-se prezenţa comportamentului disimulat.

Prin ordonanţa din 9 iunie 2008 dată de procuror, s-a dispus folosirea unor investigatori sub acoperire care trebuiau să discute cu martora despre rezultatul testului şi despre ceea ce s-a întâmplat în seara zilei de 20.04.2002.

Totodată, s-a dispus interceptarea şi înregistrarea comunicărilor purtate de martoră şi investigatorii sub acoperire, prin ordonanţă provizorie (confirmată ulterior de către instanţă) dată de procuror în data de 10 iunie 2008.

Martorei, după ce i-a fost adus la cunoştinţă rezultatul testării, aceasta a relatat investigatorilor sub acoperire ceea ce s-a întâmplat în realitate în seara zilei de 20.04.2002 şi cum inculpatul a lovit victima.

Apoi, martora C G a fost audiată de procuror, ocazie cu care i s-a adus la cunoştinţă că au fost înregistrate discuţiile purtate de ea cu cei doi investigatori sub acoperire, astfel încât martora şi-a schimbat declaraţiile date anterior şi a declarat că inculpatul a lovit victima cu pumnii şi picioarele, mai întâi, în timp ce aceasta stătea în fotoliu iar, mai apoi, după ce a tras-o din fotoliu şi a culcat-o la pământ pe covor, în faţa televizorului. A precizat că fiul său era încălţat cu pantofi atunci când îl lovea pe C M.

De asemenea, martora C G a declarat că victima nu s-a mai reîntors la ea acasă, aşa cum declarase iniţial, şi că a minţit organele de anchetă până în acel moment pentru a-şi apăra fiul.

La solicitarea inculpatului, în data de 8 decembrie 2009, s-a efectuat o confruntare între acesta şi martora C G, în prezenţa apărătorilor aleşi, ocazie cu care martora a declarat că fiul său 1-a bătut pe C M, însă nu a mai ştiut exact unde stătea acesta când a fost lovit.

De precizat că această declaraţie martora a menţinut-o în faţa instanţei şi se coroborează atât cu datele ce rezultă din  celelalte probe administrate la urmărirea penală.

O altă probă importantă în cauză, şi care a existat încă de la începutul anchetei, este declaraţia martorei B M, prietena cea mai bună martorei C G.

În declaraţia dată în faţa procurorului în data de 8 mai 2008, martora a arătat că, în ziua de 21.04.2002, dimineaţa, martora a venit la ea acasă şi i-a spus că victima a fost găsită decedată printre băncii Teatrului de Vară şi că, în seara precedentă, a băut cu victima rom până venit inculpatul. Acesta a avut o altercaţie cu victima şi , bătut-o, fără ca martora să-i dea detalii cu privire ia lovire.

Aceeaşi declaraţie a fost dată de martoră pe parcursul întregii anchete (chiar şi atunci când a fost confruntată cu martora CG), ci precizarea că, în data de 27 martie 2003, în declaraţia dată tot în faţa procurorului, a mai dat un amănunt în plus, în sensul că martora i-a spus că în urma bătăii administrate lui C M, în casă au rămas urme de sânge şi că ea o să se străduiască să le spele pentru a-1 acoperi pe fiul ei lucru pe care, de altfel, l-a şi făcut, prin acoperirea covorului pătat cu sânge cu o pătură.

Nu a mai avut timp să-1 spele, pentru că au venit organele de poliţie care au cercetat apartamentul cu ocazia cercetării ia faţa locului.

Având în vedere întregul material administrat în cauză, instanţa reţine următoarele aspecte care conduc la ideea existenţei faptei, că autorul este inculpatul şi că acesta este vinovat:

- moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat unei traumatism produs ca urmare a unei heteroagresiuni;

- autorul acestei agresiuni este inculpatul. Instanţa are în vedere relaţia tensionată dintre inculpat şi victimă, concretizată în agresiuni exercitate asupra victimei anterior datei de 20.04.2002.

La auzul veştii privind moartea victimei, inculpatul a început să plângă, mai ales atunci când fratele său C l-a întrebat dacă în seara precedentă a avut vreun conflict cu victima.

La conflictul din seara zilei de 20.04.2002 a asistat mama inculpatului, martora C G, care a relatat, în final, condiţiile în care inculpatul a lovit victima. Comportamentul oscilant al martorei este explicabil având în vedere faptul că inculpatul îi este fiu şi a vrut să îl protejeze. Abia după ce a luat cunoştinţă de faptul că discuţiile avute cu investigatorii sub acoperire au fost înregistrate, martora s-a hotărât să spună adevărul

Aceste declaraţii se coroborează cu concluziile medico-legale, cu datele ce rezultă din procesul-verbal de cercetare a locului faptei, cu declaraţia martorei B M, căreia, a doua zi i-a povestit ce se întâmplase în seara zilei precedente la ea în apartament şi că fiul ei lovise victima despre care aflase că decedase, cu declaraţiile martorilor R Vşi F D, care au confirmat existenţa unor conflicte anterioare între inculpat şi victimă, în derularea cărora inculpatul lovise victima cauzându-i leziuni importante.

Este evident că victima a decedat ca urmare a loviturilor primite şi că singurul care avea motiv să o lovească era inculpatul. Victima, chiar dacă era cunoscută ca fiind consumatoare de băuturi alcoolice, nu avea duşmani, nu se certa cu alte persoane, nu era „arţăgos” cum spun martorii.

Fapta inculpatului de a aplica victimei mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele şi de a-i comprima acesteia cavitatea toracică cu consecinţa producerii a multiple fracturi costale, leziuni care în evoluţie au dus la deces, realizează conţinutul infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art.183 Cod penal.

Tribunalul apreciază ca fiind dovedită activitatea intenţionată a inculpatului de lovire a victimei şi că în contextul în care acesta a acţionat trebuia şi putea să prevadă rezultatul mai grav al acţiunii sale.

Pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art.183 Cod penal, cu aplicarea art.74 lit.a) şi art.74 alin.2 Cod penal, inculpatului, i se va aplica o pedeapsă la individualizarea căreia, în cadrul general prev. de art.52 şi 72 Cod penal vor fi avute în vedere datele privind pericolul social concret al faptei comise, persoana inculpatului şi atitudinea acestuia în timpul procesului penal. Având în vedere conduita bună a inculpatului până la data săvârşirii faptei, precum şi condiţiile concrete în care acesta a acţionat, respectiv fiind practic insultat în locuinţa mamei sale de către victimă, pe fondul stării tensionate ce exista între victimă şi acesta, Tribunalul apreciază că în favoarea inculpatului pot fi reţinute circumstanţele atenuante judiciare prev. de art.74 lit.a) şi art. 74 alin.2 Cod penal, cu consecinţa reducerii pedepsei aplicate sub minimul special prevăzut de lege pentru fapta comisă.

Pe durata executării pedepsei, îi vor fi interzise inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art.64 lit.a) teza a II-a şi b) Cod penal, în condiţiile art.71 Cod penal.

Având în vedere disponibilitatea inculpatului de a achita pretenţiile civile formulate de partea civilă B M, în baza art.346 Cod procedură penală, art.998 şi art.969 Cod civil, va fi admisă acţiunea civilă formulată de partea civilă B M, şi va fi obligat inculpatul să îi achite acesteia suma de 10.000 lei cu titlul de despăgubiri civile materiale şi 300.000 lei cu titlul de daune morale.

Conform art.191 şi art.193 alin.1 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul B C la plata cheltuielilor judiciare către stat şi la plata sumei de 2.000 lei cu acelaşi titlu către partea civilă B M.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art.183 Cod penal, cu aplicarea art.74 lit.a) şi art.74 alin.2 Cod penal, condamnă inculpatul B C, fără antecedente penale, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

Pe durata executării pedepsei, interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art.64 lit.a) teza a II-a şi b) Cod penal, în condiţiile art.71 Cod penal.

Admite acţiunea civilă formulată de partea civilă B M,  şi obligă inculpat să îi achite acesteia suma de 10.000 lei cu titlul de despăgubiri civile materiale şi 300.000 lei cu titlul de daune morale.

Obligă inculpatul la plata sumei de 2.200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat şi la 2.000 lei cu acelaşi titlu către partea civilă B M.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 13 decembrie 2010.

PREŞEDINTE,GREFIER,

Nicolae Parpalea Filip Alina-Roxana Volocaru

Domenii speta

Spete similare