Cerere de anulare a transferului patrimonial

Cod Operator 2443

Dosar nr. .........../95/2011/a4

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA A II-A CIVILĂ

Sentinţa Nr. ……/2012

Şedinţa publică de la 04 Iulie 2012

Completul compus din:

JUDECĂTOR-SINDIC ...........

Grefier ... ...........

Pe rol fiind examinarea cererii de anulare a transferului patrimonial formulată de S.C. S.C. S.R.L. prin lichidator judiciar E.G. I.P.U.R.L. în contradictoriu cu pârâta U.T.B. S.A.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns avocat M.S. pentru pârâtă şi practician în insolvenţă P.E. din partea lichidatorului judiciar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, constatând cererea în stare de soluţionare s-a acordat cuvântul, unind excepţiile invocate de pârâtă prin întâmpinarea depusă la termenul anterior de judecată cu fondul cauzei.

Practician în insolvenţă P.E. din partea lichidatorului judiciar depune răspuns la întâmpinarea formulată de pârâtă, un exemplar fiind înmânat reprezentantului acesteia. Solicită respingerea excepţiei necompetenţei teritoriale a Tribunalului Gorj, arătând că sediul debitoarei fiind pe raza de jurisdicţie a Tribunalului Gorj, falimentul acesteia se judecă de către Tribunalul Gorj ; anularea transferurilor patrimoniale solicitate a fi făcute in baza Legii nr.85/2006 sunt de competenţa judecătorului sindic ce gestionează dosarul de faliment al debitoarei şi, astfel, implicit, anularea transferului patrimonial al unui imobil al societăţii, indiferent unde este situat acesta, intră în competenţa teritorială a Tribunalului Gorj. Cu privire la inadmisibilitatea cererii de anulare a transferului patrimonial, având în vedere contradicţia între obiectul şi cauza cererii de chemare în judecată, precizează că această cerere de anulare a transferului patrimonial s-a făcut în baza art. 79 şi art.80, alin.2, lit. e din Legea privind procedura insolvenţei. Pe fondul cauzei, solicită admiterea cererii aşa cum a fost formulată.

Avocat M.S. pentru pârâta U.T.B. SA formulează concluzii de admiterea excepţiilor invocate arătând că sediul central al Băncii este în Bucureşti şi că în raport de conţinutul cererii, apreciată ca fiind o contestaţie la executare, instanţa de executare este Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti. Pe fondul cauzei, formulează concluzii de respingere a cererii ca inadmisibilă.

JUDECĂTORUL SINDIC

Asupra cauzei de faţă;

Prin cererea adresată Tribunalului Gorj la data de 31.05.2012 şi înregistrată sub nr............/95/2011/a4 E.G. I.P.U.R.L., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei S.C. S.C. S.R.L. a solicitat judecătorului sindic ca prin sentinţa ce se va pronunţa, în contradictoriu cu pârâta U.T.B. S.A , să se dispună anularea transferului patrimonial al imobilului situat în Bucureşti, ……. de la SC S.C. SRL către U.T.B. SA, anularea procesului verbal de licitaţie, a  actului de adjudecare încheiat în data de 15.07.2011 şi a facturii fiscale nr. 8253606/13.12.2011 ce au ca obiect imobilul în cauză şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii s-a arătat că imobilul în cauză a fost ipotecat în favoarea U.T.B. pentru un credit ipotecar, iar pentru neplata creditului U.T.B. scoate la licitaţie imobilul proprietate a SC S.C. SRL.

Că, publicaţia de vânzare din data de 31.05.2011, procesul verbal de licitaţie din data de 14.06.2011 şi actul de adjudecare din data de 15.07.2011 au fost întocmite după intrarea în procedura de lichidare a societăţii, deci după data de 04.07.2011 şi factura fiscală nr. 8253606/13.12.2011 ce are ca obiect transferul patrimonial al imobilului de la SC S.C. SRL către U.T.B. ( ca adjudecatar al bunului) şi intabularea acestuia ( prin încheierea nr. 5094 /29.02.2012 emisă de O.C. Bucureşti în dosarul nr. 5094/17.02.2012), au fost întocmite după deschiderea procedurii de faliment a debitoarei, deci după data de 17.10.2011 şi după solicitarea de către acesta a documentelor aferente transferului patrimonial.

Se precizează că  prin acţiunea sa, U.T.B. a urmărit doar interesul său, prejudiciind interesul celorlalţi creditori ai societăţii, din valorificarea bunurilor de către o bancă în procedura de  executare diferă de procedura de valorificare efectuată în procedura de lichidare a societăţii, în care procedura de valorificare şi preţul sunt controlate strict de către toţi creditorii societăţii şi nu doar de unul singur ( în speţă U.T.B.), aceasta procedând la valorificarea imobilului în cauză după intrarea în lichidare a societăţii, urgentând procedura, chiar daca bunurile în acea perioadă se vindeau la un preţ mai scăzut, tocmai pentru a nu intra cu adjudecarea bunului în procedura de faliment, încercând să prejudicieze astfel prin preţul cu care a cumpărat ea însăşi imobilul în cauză, cu diferenţa de creanţă neacoperită urmând să se înscrie la masa credală a societăţii.

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 79 si art. 80, alin.2, lit.e din Legea privind procedura insolvenţei.

Pârâta U.T.B. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de anulare transfer patrimonial în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca neîntemeiată.

Pe cale de excepţie a invocat necompetenţa teritorială a Tribunalului Gorj, arătând că în cauză sunt incidente dispoziţiile art.13 alin.1 C.Pr.Civ., imobilul a fost executat de către bancă anterior deschiderii procedurii insolvenţei, sediul central al pârâtei fiind în Municipiul Bucureşti, astfel încât în raport de dispoziţiile art.5 C.Pr.Civ. Tribunalul Gorj nu este competent să soluţioneze cauza de faţă.

Se arată că în raport de conţinutul cererii, apreciată ca fiind o contestaţie la executare, se apreciază că instanţa de executare este Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.

S-a mai invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de anulare transfer patrimonial având în vedere contradicţia dintre obiectul şi cauza cererii de chemare în judecată.

Judecătorul sindic, analizând întregul material probator aflat la dosarul cauzei, urmează să se pronunţe cu prioritate asupra excepţiilor invocate de pârâtă şi ulterior asupra fondului.

În ceea ce priveşte excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Gorj, invocată de pârâtă în întâmpinarea depusă la dosar, se apreciază că excepţia este neîntemeiată, în condiţiile în care temeiul legal al cererii este art.79 şi 80 alin.2 din Legea nr.85/2006, respectiv anularea unor transferuri patrimoniale , acţiunea fiind motivată şi susţinută în conformitate cu acest temei legal pe care judecătorul sindic nu îl poate schimba.

Pornind de la acest temei legal, şi văzând dispoziţiile art.6 din Legea nr.85/2006, toate procedurile prevăzute de această lege sunt de competenţa tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are sediul debitorul. Prin urmare, acţiunile pentru anularea transferurilor patrimoniale solicitate a fi realizate în temeiul Legii nr.85/2006 sunt de competenţa judecătorului sindic ce gestionează dosarul de faliment al debitoarei, neţinându-se cont de locul situării imobilului, care este avut în vedere doar de procedura de drept comun.

Referitor la excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată de pârâtă în întâmpinare, întemeiată pe contradicţia dintre obiectul şi cauza cererii de chemare în judecată, judecătorul sindic consideră că aceasta este neîntemeiată de asemenea, întrucât discutarea sa presupune analiza unor raporturi de fond între părţi, iar art. 80 alin.2 lit.e, care este temeiul legal al acţiunii stipulează că „următoarele operaţiuni, încheiate în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii cu persoanele aflate în raporturi juridice cu debitorul, vor putea de asemenea, să fie anulate şi prestaţiile recuperate, dacă sunt în dauna creditorilor”…e) „cu orice altă persoană fizică sau juridică, deţinând o poziţie dominantă asupra debitorului sau activităţii sale ”.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, judecătorul sindic, analizând actele aflate la dosar, apreciază că aceasta este neîntemeiată, urmând să o respingă pentru următoarele considerente.

Se reţine astfel că la data de 17.10.2011, prin încheierea nr.296 pronunţată de judecătorul sindic a fost deschisă procedura simplificată de faliment faţă de debitoarea SC S.C.  SRL, fiind numit în calitate de lichidator judiciar E.C.G. IPURL TG.JIU.

Practic aceasta este data care, fiind declanşată procedura reglementată de Legea nr.85/2006, marchează aplicarea incidenţei tuturor dispoziţiilor acestei legi.

Se reţine faptul că imobilul în discuţie, situat în Bucureşti a fost ipotecat în favoarea băncii pârâte U.T.B. pentru garantarea unui credit contractat de debitoare prin contractul nr.252/4/2009, semnat la data de 02.06.2009, garanţia în cauză fiind constituită prin contractele de ipotecă autentificate sub nr. 818/02.06.2009 şi nr.819/02.06.2009.

Se constată faptul că, în conformitate cu clauzele contractuale dintre părţi,art.6, neexecutarea obligaţiei de plată asumate prin contract dă dreptul băncii să înceapă executarea silită asupra imobilului ipotecat.

Banca a trimis două notificări , la data de 03.12.2009 şi 25.01.2010, prin care punea în vedere debitoarei că nu a încasat nicio sumă datorată conform contractului şi că urmează să procedeze la executarea silită a imobilului.

Banca pârâtă a arătat că a procedat la emiterea somaţiei de plată, întocmirea raportului de evaluare a imobilului, a publicaţiei de vânzare a imobilului, iar la data de 14.06.2011 a procedat la preluarea imobilului în contul creanţei , actul de adjudecare fiind încheiat la data de 15.07.2011.

Nu poate fi primită susţinerea lichidatorului judiciar conform căreia aceste operaţiuni au fost realizate după data de 04.07.2011, când a început procedura de lichidare a debitoarei, pentru că această procedură a început prin încheierea din data de 17.10.2011, relevantă fiind numai deschiderea procedurii în temeiul Legii nr.85/2006, nu altă procedură voluntară în temeiul Legii nr.31/1990.

Practic, dispoziţiile art.79 şi 80 din Legea nr.85/2006 se raportează doar la deschiderea unei proceduri în temeiul Legii nr.85/2006, nu al altei legi.

Practic doar factura fiscală şi intabularea dreptului de proprietate au avut loc după data de 17.10.2011, restul operaţiunilor s-au realizat anterior acestei date.

Ceea ce trebuie remarcat este însă faptul că , pentru anularea unui astfel de transfer patrimonial este necesară îndeplinirea mai multor condiţii, printre care, pe de o parte, calitatea celui care încheie actul, iar pe de altă parte, tipul actului încheiat.

Analizând calitatea celui care a încheiat actul, se constată că în temeiul contractului existent anterior între părţi, nerespectat de către debitoare, banca a procedat, cu respectarea termenelor şi procedurilor legale, la executarea contractului de ipotecă, fapt produs în cursul derulării efective a contractului de credit, deci cel care a procedat la întocmirea actului nu a fost debitoarea, ci banca creditoare, care, anterior declanşării procedurii falimentului a trecut la executarea contractului.

De remarcat este şi faptul că debitoarea nu a contestat la acel moment executarea silită, pe calea prevăzută de dispoziţiile art. 399 din c.pr.civilă, iar pe de altă parte, eventuala procedură a dizolvării debitoarei la registrul comerţului, sau chiar începerea lichidării în conformitate cu Legea nr.31/1990 (lichidarea voluntară) nu  suspendă măsurile de executare silită, deoarece dispoziţiile art. 36 din Legea nr.85/2006 nu se aplică decât în cazul procedurii reglementate de această lege.

Practic, pentru a ne afla în ipoteza prevăzută de art.80 alin.2 lit.e din Legea nr.85/2006 ar fi trebuit ca actul de adjudecare să fi fost încheiat de către debitoare, sau cel puţin să se fi dovedit o complicitate la o posibilă fraudă a societăţii debitoare, fapt care în ipoteza de faţă apare ca fiind improbabil în condiţiile în care debitoarea datora sume de bani băncii, a fost somată să-şi respecte obligaţiile contractuale asumate, nu s-a conformat, iar banca a trecut la punerea în executare a contractului de ipotecă, toate acestea, anterior deschiderii procedurii reglementate de Legea nr.85/2006, ca o consecinţă firească a derulării unui contract de credit.

Pe de altă parte, faptul că factura fiscală şi intabularea au fost întocmite/realizate după data deschiderii procedurii conform Legii nr.85/2006, este irelevant pentru speţa de faţă, în condiţiile în care întreaga procedură a fost declanşată şi realizată anterior acestui moment, relevant fiind actul de adjudecare, restul actelor fiind necesare pentru publicitate şi operarea în contabilitate.

Un alt aspect pe care judecătorul sindic îl are în vedere este acela potrivit căruia temeiul legal al acţiunii indică faptul că lichidatorul judiciar s-a raportat la creditoare ca la o persoană juridică ce deţine o poziţie dominantă asupra debitorului sau activităţii sale.

Or, sensul sintagmei „poziţie dominantă” avut în vedere de legiuitor nu presupune raportul dintre o bancă şi un debitor, chiar în măsura în care este materializat printr-un contract de ipotecă.

Pe de altă parte, se reţine faptul că ceea ce legiuitorul sancţionează în acest context este actul fraudulos încheiat de debitor în dauna creditorilor săi, Curtea Constituţională reţinând de altfel în decizia nr.361/25.03.2010 că în acest fel este sancţionată tocmai reaua-credinţă în exercitarea de către debitori a drepturilor lor, prin acte juridice încheiate în dauna creditorilor. Dacă scopul părţilor contractante sau cel puţin al debitorului la încheierea actului juridic respectiv l-a constituit fraudarea creditorilor, atunci actul are o cauză ilicită, iar potrivit art.966 C.Civ.,acesta nu poate avea nici un efect.

Prin urmare, reţinând aceste considerente, judecătorul sindic va respinge acţiunea şi pe fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE :

Respinge excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Gorj invocată de pârâta U.T.B. S.A.

Respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de pârâta U.T.B. S.A.

Respinge acţiunea având ca obiect cererea de anulare transfer patrimonial formulată de S.C. S.C. S.R.L. prin lichidator judiciar E.G. I.P.U.R.L., cu sediul ales în Municipiul Tg.-Jiu, ………… în contradictoriu cu pârâta U.T.B. S.A. (succesoarea legală a U.R. S.A.), cu sediul procesual ales la S.P.R.L. „Boştină şi Asociaţii”, în Municipiul Bucureşti, ………………….

Cu recurs.

Pronunţată în şedinţa publică de la 04 Iulie 2012, la Tribunalul Gorj.

Judecător-sindic,

...........Grefier,

...........

Domenii speta

Spete similare