Anulare act administrativ

Dosar nr. 

R O M Â N I A

TRIBUNALUL 

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa nr. 4070

Şedinţa publică din 28 septembrie 2012

Pe rol judecarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantele Primăria şi Consiliul Local  , în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi  a României şi Camera de Conturi  , având ca obiect anulare act administrativ. 

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns;consilier juridic S.G pentru reclamantele Primăria şi Consiliul Local şi domnul consilier juridic P.F.  pentru pârâtele Curtea de Conturi a României şi Camera de conturi

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, care a învederat faptul că, prin serviciul registratură al acestei instanţe, reclamantele au depus precizări şi următoarele înscrisuri: adresa nr. din 20.09.2012 emisă de Instituţia Prefectului  , Hotărârea Consiliului Local motru, nr.  , tabelul privind structura veniturilor şi cheltuielilor bugetului propriu la Consiliului Local Motru, pe anul 2008, contractul colectiv de muncă nr.  , Hotărârea Consiliului Local nr.  , dispoziţia nr.  , emisă de Primarul ,contract colectiv de muncă nr. , sentinţa nr.  pronunţată  în dosarul nr. , sentinţa nr. pronunţată în dosarul nr.  , sentinţa nr. pronunţată în prezentul dosar, nr.  , în  primul ciclu procesual.

Nemaifiind cereri de formulat şi noi probe de administrat, instanţa a constat cercetarea judecătorească încheiată şi a acordat cuvântul, pe fond, părţilor.

Consilier juridic S.G. pentru reclamante a solicitat admiterea acţiunii, aşa cum a fost formulată, în sensul anulării Deciziei nr. emisă de Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi şi a Încheierii nr. , emisă de Curtea de conturi a României.

A arătat că  intimata pârâtă Curtea de Conturi - Camera de Conturi Gorj nu a solicitat instanţei de judecată să se pronunţe cu privire la legalitatea actelor administrative invocate de aceasta în decizia nr. şi considerate ca nelegale, nici prin prima întâmpinare formulată la Tribunalul Gorj şi nici prin întâmpinarea formulată,  în rejudecare, iar din apărarea acesteia nu a rezultat că înţelege să se constate de către instanţa de judecată nelegalitatea actelor administrative considerate nelegale. A depus concluzii scrise.

Consilier juridic P.F., pentru pârâte, a solicitat respingerea contestaţiei, conform motivelor expuse în întâmpinare.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă:

Prin cererea înregistrată la instanţă la data de  23.09.2010, ulterior precizată,  reclamantele Primăria şi Consiliul Local au chemat în judecată pârâtele Curtea de Conturi a României  şi Camera de Conturi  solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate că drepturile băneşti ale  salariaţilor din Primăria municipiului Motru au fost acordate în mod legal şi pe cale de consecinţă să se dispună anularea deciziei nr.  emisă de  Camera de Conturi Gorj  şi a încheierii nr. a Curţii de Conturi a României cu privire la măsurile dispuse în urma acţiunii de audit financiar asupra contului anual de execuţie bugetară pe anul 2009.

Prin al doilea capăt de cerere s-a solicitat  suspendarea executării măsurilor dispuse prin decizia atacată, până la soluţionarea pe fond a cauzei, conform art. 15 din Legea 554/2004.

În motivare, s-a arătat că prin decizia nr.1065/05.08.2010 emisă de Camera de Conturi  j s-a stabilit în mod netemeinic şi nelegal, la punctul 1, că salariaţii din cadrul primăriei municipiului  nu sunt îndreptăţiţi la acordarea drepturilor prevăzute prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de instituţie, respectiv sporul de fidelitate, spor de condiţii vătămătoare, prime de sărbători, premii lunare în limita a 10 % din cheltuielile cu salariaţii, drepturi speciale pentru menţinerea sănătăţii, drepturi privind achiziţionarea ţinutei, iar la punctul 2 din decizie s-a reţinut că pe bază de dispoziţii emise de primar au fost efectuate plăţi fără prevedere legală privind sporul de dispozitiv şi sporul de mobilitate şi confidenţialitate.

S-a  dispus luarea următoarelor măsuri :

-stabilirea măsurilor pentru recuperarea plăţilor nelegale efectuate în anul

2009 reprezentând sporuri salariale şi drepturi băneşti reprezentând spor de fidelitate, spor de condiţii vătămătoare, prime de sărbători, premii lunare şi drepturi speciale pentru menţinerea sănătăţii acordate şi demnitarilor, prejudiciul estimat fiind în sumă totală de 1.363.245 lei şi regularizarea obligaţiilor instituţiei cu celelalte bugete, termen de realizare 30.09.2010;

-stabilirea măsurilor pentru recuperarea  plăţilor nelegale efectuate în anul

2009 reprezentând sporuri în baza dispoziţiilor emise de ordonatorul de credite reprezentând spor de dispozitiv, confidenţialitate şi mobilitate în sumă totală de 58.776 lei şi regularizarea obligaţiilor instituţiei cu celelalte bugete.

Având în vedere caracterul executoriu al deciziei nr.  emisă de Camera de Conturi Gorj s-a solicitat suspendarea măsurilor dispuse prin aceasta, pentru prevenirea pagubelor iminente care s-ar produce, fiind vorba de un interes public major, de natură a perturba grav funcţionarea unui serviciu public administrativ,  cu repercusiuni deosebite asupra nivelului de trai al fiecărui salariat.

S-a precizat că între Primăria municipiului  şi Sindicatul Liber al Funcţionarilor Publici din primăria  , în urma negocierilor purtate, s-a încheiat în anul 2008 contractul colectiv de muncă nr.  din  ,  care a fost înregistrat sub nr.  la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială Gorj, iar pentru anul 2009 s-a încheiat contractul colectiv de muncă nr. ,  înregistrat la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială sub nr. , fără obiecţiuni, această instituţie exercitându-şi controlul de legalitate, fiind îndeplinită astfel procedura de verificare prevăzută de Legea contractelor de muncă nr.130/1996.

Potrivit art.969 Cod civil, contractul colectiv de muncă reprezintă acordul de voinţă al celor două părţi şi este legea părţilor, iar odată înregistrat la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială singura instituţie căreia îi incumbă obligaţia verificării în  sensul conformităţii cu legea, aceste contracte devin obligatorii şi îşi răsfrâng efectele asupra tuturor subiecţilor de drept, fiind opozabile şi faţă de autorităţile publice ( prefect, curte de conturi ).

Temeiul acordării drepturilor prevăzute în contractele colective de muncă sunt, în conformitate cu dispoziţiile art.22 alin.1 lit.a şi b din H.G. nr.833/2007 ce prevede că alocarea de fonduri destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă, sănătăţii şi securităţii în muncă, conform cerinţelor impuse de Codul de Conduită al Funcţionarului Public,  art.2 din Legea nr.7/2004 şi ale Legii nr.319/2006 privind sănătatea şi securitatea la locul de muncă.

S-a precizat că fondurile băneşti necesare acordării drepturilor prevăzute în contractul colectiv de muncă  au fost aprobate prin hotărâri ale Consiliului Local al municipiului privind probarea bugetului local, hotărâri ce au făcut obiectul  controlului de legalitate al Instituţiei Prefectului şi nu au fost contestate în instanţă fiind în vigoare şi producând efecte.

Prin decizia nr.  prin care s-a dispus stabilirea măsurilor pentru recuperarea plăţilor considerate nelegale, efectuate în anul 2009, s-a denaturat înţelesul art.12 din Legea nr.130/1996, Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi  j, neobservând adevăratul sens al textului invocat şi anume că în contractul/acordul colectiv de muncă nu pot fi negociate acele drepturi a căror acordare şi al căror cuantum sunt deja stabilite de către lege.

În mod corect,  art.12 din Legea nr.130/1996 precizează că  în contractele colective, nu se pot negocia drepturile deja stabilite prin acte normative,  cum sunt : salariul de bază,  sporul de vechime,  îndemnizaţia de conducere, sporul de noapte şi lasă la dispoziţia părţilor contractante din Contractul Colectiv de Muncă, posibilitatea de a negocia şi insera alte drepturi care nu sunt reglementate de lege şi care nu sunt interzise negocierii părţilor.

Un argument în plus, din care rezultă fără echivoc legalitatea drepturilor stabilite şi acordate în baza contractelor colective de muncă încheiate, îl constituie şi art.72 din Legea nr.188/1999, potrivit cu care autorităţile şi instituţiile publice pot încheia anual, în condiţiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale funcţionarilor publici sau cu reprezentanţii funcţionarilor publici care să cuprindă numai  măsuri referitoare la constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirilor condiţiilor la locul de muncă, sănătatea şi securitatea în muncă …, ceea ce înseamnă că, autorităţile locale sunt autorizate să dispună de sumele alocate pentru îmbunătăţirea condiţiilor la locul de muncă , precum şi de cele pentru sănătate şi securitatea muncii.

Plata drepturilor speciale pentru menţinerea sănătăţii în cuantum de 20 lei/zi lucrătoare,  reprezintă o măsură de protecţie socială, pentru desfăşurarea activităţii în condiţii optime,  întrucât vizează asigurarea hranei zilnice, fiind acordată sub forma unei alocaţii, nefiind nelegală, cum în mod greşit este susţinut de Camera de Conturi, toate plăţile fiind  efectuate în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Referitor la sumele prevăzute la art.44 alin.6 din contractele colective de muncă încheiate pentru anul 2008 şi 2009  şi înregistrate la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială acestea sunt legale,  plata acestora efectuându-se în conformitate cu dispoziţiile legii, fiind acordate numai acelor salariaţi care nu sunt obligaţi a purta uniformă, excepţia constituind-o salariaţii Poliţiei Comunitare, care beneficiază de acest drept potrivit legislaţiei specifice, ceea ce conduce la concluzia că negocierea şi stabilirea acestor drepturi în contractele colective de muncă a fost impusă de necesitatea asigurării unei imagini corespunzătoare salariaţilor, în raport cu publicul şi instituţiile cu care colaborează, imagine impusă şi de Codul de conduită al funcţionarului public care impune o ţinută decentă.

Un alt argument  în susţinerea celor precizate, care nu trebuie omis, sunt şi dispoziţiile Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.154/1981 privind promovarea negocierii colective care,  prin art.5 impune ca negocierea colectivă să fie posibilă pentru toţi cei vizaţi prin convenţie la art.1, iar negocierea se poartă asupra fixării condiţiilor de muncă şi angajării, şi/sau  reglementării relaţiilor între cei ce angajează sau organizaţiilor lor sau una sau mai multe organizaţii ale lucrătorilor.

Obligaţiile decurgând din contractul colectiv de muncă nu pot fi încălcate întrucât acesta a fost înregistrat şi prin  acest fapt a devenit opozabil şi în acelaşi timp, obligatoriu pentru părţile contractului,  potrivit art.243 din Legea nr.53/2003 privind codul muncii şi art.30 alin.1 din Legea nr.130/1996,  iar obligativitatea aplicării contractului colectiv de muncă derivă şi din prevederile Convenţiei O.I.M. nr.131/1970, pe lângă faptul că alin.2 al ambelor articole prevede atragerea răspunderii părţilor care se fac vinovate de neîndeplinirea obligaţiilor stabilite prin contractul colectiv de muncă.

În ceea ce priveşte acordarea sporului de condiţii vătămătoare primarului şi viceprimarului, acesta este legal şi în concordanţă cu prevederile Legii nr.319/2006,  acesta acordându-se pe baza buletinelor de determinare  şi expertizare a locurilor de muncă, emise de către autorităţile abilitate în acest sens, eliberându-se în acest sens  buletine de determinare prin expertizare a locurilor de muncă şi buletin de măsurători al câmpului radioelectric în care au fost incluse şi cabinetele aleşilor.

S-a mai precizat că plata îndemnizaţiei de dispozitiv este reglementată de Ordinul nr.496/2003 al M.A.I., de acest drept beneficiind şi personalul civil ce-şi desfăşoară activitatea în domeniul administraţiei publice.

Având în vedere argumentele prezentate, rezultă cu certitudine faptul că drepturile negociate prin contractul colectiv de muncă sunt temeinice şi legale,  precum şi sporurile acordate în baza dispoziţiei ordonatorului de credite,  aşa încât nu se justifică măsurile dispuse prin decizia nr.1065/05.08.2010 a CC  neputându-se eluda legile speciale cu privire la drepturile stabilite prin contractele colective de muncă şi nici nu se pot înlătura drepturi care au fost supuse unui control de legalitate anterior,  unor organe anume stabilite de lege, respectiv D.M.P:S şi Instituţia Prefectului 

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe prevederile Legii nr.554/2004,  Legii nr.94/1992,  H.G. nr.1/2009,  Legii nr.130/1996, Contractele colective de muncă, Codului civil, Legii nr.188/1999, Codului  Muncii şi Constituţiei  României.

În dovedire, s-au depus în copii xerox decizia nr.1065/05.08.2010 a Camerei de Conturi Gorj, contestaţia nr.21914/23.08.2010 privind parcurgerea procedurii prealabile.

În condiţiile art.115 cod procedură civilă a formulat întâmpinare pârâta Curtea de Conturi a României prin care  a solicitat respingerea cererii de anulare a actului administrativ decizia nr. , respectiv punctele 1,2 cu precizarea că din verificarea modului de efectuare a cheltuielilor de personal s-a constatat că pe  baza dispoziţiilor emise de primar au fost efectuate plăţi fără prevedere legală iar sporurile acordate sunt în afara cadrului legal, nefiind  prevăzute în legislaţia specifică ce reglementează drepturile personal/ului bugetar.

Nu au fost respectate nici prevederile legale ale art.14 alin.3, art.22 alin.1,  art.23 alin.1 şi art.51 alin.1 din Legea nr.273/2006 a finanţelor publice locale, art.10 (1) din O.G. nr.119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin sentinţa nr.  a fost admisă cererea de suspendare formulată de reclamanţii primăria municipiului  şi Consiliul Local al municipiului şi s-a dispus suspendarea executării deciziei nr.  emisă  de către Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.

Prin încheierea de şedinţă din data de 02.02.2011,  a fost încuviinţată efectuarea unei expertize specialitate contabilă, fiind numit expert domnul BSC în vederea efectuării raportului de expertiză.

Se concluzionează prin raportul de expertiză la care părţile nu au formulat obiecţiuni că nu există un prejudiciu în patrimoniul entităţii verificate.

Prin sentinţa  nr.. pronunţată de Tribunalul în dosarul nr. a fost admisă acţiunea formulată de reclamate împotriva pârâtelor. A  fost anulată decizia nr. emisă de Curtea de Conturi a României - Camera de conturi  j  şi  Încheierea nr. emisă de Curtea de Conturi a României.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, pârâta Curtea de conturi a României.

Prin decizia nr.  pronunţată de C.A  , în dosarul nr.  , a fost admis recursul declarat de pârâta Curtea de Conturi a României,a fost casată sentinţa şi cauza a fost trimisă spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Cauza a fost înregistrată, după casare, sub nr. şi repartizată aleatoriu completului de judecată părţile fiind legal citate.

La termenul de judecată din data de 06.07.2012, pârâta Curtea de Conturi a României,  în nondiţiile disp. art.115 C.pr.civ, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat  respingerea  ca  neîntemeiată  a  contestaţiei formulată de  Primăria împotriva Deciziei nr.  , respectiv punctele 1, 2, din decizia emisă de Camerei de Conturi.

 În motivarea acesteia, a arătat că, în urma acţiunii de audit financiar al contului de execuţie bugetară pe anul 2009 efectuată la Primăria  , au fost constatate abateri de la legalitate şi regularitate constând în plata nelegală a drepturilor salariale prevăzute  contracte colective de muncă încheiate la nivelul instituţiei.

 Astfel, s-a motivat că, prin procesul verbal de constatare nr. 19087 din 08.07.2010, auditorii publici externi au consemnat efectuarea plăţilor nelegale către personalul din cadrul aparatului propriu al Primăriei  , după cum urmează:

- drepturi speciale pentru menţinerea sănătăţii în cuantum de 20 lei/zi lucrătoare; primă de Paşti şi de Crăciun; premii lunare în limita a 10% din cheltuielile cu salariile ; spor de fidelitate în procent de 5 până la 20%; spor pentru condiţii  vătămătoare,; drepturi privind achiziţionarea ţinutei  (vestimentaţiei).

În această situaţie, pentru valorificarea actelor de control s-a emis decizie de către Camera de Conturi  , întrucât au fost încălcate prevederile art.12 alin.(l) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată, Legii nr.273/2006, privind finanţele publice locale, respectiv ale art.14, alin.3 din Ordonanţa Guvernului nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici, OG nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr.II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de delimitate publică.

Împotriva măsurilor dispuse prin decizia nr. 1065/05.08.2010 emisă de Camera de Conturi  , entitatea verificată a formulat contestaţie conform pct.92 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor  Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, aprobat prin Hotărârea nr.l din 4 februarie 2009 de către Plenul Curţii de Conturi, publicată în Monitorul Oficial nr.78 din 10 februarie 2009, contestaţie ce a fost respinsă, fapt consemnat în încheierea emisă de Comisia de Soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a României.

Împotriva actului de control şi a soluţiei date în contestaţie, entitatea verificată a formulat prezenta acţiune, soluţionată de către instanţa de fond prin Sentinţa civilă nr.1404/2011 pronunţată de Tribunalul Gorj, prin care a fost admisă cererea reclamantei, ca fiind întemeiată, şi s-a dispus anularea Deciziei emisă de Camera de Conturi şi a încheierii nr. pronunţată de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a României.

Prin decizia nr. , CA, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, a fost admis recursul formulat de Curtea de Conturi  a  României împotriva  sentinţei  nr. , casată sentinţa atacată şi  trimisă cauza spre rejudecare la instanţa de fond.

In ceea ce priveşte fondul cauzei, s-a solicitat respingerea cererii de anulare ca neîntemeiată, pentru următoarele:

Cu privire  la sporuri salariale şi drepturile băneşti achitate în baza contractului colectiv de muncă, în urma auditului financiar efectuat de către auditorii camerei de Conturi au fost constatate abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat producerea de prejudicii, după cum urmează:

1) În anul 2009  instituţia a efectuat plăţi pentru acordarea de ajutoare si de sporuri salariale angajaţilor proprii, funcţionari publici şi personal contractual, în baza  contractului/acord  colectiv de  munca,  contract încheiat în  afara cadrului legal.

Prin contractele colective de muncă încheiate, înregistrate la entitate sub nr. şi nr. şi la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială  sub nr………. au fost negociate şi plătite sporuri şi drepturi băneşti reprezentând:spor de fidelitate în procent de 5% până la 20%, pentru funcţionarii publici şi personalul contractual cu funcţii de execuţie, diferenţiat în funcţie de vechimea în instituţie.

 2) Funcţionarii publici si personalul contractual cu funcţii de conducere, au beneficiat în plus de spor de fidelitate, diferenţiat în funcţie de vechimea deţinută în instituţie pe funcţii de conducere, negociat între 3 - 15% prin contractul colectiv de munca încheiat pe anul 2008, care a fost majorat la 5 - 20% prin contractul încheiat în anul 2009.

Sporul a fost acordat salariaţilor proprii (funcţionari publici si personal contractual) şi  persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică, alese şi numite, respectiv primar si viceprimar, începând cu 01.04.2009, după cum urmează:

 - spor pentru condiţii vătămătoare, pentru lucrul în clădirea unde sunt montate instalaţii care generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvenţa produse de emiţători pentru comunicaţii, instalaţii de microunde, instalaţii de curenţi de înalta frecvenţă, staţii de bruiaj în procent de 10%, acordat persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică, alese şi numite, respectiv primar şi viceprimar;

 - prime de sărbători (Crăciun, Paste) în sumă de 500 lei pentru fiecare sărbătoare, care vor fi impozitate în condiţiile legii. Primele au fost plătite cu

ocazia Crăciunului, în decembrie 2008 (50% în avans) şi februarie 2009(23.02.2009) si Paştelui, în aprilie 2009(14.04.2009).

 Primele acordate cu ocazia Crăciunului au fost impozitate separat după ce s-a scăzut din acestea o sumă deductibilă de 150 lei pentru fiecare beneficiar.

 3) Similar s-a procedat şi pentru plata primelor acordate cu ocazia sărbătorii de Paşte, respectiv în 14.04.2009, însă ulterior au fost introduse în statele de plata din luna aprilie 2009. fiind cuprinse în veniturile brute, asupra cărora s-au calculat şi virat contribuţiile asiguraţilor cât şi contribuţiile angajatorului.

Sumele plătite în data de 14.04.2009 au fost reţinute din restul de plata al fiecărui beneficiar.

Primele au fost acordate salariaţilor proprii (funcţionari publici si personal contractual,. iar în luna aprilie 2009, cu ocazia Paştelui, şi persoanelor care ocupă funcţii de  demnitate publică, respectiv primar si viceprimar.

4) Plata acestor premii s-a făcut în lunile aprilie si noiembrie 2009 astfel,

-  drepturi speciale  pentru menţinerea sănătăţii în cuantum de 20 lei/ zi lucrătoare, funcţie de timpul efectiv lucrat, care vor fi folosite pentru:

• acoperirea unei părţi din cheltuielile cu tratamentul medical:

• acoperirea unei părţi din cheltuielile cu hrana;

• acoperirea unei părţi din cheltuielile cu medicamentele

5) Drepturi speciale pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii muncii au fost plătite de la capitolele „Autorităţi executive". ..Alte servicii generale" :Servicii publice comunitare de evidenta populaţiei). ,,Ordine publică şi siguranţa naţională", „Cultura, recreere, religie" (Biblioteca). ,,Asigurări şi asistenţă sociala si ..Cultura, recreere. religie" (Casa de cultura),  Titlul  I Cheltuieli de personal", articolul  ,,Cheltuieli salariale în natura", alin  10.02 02,Norme de hrana".

Aceste  drepturi au fost  plătite şi  persoanelor  care  ocupă funcţii  de demnitate publică, respectiv primar şi viceprimar,începând cu 01.04.2009.

 6)  Potrivit art.  61 din  legea  nr. 188/1999  devenit art.  72  în  actul normativ republicat, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice se pot încheia anul acorduri cu sindicatele reprezentative ale  funcţionarilor publici sau cu reprezentanţii funcţionarilor publici, însă aceste acorduri  trebuie să cuprindă numai măsuri referitoare la constituirea şi folosirea  fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă, sănătatea şi securitatea în munca, programul zilnic de lucru, perfecţionarea profesională, alte masuri decât cele prevăzute de lege referitoare la protecţia celor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, însă, prevederile din acordul colectiv de munca încheiat la instituţia auditată a reglementat acordarea  diferitelor  ajutoare, ceea ce contravine textului de lege enunţat.

7)  Funcţionarii publici din cadrul Primăriei nu pot beneficia decât de drepturile salariale prevăzute de art.  29 din  legea  nr. 188/1999 Care precizează că. .

.1. Pentru activitatea desfăşurata, funcţionara publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă,suplimentul postului, suplimentul corespunzător de salarizare.

2 Funcţionarii publicii beneficiază de prime şi alte drepturi salariale, în condiţiile legi.

(3)  Salarizarea funcţionarilor  publici se face în conformitate cu prevederile legii  privind  stabilirea sistemului unitar de salarizare  pentru funcţionarii publici", neavând posibilitatea de negociere colectivă sau individuală în materie salarială, acordarea unor drepturi suplimentare fată de cele prevăzute de cadru este nelegală.

8) Legea funcţionarilor publici nr. 188/1999 nu prevede negocierea unor drepturi de natura celor acordate funcţionarilor publicii, drepturile salariale ale funcţionarilor publici au fost stabilite în baza OG nr. 6/2007 modificată prin Ordonanţa nr. 9/2008, care reglementează în mod expres drepturile salariale şi alte drepturi de re beneficiază funcţionarii publici. 

9) Prin plata fără bază legală a ajutoarelor menţionate mai sus au fost încălcate dispoziţiile art. 14(3) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale , care precizează;,Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute de ar.1 alin. (2) si nici nu poate fi angajată şi efectuată din aceste bugete, daca nu există baza legala pentru respectiva cheltuială"

10)Privind cheltuielile cu bunurile şi serviciile achitate prin casierie, stabilite echipa de audit prin raţionament profesional, s-a constatat că, în luna octombrie 2009, s-au acordat drepturi băneşti salariaţilor proprii cât şi persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică, respectiv primar si viceprimar, în sumă de 1000 lei.

În urma auditului s-a  constatat că aceste drepturi au fost negociate prin contracte colective de muncă încheiate, prezentate la pct. 1) şi au fost acordate pentru  achiziţionarea ţinutei (vestimentaţiei) în valoare de 500 lei pe semestru, justificate de fiecare salariat cu bon fiscal.

Drepturile pentru  achiziţionarea vestimentaţiei (500 lei/salariat pe semestru)  au fost plătite de la capitolele: „Autorităţi executive", „Alte servicii

 generale( Servicii publice comunitare de evidenta populaţiei), „Cultura, recreere, religie” (Biblioteca), „Asigurări si asistentă sociala" şi „Cultura, recreere, religie”(Casa de cultura),  Titlul II "Bunuri si servicii", alin. "Protecţia muncii" şi au justificate cu chitanţe fiscale de fiecare salariat.

 Plata acestor drepturi s-a efectuat prin casierie pe baza listelor de plata întocmite, în lunile octombrie(23.10.2009) pentru semestrul I 2009 si noiembrie ( 16.11.2009) pentru semestrul 1/2009.

 S-a considerat că plata nelegală a acestor drepturi salariale s-a făcut nerespectarea : Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicata, cu modificările si completările ulterioare, art.  31, alin.2 şi prevede că :

2) Funcţionarii publici beneficiază de prime şi alte drepturi  salariale, în condiţiile legii.

  Salarizarea funcţionarilor publici se face în conformitate  cu prevederile legii privind  stabilirea sistemului  unitar de  salarizare pentru funcţionarii publici”:

- 14 alin. 3) şi art 23. alin I) din Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind  finanţele publice locale care prevăd:

 ,, art14.,, Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin ,2 şi  nici nu poate fi angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială.

,, art 23 ,,Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale. "

- art. 57. alin. 5) din Legea nr. 215/2001 administraţiei publice locale, republicată, cu modificările si completările ulterioare, care precizează:

"Pe durata mandatului, primarul si viceprimarul primesc o indemnizaţie lunară, ca unică formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiei de primar, respectiv de viceprimar, şi care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial primarul şi viceprimarul nu beneficiază de sporul de vechime în muncă şi nici de alte sporuri prevăzute de lege. "

- art. 3. alin. 4) din OG nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază şi al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, precum şi unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, cu modificările şi completările ulterioare, ale cărei prevederi au fost prelungite şi pentru anul 2009, prin OUG nr. 1 din 29 ianuarie 2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar, aprobată prin Legea nr. 145 din 5 mai 2009  şi OUG nr.41 din 28 aprilie 2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar:

Referitor la faptele descrise la punctul 2 al Deciziei 1065/2010 a Camerei de Conturi privind acordarea unor sporuri în baza dispoziţiilor emise de ordonatorul de credite

 Din verificările modului de efectuare a cheltuielilor de personal s-a constatat că pe bază de dispoziţii emise de primar au fost efectuate plăţi fără prevedere egala îndemnizaţiei de dispozitiv de 25% şi a sporului de confidenţialitate şi mobilitate în procent de 25% din salariul de bază pentru persoanele ce deţin funcţii de demnitate publică şi salariaţii primăriei.

Prin sentinţa nr.  , Tribunalul  ,a fosta admisă cererea formulată de primar împotriva Consiliului Local şi a ordonatorului de credite, prin care au fost obligate să plătească acestuia indemnizaţiei de dispozitiv de 25% începând cu august 2004 la zi, actualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.

Având în vedere prevederile acestei sentinţe precum şi ale Ordinului MAI nr. 496/28.07.2003 primarul a emis Dispoziţia nr. 841/30.01.2008, vizata pentru legalitate secretarul primăriei, potrivit căreia: „începând cu data de  01.01.2008 se acordă spor dispozitiv în procent de 25% aplicat la indemnizaţia lunară d-lui HD”. S-a mai constata că indemnizaţia de dispozitiv de 25% din salariul de bază, a fost acordată pe baza dispoziţiilor emise de ordonatorul de credite(Dispoziţia nr. 527,528,529/02.02.2009)vizate pentru legalitate de secretarul primăriei, funcţionarilor publici ai primăriei (3 persoane) angajaţi în anul 2009, fără a exista prevederi legale în acest sens.

Sindicatul Liber al Funcţionarilor din Primăria a solicitat Tribunalului Secţia Contencios Administrativ, acordarea, prin obligarea la plată a Consiliului Local şi a ordonatorului de  credite , sporul de confidenţialitate şi mobilitate în procent de 25 %, din salariul de bază, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii.

Prin sentinţa nr.  , rămasă definitivă şi irevocabilă prin s-a pronunţat că sporurile respective să se acorde pentru perioada anterioară solicitata de petenţi, respectiv 01.09.2005 şi în continuare.

Având în  vedere sentinţa menţionată, referatul înregistrat sub nr. ,întocmit de serviciul integrare europeana, resurse umane, informatizare, primarul a  emis  Dispoziţia  nr. ,  vizata  de legalitate de secretarul primăriei, potrivit  căreia: "începând  cu data de 11.05.2009 se acordă spor de mobilitate în procent de 15% si confidenţialitate în procent de 10% personalului nominalizat în anexa nr. I  parte integranta a prezentei.

Prin referatul înregistrat sub nr. serviciul  integrare urse umane, informatizare a propus, având în vedere Sentinţa nr. , să  beneficieze de aceste sporuri şi personalul contractual care nu a obţinut aceste drepturi prin sentinţe civile individuale.  La emiterea acestei decizii s-au mai avut în vedere prevederile Codului Muncii şi OUG nr.  123/2003.

 Din verificarea efectuată s-a constat că dintre salariaţii menţionaţi în anexa nr. 1, la dispoziţie, patru (SL, BM, UA şi M A) au formulat acţiuni în instanţă pentru acordarea sporurilor de confidenţialitate şi mobilitate.

 Pentru cei care au formulat acţiuni.  instanţele, prin sentinţele pronunţate au  acordat sporurile pentru perioada anterioară, respectiv 24.11.2005-11.12.2008  (SL),  0.11 2005-10.11.2008 BM), respectiv 01.09 2007-04.12.2008 (UAD), şi au respins cererile pentru viitor, cu excepţia salariatei MA, la care sporurile respective au fost acordate pe perioada 18.12.2005-13.01.2010.

Valoarea totală a prejudiciului estimat de echipa de audit prin acordarea sporului de dispozitiv, sporurilor de confidenţialitate şi mobilitate este de 58.776 lei, din care:

- 19.622 lei, indemnizaţie de dispozitiv plătită pentru funcţionarii publici şi persoane care deţin funcţii de demnitate publica;

-26.487 lei, spor de confidenţialitate şi mobilitate, achitat personalului contractual.

-12.667 lei, contribuţiile angajatorului calculate şi virate asupra acestor sporuri

 Prevederile OMAI 496/2003  nu se aplică  personalului Primăriei  . Potrivit art. 17, alin.3 din OUG 63/2003, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul MAI, care  îşi desfăşoară activitatea în domeniul administraţiei publice, beneficiază de indemnizaţia de dispozitiv, prevăzută de art. 13 din Legea 138/1999, drept specific sectorului de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională

Autorităţile locale nu fac parte din structura MAI, iar persoanele din cadrul Primăriei  . care au beneficiat de indemnizaţie de dispozitiv nu se încadrează în dispoziţiile Ordinului 496/2003

Sporurile acordate sunt în afara cadrului legal nefiind prevăzute în legislaţia  specifică care reglementează drepturile acestor salariaţi.

Nu au fost respectate nici prevederile legale ale art. 14, alin. (3). art.22, alin. 1. art 23 alin. (1) si art.51 ,al. (1) din Legea nr. 273 2006 a finanţelor publice 'art.10(1) din OG. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, republicata cu modificările şi completările ulterioare.

Acordarea indemnizaţiei de dispozitiv pentru funcţionarii publici. persoanele care deţin funcţii de demnitate publica şi a sporului de confidenţialitate şi mobilitate pentru personalul contractual, fără respectarea Prevederilor legale a condus la majorarea nelegala a cheltuielilor de personal cu suma totală de  58 776 lei.

În concluzie, a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată şi menţinerea măsurilor dispuse la punctele 1,2 din Decizia 1065/2010 emisă de Camera de Conturi.

La data de 25 septembrie 2012, Primăria şi Consiliul Local au formulat precizări, având în vedere decizia de casare nr.  C.A, stată în dosarul nr. ca: ,,în rejudecare prima instanţă va pune în discuţia părţilor problema obiectului acţiunii şi în raport de susţineri acestora şi mai ales ale reclamantei, care are obligaţia de a determina exact cadrul procesual prin  acţiunea formulată, va cerceta toate susţinerile şi apărările formulate de părţi în raport de obiectul litigiului şi în concordanţă cu probatoriul administrat în cauză sau care se va mai reţine ca necesar a se administra faţă obiectul cererii şi să se verifice în completarea stării de fapt, existenţa referatului legalitate al Prefectului, sau în absenţa acestuia eventuala acţiune în anulare de către Instituţia Prefectului pentru fiecare din actele administrat în baza cărora s-au acordat drepturile salariale,,, prin care au învederat instanţei de judecată că solicită anularea Deciziei emisă de Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi  , şi a încheierii nr.  , emisă de Curtea de Conturi a României.

 Reprezentanţii organului de control au nesocotit faptul că drepturile salariale privind personalul din administraţia publică locală, aferente anului 2009, au fost acordate în baza contractelor colective de muncă şi în raport cu prevederile legale în materie.

Potrivit Legii nr. 168/1999, privind soluţionarea conflictelor colective de muncă, legalitatea contractelor colective de muncă se pronunţă într-un cadru procesual parat la solicitarea părţilor interesate. Pentru stabilirea unei abateri de la legalitate şi regularitate în acest caz era obligatoriu ca, în conformitate cu prevederile art. 24, alin. 2 din Legea nr. 130/1996, Camera de Conturi să solicite, în prealabil, în calitate de parte interesată, instanţei judecătoreşti să se pronunţe asupra legalităţii contractului colectiv de muncă, şi numai în cazurile în care ar fi obţinut sau ar fi existat o hotărâre judecătorească (în urma soluţionării unui conflict de drepturi între părţile contractante), prin care se declara nulitatea în tot sau în parte a contractului, să constate abaterea de la legalitate corespunzătoare şi să dispună măsuri de valorificare în acest scop.

Instanţele de judecată sunt singurele în măsură a aprecia asupra legalităţii drepturilor de natură salarială cuprinse în urma negocierilor purtate, în cadrul contractului colectiv de muncă încheiat la nivelul instituţiei publice, pârâtele nefiind în măsură a face aprecieri cu privire la nulitatea clauzelor contractuale, Legea nr. 130/1996 permiţând  purtarea de negocieri între angajator si organizaţiile salariaţilor si pentru alte drepturi de natură socială decât cele pentru care în mod expres s-a stabilit aplicabilitatea la categoria de salariaţi reprezentanţi de către sindicat.

Drepturile considerate ca acordate nelegal de către Curtea de Conturi şi care decurg din aplicarea Contractului colectiv de muncă, au fost şi anterior acordate angajaţilor Primăriei  , în anul 2008, în baza contractului colectiv nr.  din  , înregistrat sub nr. din la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială  , perioadă în care Curtea de Conturi nu le-a considerat nelegale, emiţând acte de descărcare de gestiune.

În mod cu totul  contrar mecanismelor normale  care  conferă stabilitate  şi funcţionare oricărei convenţii, un terţ - Curtea de Conturi - intervine în sensul negării acestor drepturi, fără să, ca în prealabil să solicite instanţei judecătoreşti înlăturarea lor.

Conform principiului puterii lucrului judecat, o hotărâre pronunţată de o instanţă legal investită, are efecte erga omnes, deci inclusiv pentru auditorii Curţii de Conturi, acesta fiind motivul pentru care, în anul 2010 şi 2011, în urma controlului efectuat de Camera de Conturi - Curtea de Conturi a României, nu s-au imputat sumele acordate salariaţilor Primăriei  , deşi aveau la bază acelaşi contract colectiv de muncă nr. … din 06.04.2009, întrucât s-a pronunţat sentinţa civilă nr. …. din 07.10.2010, în dosar nr. ….. rămasă irevocabilă prin decizia nr. …. din 22 Februarie 2011 pronunţată de CA , anexată.

Expresia „hotărâre irevocabilă", întrebuinţată de legiuitor sugerează acel nivel maxim al stabilităţii actului jurisdicţional, respectiv inatacabilitatea acestuia, aşa cum s-a stabilit în doctrină şi în practica judiciară, plecând de la norma legală de procedură. Această calitate a sentinţei civile nr… din 07.10.2010, în dosar nr. ….. rămasă irevocabilă prin decizia nr. …. din 22 Februarie 2011 pronunţată CA, este urmarea verificării jurisdicţionale înfăptuită de instanţă în dosar, iar neluarea ei în considerare apare ca fiind ilegală, întrucât ea nu mai poate fi modificată sau înlăturată, indiferent de care dintre instituţiile statului este vorba.

Toate sumele reţinute de Curtea de Conturi ca fiind nelegal plătite au fost acordate în anul 2008 în conformitate cu prevederile Contractului Colectiv de Muncă nr. … din 03.01.2008 şi a contractului nr. ….din 06.04.2009, şi au fost aprobate prin H.C.L. .. , acte normative ce au fost supuse controlului legalităţii întrucât nu au fost contestate de Prefectul . în cadrul tutelei administrative.

Contractul colectiv de muncă nr. …. din 03.01.2008 şi contractul colectiv de muncă nr…. din 06.04.200 încheiat la nivel de unitate are un caracter perfect legal, reprezentând actul de voinţa al părţilor, care nu încalcă prevederile legale în materie:

Prin Contractul colectiv de muncă s-au negociat clauze referitoare la drepturi ce pot fi acordate potrivit reglementarilor legale în vigoare, în contextul în care nu există nicio normă juridică care să interzică în mod expres vreunul dintre drepturile acordate de Consiliul Local .., existând cel mult norme supletive care permit părţilor să aprecieze asupra oportunităţii acordării unor drepturi salariale; în plus, conform dispoziţiilor art.30 din Legea nr.130/1996 executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părţi, în cauză nefiind incident niciunul dintre cazurile de suspendare sau încetare a efectelor contractului colectiv de muncă, iar anularea acestuia nu a fost solicitată nici pe cale de acţiune, nici pe cale de excepţie.

Este obligatorie pentru părţi respectarea contractului colectiv de muncă, nefiind incidente nici dispoziţiile art.24 din Legea nr.130/1996:  Clauzele cuprinse în contractele colective de muncă negociate cu încălcarea prevederilor art.8 sunt lovite de nulitate; nulitatea clauzelor contractuale se constată de către instanţa judecătorească competentă, la cererea părţii interesate.

Nu au fost încălcate prevederile art.8 si art. 12 din Legea nr.130/1996 întrucât prin contractul colectiv de muncă nu s-au stabilit alte valori ale drepturilor salariale deja reglementate prin lege.

Prin Contractul Colectiv de Muncă nivelul legal al salariilor de bază ale funcţionarilor publici si ale personalului contractual nu au fost negociate, acestea fiind la nivelul reglementarilor legale în vigoare.

  Sporurile aferente salariilor de bază au fost negociate în temeiul art.72 coroborat cu art.l 17 din Legea privind Statutul funcţionarilor publici si ale art.20 si urmat si art.39 si urmat, din Legea nr.53/2003 privind Codul muncii.

 Au fost respectate prevederile art. 1 si art.8 din Legea nr.130/1996 întrucât toate drepturile si sporurile negociate se încadrează în limitele si condiţiile prevăzute de .statutul funcţionarilor publici si ale codului muncii.

S-au respectat şi prevederile art.25 din HG nr.833/2007 întrucât toate drepturile negociate se încadrează, din punct de vedere al reglementarii si posibilităţii de acordare. în conţinutul legii Statutului funcţionarilor publici si ale Codului muncii.

 Prevederile art.3 alin.2 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivel naţional pe anul 2007-2010 au fost respectate întrucât salariile de bază nu au fost negociate, iar pentru celelalte sporuri legislaţia în materie, respectiv Statutul funcţionarilor publici si Codul muncii, prevede posibilitatea acordării lor. Limitele acestora nu au fost stabilite cu încălcarea prevederilor legale în vigoare. Prevederile Contractului Colectiv de Muncă unic la nivel naţional pentru anii 2007-2010 este subsecvent Contractului Colectiv de Muncă încheiat la nivelul Municipiului . si se aplică în ipoteza în care nu exista contract colectiv de muncă la nivel de instituţie publică.

Interpretând prevederile art.12 din Legea nr. 130/1996 per a contrario, rezulta că pot face obiectul negocierilor sindicale, în condiţiile legii, si alte drepturi a căror acordare sau cuantum nu s-a stabilit expres prin alte dispoziţii legale aplicabile categoriei de salariaţi înscrişi în sindicat.

De aceea, nu se poate susţine că acordarea lor, în urma negocierilor si plata acestora, este nelegală, atâta vreme cât chiar legiuitorul a acordat posibilitatea de a forma obiectul unor negocieri sau încheierea unor acorduri colective de muncă prin contracte colective de muncă încheiate la instituţiile bugetare , a unor drepturi nereglementate sub aspectul acordării sau cuantumului, în mod expres, de vreo altă prevedere legală aplicabilă categoriei de salariaţi din instituţia publică.

  Acordarea acestor drepturi a fost reglementată şi din punctul de vedere al sursei de plată prin cuprinderea în capitolele bugetare ale bugetului local pentru anul 2008 şi 2009.

Drepturile negociate şi înscrise în Contractele colective de muncă nu exced reglementarilor legale în vigoare întrucât nu sunt interzise de acestea, iar acordarea acestora s-a făcut cu respectarea si aplicarea întocmai a legii.

Având în vedere argumentele prezentate din care rezultă cu certitudine faptul că drepturile negociate prin contractul colectiv de muncă sunt temeinice şi legale, neputându-se eluda legile speciale cu privire la drepturile stabilite prin contractele colective de muncă şi neputându-se înlătura drepturi care au fost supuse unui control de legalitate anterior, unor organe anume stabilite de lege, respectiv Direcţia de Muncă şi Prestaţii Sociale Gorj şi Instituţia Prefectului Judeţului Gorj, a solicitat admitea contestaţia,anularea Decizia nr. 1065/2010 emisă de Curtea de Conturi a României – şi încheierea nr. VI.344/06.12.2010 emisă de Curtea de Conturi a României.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma celor invocate şi făcând aplicarea dispoziţiilor legale incidente, Tribunalul constată şi reţine următoarele:

Prin acţiunea dedusă judecăţii, reclamantele au solicitat anularea Deciziei  nr. .. din 05 august 2010, emisă de către pârâta Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi ., precum şi Încheierea nr. … din 06 decembrie 2010, emisă de Curtea de Conturi.

Se reţine că, prin Decizia contestată, nr. …, Camera de Conturi .., în urma întocmirii Procesului verbal de constatare nr. … din 08 iulie 2010, anexă a Raportului de audit financiar anual de execuţie bugetară pe anul 2009 la Primăria Municipiului …., s-a decis stabilirea măsurilor pentru recuperarea plăţilor considerate ca fiind efectuate nelegal, în anul 2009, reprezentând sporuri salariale şi drepturi băneşti, reprezentând spor de fidelitate, spor de condiţii vătămătoare, prime de sărbători, premii lunare şi drepturi speciale pentru menţinerea sănătăţii, acordate şi demnitarilor, precum şi stabilirea măsurilor pentru recuperarea plăţilor efectuate în anul 2009, reprezentând sporuri în baza dispoziţiilor  emise de ordonatorul de credite, reprezentând spor de dispozitiv, confidenţialitate şi mobilitate.

Decizia Camerei de Conturi … a fost menţinută prin Încheierea nr. …. din 06 decembrie 2010, emisă urmare a contestaţiei prealabile.

Referitor la Decizia contestată, se reţine că reclamantele se pot încadra în categoria persoanelor vătămate prin emiterea respectivului act administrativ, aşa cum este reglementată această calitate de disp. art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

De asemenea, se observă că reclamantele au calitate procesuală activă, în ce priveşte acest act administrativ, pentru că lor le este adresat şi faţă de ele produce efecte juridice.

Totodată, se reţine că reclamantele au urmat procedura administrativă prealabilă, în conformitate cu cele instituite de disp. art. 7 din Legea nr. 554/2004, răspunsul emitentului actului fiind configurat prin Încheierea Curţii de Conturi a României, de asemenea contestată în prezentul dosar.

Pe de altă parte, pe fond, din actele şi lucrările dosarului, rezultă că cererea formulată de reclamante împotriva actelor susmenţionate, apare ca fiind întemeiată, pentru următoarele motive:

În primul rând, cele două acte contestate îndeplinesc condiţiile de acte administrative, emise de o autoritate publică, aşa cum aceasta este definită prin disp.art.2 din Legea nr.554/2004, respectiv Camera de Conturi … şi Curtea de Conturi a României, acestea acţionând în executarea în concret a legii, cu scopul de a produce efecte juridice specifice.

Analizând înscrisurile depuse la dosar, atât în primul ciclu procesual, cât şi în prezentul ciclu procesual, de către reclamante, coroborate cu cele depuse de către pârâte, aşa cum a dispus C.A prin decizia de casare, se constată nelegalitatea celor două acte contestate.

Astfel, din acestea rezultă, în primul rând că, referitor la sporurile acordate salariaţilor, funcţionarilor publici şi demnitarilor din cadrul Primăriei …., acestea au fost plătite fie în baza unor acte administrative emise de către Primarul Municipiului, fie în baza prevederilor din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Naţional, fie conform unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, nici unul dintre acestea nefiind anulat sau modificat de o instanţă de judecată.

În cuprinsul Deciziei nr…, contestat de reclamante, în contradictoriu cu emitenta pârâtă se arată că, în anul 2009,  Primăria …  a acordat, către salariaţi şi funcţionari publici, sporul de fidelitate, sporul de condiţii vătămătoare, prime de sărbători, premii lunare şi drepturi salariale pentru menţinerea sănătăţii, precum şi spor de dispozitiv, spor de confidenţialitate şi de mobilitate, acestea trei din urmă fiind acordate prin dispoziţii ale Primarului …

Prin Decizia amintită, Camera de Conturi ..ajunge la concluzia că acordarea sporurilor şi a celorlalte sume, susmenţionate, pentru aparatul propriu al Municipiului .. pe o perioadă mai mare decât ce stabilită de instanţele judecătoreşti, acordate în baza dispoziţiilor emise de ordonatorul de credite, sunt abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat producerea de prejudicii bugetului local.

Se constatată însă că motivarea prezentată în actul de control încalcă principiul neretroactivităţii legii, precum şi principiul securităţii raporturilor juridice în general, iar în special securitatea raporturilor de drept administrativ, întrucât auditorii publici din cadrul Camerei de Conturi .., în raport de atribuţiile stabilite prin Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi aprobat prin Hotărârea nr.1/2009, precum şi în raport de dispoziţiile Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, nu au competenţa aprecierii legalităţii sau nelegalităţii oricărui act juridic sau act administrativ emis în condiţiile legii, în raport de natura juridică a acestora, la caracterul executoriu pe toată perioada valabilităţii sale, atâta timp cât acestea nu au fost reziliate, revocate sau atacate în instanţă.

În cauză trebuie analizată legalitatea emiterii Deciziei şi, respectiv a Încheierii, ca urmare a actului de control efectuat de către Camera de Conturi .., prin care s-a stabilit obligaţia Primarului de a recupera anumite drepturi salariale plătite salariaţilor şi funcţionarilor publici din cadrul Primăriei  ….. Acestea au fost apreciate ca fiind acordate în mod nelegal, deşi aşa cum se menţionează în acelaşi act de control, aceste drepturi s-au acordat în baza dispoziţiilor  emise de ordonatorul de credit sau, după caz, prin Contractul Colectiv de Muncă unic la nivel naţional.

Astfel, din înscrisurile de la dosar se reţine că drepturile băneşti acordate funcţionarilor publici, personalului contractual şi funcţiilor de demnitate publică, care au făcut obiectul controlului în urma căruia au fost emise cele două acte contestate în speţa de faţă, respectă dispoziţiile legale şi nu pot fi considerate ca plăţi nelegale, la baza acestora stând, aşa cum am menţionat anterior, fie clauzele Contractului Colectiv de Muncă înregistrat la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială … sub nr…. şi …., fie acte administrative, respectiv dispoziţii ale ordonatorului principal de credite, precum şi hotărâri judecătoreşti irevocabile.

Astfel, se constată, aşa cum de altfel a reţinut judecătorul şi în primul ciclu procesual că, în privinţa sporului de fidelitate şi loialitate, stabilit în procent de 5 până la 20% pentru funcţionarii publici şi personalul contractual, diferenţiat în funcţie de vechimea în instituţie, acesta a fost acordat conform dispoziţiilor art.27 lit. d  din Contractul Colectiv de Muncă, în vigoare în anul 2009, act înregistrat la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială.

Referitor la persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică, respectiv Primarul şi Viceprimarul …., şi care au beneficiat de acest spor, se constată că, prin Dispoziţia nr…., ataşată în copie la fila nr.365 din dosar, în primul ciclu procesual, Primarul Municipiului .. a stabilit că dispoziţiile Contractului Colectiv de Muncă pentru anul 2009 sunt aplicabile primarului şi viceprimarului.

Se observă, de asemenea, că respectiv dispoziţie, care are caracterul unui act administrativ unilateral, emis în regim de putere publică şi în aplicarea în concret a legii, este necontestată, în conformitate cu art.1 alin. 8 din Legea nr.554/2004  şi art.20 din Legea 340/2004 de Prefectul judeţului Gorj.

De asemenea, cu privire la sporul pentru condiţii vătămătoare, menţionat de organul de audit financiar, se constată că acesta a fost, la rândul său, acordat în temeiul art.27 lit. a din Contractul Colectiv de Muncă  şi a Buletinului de determinare  prin expertizare a locurilor de muncă emis de Direcţia de Sănătate Publică .j nr…., înregistrat la reclamante sub nr….. şi ataşat la filele nr. 189-190 din dosar nr. …..

La fel, primele de sărbători aferente anului 2009 (Crăciun şi Paşte) s-au acordat în temeiul art.27 lit. l din Contractul Colectiv de Muncă.

Din cuprinsul Raportului de expertiză întocmit în primul ciclul procesual şi necontestat în rejudecare, rezultă că prima de Paşte  a fost plătită la 14 aprilie 2009 şi introdusă în statele de plată din aprilie 2009. Aceasta  a fost cuprinsă în veniturile brute pentru care s-au calculat şi virat contribuţiile asiguraţilor şi angajatorului, au fost reţinute din restul de plată al fiecărui beneficiar aşa încât au fost impozitate în condiţiile legii. Prima de Crăciun în cuantum de 500 lei a fost acordată în 2 tranşe, fiind corect impozitată separat după ce s-a scăzut din acestea o sumă deductibilă de 150 lei pentru fiecare  beneficiar.

În temeiul dispoziţiilor art.27 lit. f din Contractul colectiv de muncă  s-au plătit primarului şi viceprimarului premii lunare, în limita a 10 % din cheltuielile cu salariile aferente funcţiilor publice, pentru lunile aprilie şi noiembrie 2009.

Se mai reţine că funcţionarii publici şi personalul contractual au beneficiat de sume pentru achiziţionarea ţinutei, în valoare de 500 lei RON pe semestru, justificate cu bon fiscal, acestea fiind plătite  şi persoanelor ce ocupă funcţii de demnitate publică, dar şi salariaţilor Primăriei Municipiului ….. aşa cum se prevedea în disp.art.44 alin.6 din Contractul colectiv de muncă.

În privinţa îndemnizaţiei de dispozitiv în cuantum de 25%, a sporului de confidenţialitate şi mobilitate în acelaşi procent pentru persoanele ce deţin funcţii de demnitate publică şi salariaţii Primăriei  se reţine că, la data acordării acestora, a existat temei legal, respectiv au fost plătite Primarului Municipiului ….în baza Dispoziţiei nr……. din 30 ianuarie 2008.

Acest act administrativ a intrat în circuitul civil şi şi-a produs efectele juridice pentru care a fost emis, nefiind contestat, ca de altfel şi pentru trei funcţionari publici, care au primit asemenea sume prin Dispoziţiile nr.., nr..şi nr..din 02.02.2009 emise de ordonatorul principal de credite.

Reţinând aceste considerente, referitor la aceste sporuri şi celelalte sume acordate angajaţilor şi funcţionarilor publici din cadrul Primăriei Municipiului ., se reţine că ele au fost acordate în baza Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel Naţional.

Contractul colectiv de muncă este definit de art. 1 alin. 1 din Legea nr. 130/1996, aşa cum aceasta era în vigoare la data acordării lor, ca fiind convenţia încheiată între patron sau organizaţia patronală pe de o parte şi salariaţi, reprezentaţi prin sindicate sau în alt mod prevăzut de lege de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condiţiile de muncă, salarizarea precum şi alte drepturi şi obligaţii ce decurg din raporturile de muncă.

Conform disp. art.12 alin.1 din acelaşi act normativ, contractele colective de muncă se pot încheia şi pentru salariaţii instituţiilor bugetare, însă prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare şi cuantum sunt stabilite prin dispoziţii legale.

Conform art.8 din lege, în contractele colective de muncă se pot stabili clauze numai în limitele şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege, la încheierea contractului colectiv de muncă prevederile legale referitoare la drepturile salariaţilor având un caracter minimal.

Instanţa consideră că acordarea, şi  pentru funcţionarii publici a acestor sporuri şi premii s-a realizat prin prisma disp. art. 22 din HG nr. 833/2007, care prevedea expres că, prin acordul colectiv se pot stabili măsuri referitoare la  constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă, sănătatea şi securitatea în muncă, programul zilnic de lucru, perfecţionarea profesională, acordurile colective neputând să conţină prevederi contrare, drepturi şi obligaţii sub nivelul minim stabilit prin acte normative iar clauzele acestora nu pot exceda sau, după caz nu pot stabili îngrădirea drepturilor şi obligaţiilor reglementate prin lege.

Astfel, din interpretarea acestor dispoziţii, se poate afirma că acordarea drepturilor speciale nu este nelegală, nefiind interzisă acordarea lor, conform principiului liberei negocieri, aşa cum de altfel a constatat şi instanţa din primul ciclu procesual.

Această concluzie se impune dat fiind că dispoziţiile art.72 din Legea nr.188/1999 au arătat că şi instituţiile publice pot încheia anual, în condiţiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale funcţionarilor publici sau ai reprezentantei funcţionarilor publici care să cuprindă numai măsuri referitoare la constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă, la sănătatea şi securitate în muncă, de unde rezultă că autorităţile locale sunt autorizate să dispună de sumele locale alocate pentru aceste aspecte iar prevederile invocate de reclamantă din contractul colectiv de muncă se circumscriu acestei noţiuni.

Concluzia care se desprinde este aceea că părţile au stabilit, în mod legal, prin contractul colectiv de muncă înregistrat la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială .se aplică atât salariaţilor (personalului contractual),, cât şi funcţionarilor publici din cadrul Primăriei . şi Consiliului Local . cu data înregistrării, în conformitate cu art. 25 alin.3 din Legea nr. 130/1996, cu valabilitate şi pentru anul 2009 în raport de art. 2 alin. 2 al acestuia.

Se reţine că  hotărârea nr. 28 din 26 martie 2009 a Consiliului Local .  au fost fiind aprobate fondurile necesare plăţii drepturilor ce fac obiectul prezentului litigiu.

În cauză nu s-a făcut dovada sesizării asupra nulităţii dispoziţiilor din Contractul Colectiv de Muncă, concluzionându-se că înregistrarea acestuia de către Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială Gorj obligă părţile contractante la respectarea clauzelor ce sunt valabil negociate pentru anul 2009.

Dispoziţiile respective reprezintă acte administrative, a căror legalitate poate fi analizată doar de către instanţa de judecată, nu de către alte organe cu activitate jurisdicţională, cum este Curtea de Conturi, care le-a înlăturat, stabilind că drepturile încasate de reclamantă ar fi fost acordate nelegal. Însă, aşa cum am arătat, analizarea legalităţii unui act administrativ este atributul exclusiv al unei instanţe de judecată, legal constituită, cu respectarea drepturilor părţilor implicate, între care sunt de amintit dreptul la proces echitabil sau dreptul la apărare, reglementate expres de legislaţia statului român, dar şi de cea comunitară.

Aceasta se impune cu atât mai mult cu cât actele administrative, de la data emiterii lor şi până la data emiterii Deciziei Camerei de Conturi Gorj şi a Încheierii Curţii Conturi a României, au intrat în circuitul civil administrativ, fiind emise şi anterior deciziei nr. ….. din 14 decembrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Această Decizie tranşează problema acordării sporului de dispozitiv pentru funcţionarii publici din administraţia publică, dar nu poate avea efecte asupra actelor administrative sau asupra hotărârilor judecătoreşti emise anterior, ci se aplică numai situaţiilor juridice ivite ulterior pronunţării sale. Actele administrative sunt însă analizate prin prisma respectării legislaţiei în vigoare la emiterea lor.

Tribunalul mai reţine şi că, prin sentinţa nr.. Tribunalului … irevocabilă prin nerecurare, ataşată în copie la fila nr.165 din dosar, a fost admisă cererea formulată de Sindicatul Liber al Funcţionarilor Publici din Primăria . şi pârâtele Consiliul Local .şi Primăria Municipiului . au fost obligate la plata drepturilor băneşti, reprezentând sporul de mobilitate şi confidenţialitate, în cuantum total de 25 %, începând cu 01.09.2005 şi în continuare, sume ce se vor actualiza cu rata inflaţiei începând cu momentul datorării şi până la plata efectivă a acestora (fila 165).

În baza acestei hotărâri judecătoreşti, a fost întocmit referatul nr.1864/28.04.2009, iar Primarul . a emis Dispoziţia …., prin care s-a stabilit aferent anului 2009,  acordarea sporului de mobilitate, în procent de 15 % şi a sporului de confidenţialitate, în cuantum de 10 %, personalului din anexa 1 la aceasta, precum  şi personalului contractual care nu beneficiase de sentinţe civile individuale.

În cauză se mai reţine că sporurile de dispozitiv, de mobilitate şi, respectiv de confidenţialitate acordate, de care face vorbire Decizia contestată în cauza dedusă judecăţii, fac parte din categoria „alte drepturi”, pe care ordonatorul principal de credite le putea acorda personalului încadrat, nefiind o obligaţie, întrucât nu sunt sporuri expres prevăzute de un act normativ cu forţă generală obligatorie.

Astfel, unele dintre sumele acordate funcţionarilor şi personalului contractual, precum şi demnitarilor din cadrul Primăriei Municipiului ., drepturile au fost stabilite prin hotărâri judecătoreşti irevocabile sau prin dispoziţii ale ordonatorului principal  de credite pentru perioada ulterioară (inclusiv pentru primar şi viceprimar), de la data emiterii acestor acte administrative  şi până la finele anului 2009 acestea nefiind revocate sau anulate de instanţa de judecată, concluzionându-se că efectele acestora nu au încetat .

În consecinţă, întrucât aceste drepturi băneşti sunt considerate „bun”, în sensul conferit de art. 1 din Protocolul CEDO, restituirea acestora, deşi au fost încasate în condiţii de deplină legalitate, încălcând dreptul de proprietate al reclamanţilor şi dispoziţiile art. 84 din Legea 188/1999 iar entitatea verificată efectuând plata respectându-se Legea 273/2006 şi OG 119/1999, acţiunea se priveşte ca întemeiată conform art. 18 din Legea 554/2004 şi va fi admisă.

În raport de toate considerentele expuse, actul de control ce a stat la baza Deciziei Camerei de Conturi . şi a Încheierii Curţii de Conturi a României, reprezintă, în raport de actele administrative ce reglementează raporturile juridice de serviciu dintre reclamante şi personalul lor, un act premergător, care aşa cum s-a menţionat mai sus, în cadrul atribuţiilor stabilite de Legea nr. 94/1992. Prin acesta însă s-a procedat la punerea în discuţie a problemei legalităţii acordării sporurilor, precum şi a celorlalte drepturi încasate de personalul contractual şi de funcţionarii publici şi demnitarii – primar şi viceprimar - fără a se avea în vedere dispoziţiile primarului şi sentinţa judecătorească amintite în Decizia nr. 1065/2010 a Camerei de Conturi ., dispunând recuperarea acestor sume ca o obligaţie în sarcina entităţii verificate şi implicit dispunând încetarea efectelor dispoziţiilor respective, prin care s-a stabilit acordarea acestor drepturi.

Actele administrative în discuţie, respectiv Dispoziţiile prin care Primarul a dispus acordarea sporurilor imputate au fost emise de entitatea reclamantă, respectiv Primăria Municipiului ., ca manifestare de voinţă expresă, unilaterală şi supusă unui regim de putere publică.

 La adoptarea lor, se constată că au fost respectate atât prevederile Legii nr. 215/2001, cât şi ale Legii  nr. 188/1999. Dispoziţiile au fost emise  pentru a produce efecte juridice, prin prisma acestor acte normative în vigoare la acea dată şi care nu interziceau expres acordarea respectivelor drepturi băneşti, dar şi în baza celor stabilite de Ordinul MAI nr.496/2003, a cărui aplicabilitate a fost analizată abia prin Decizia nr.  37 din 14 decembrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În consecinţă, prin menţinerea Deciziei emise de Camera de Conturi . s-ar încălca principiul securităţii raporturilor juridice de drept administrativ, principiul obligativităţii actului administrativ care rezultă din forţa juridică şi executarea din oficiu a acestuia, precum şi principiul general ce guvernează raporturile juridice de orice natură, şi anume principiul irevocabilităţii, şi nu în ultimul rând, principiul puterii de lucru judecat a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

Pe de altă parte, din conţinutul actului de control, respectiv Decizia Curţii de Conturi, nu rezultă motivarea în fapt şi în drept, a organului de audit financiar, privind abaterile de la legalitate şi regularitate care au determinat producerea de prejudicii, precum şi temeiul legal al interpretării date.

Menţiunea organului de audit extern, conform căreia că instituţia a acordat în mod nelegal sporurile în discuţie, nu poate reprezenta un suport legal sau procedural premergător acţiunii ordonatorului principal de credite de a emite decizii de imputare pentru sumele totale, menţionată în Decizia contestată, cu titlu de spor de dispozitiv, de mobilitate şi de confidenţialitate, spor fidelitate, spor pentru condiţii vătămătoare, premii lunare şi drepturi speciale pentru menţinerea sănătăţii, prime de sărbători, atâta timp cât actele administrative prin care s-au acordat aceste sume nu au fost contestate şi nici anulate, cu atât mai mult cu cât sporurile ce se puteau acorda funcţionarilor public au fost înlăturate expres abia prin Legea cadru nr. 330/2009.

Reţinând toate aceste considerente, se constată că, în cazul de faţă, nu se poate reţine nici existenţa vreuneia dintre formele de răspundere juridică a autorităţii verificate, ci doar plata unor drepturi băneşti, acordate personalului, în calitate de ordonator principal de credite, în baza actelor administrative emise şi încasate cu bună-credinţă de către funcţionari şi de personalul contractual din cadrul Primăriei.

Astfel, nu se poate concluziona răspunderea în sarcina reclamantelor pentru o plată nedatorată, o astfel de instituţie juridică aplicându-se doar în cazul în care angajatorul ar fi făcut plata din eroare, considerând că suma nu se cuvine funcţionarului sau personalului contractual, căruia de asemenea nu i se poate reţine o culpă la încasarea ei.

Având în vedere considerentele de mai sus, urmare a nedeclarării ca nelegale a actelor administrative care au stat la baza acordării sporurilor şi, respectiv a celorlalte sume plătite, de către o instanţă de judecată competentă, instanţa constată că nu se poate reţine ca temeinică aprecierea din cuprinsul  Deciziei emise de Camera de Conturi în sensul recuperării, de la angajaţi şi de celelalte persoane, funcţionari publici sau demnitari, a sumelor încasate.

Se constată de asemenea că, la data încasării sumelor în litigiu, au fost respectate şi disp. art. 4 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, conform cărora "prin aprobarea bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se autorizează, pentru anul bugetar, veniturile şi cheltuielile bugetare, după caz. Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în cadrul cărora se angajează, se ordonanţează şi se efectuează plăţi, reprezintă limite maxime, care nu pot fi depăşite. Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai in limita creditelor bugetare aprobate. Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovaţi, în condiţiile legii", iar potrivit art.14 alin.3 din acelaşi act normativ, reguli bugetare, "nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art.1 alin. (2) şi nici nu poate fi angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială.".

Din actele cauzei rezultă că reclamantele au făcut dovada faptului că suma totală, ce se cere a fi restituită prin Decizia şi prin Încheierea contestate, a fost stabilită în baza actelor administrative necontestate şi care au dobândit putere de lege pentru părţi şi a căror respectare în condiţiile este garantată de dispoziţiile art. 38 alin. 5 din Constituţia României, precum şi în baza unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, care de asemenea, poate fi considerată lege şi obligând pe cei cărora li s-a adresat.

În consecinţă, rezultă că actele administrative emise de către autorităţile publice pârâte nu se circumscriu nici unei instituţii din cele menţionate anterior şi în consecinţă, în temeiul disp. din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, Tribunalul va admite acţiunea formulată de reclamante şi va dispune anularea acestora, respectiv anularea Deciziei nr……. a Camerei de Conturi . şi a Încheierii nr……, emisă de Curtea de Conturi a României.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite acţiunea formulată de reclamantele Primăria . şi Consiliul Local . . în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi  a României, . şi Camera de Conturi Gorj, .

Anulează Decizia  nr….. din 05 august 2010, emisă de către Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi ….. şi Încheierea nr….. din 06 decembrie 2010, emisă de către Curtea de Conturi a României.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 28 septembrie 2012, la Tribunalul Gorj..

.

Domenii speta

Spete similare