Omor calificat şi deosebit de grav

Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe inculpatul P.T.D., trimis în judecată în stare de arest preventiv prin rechizitoriul nr. ..../P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat şi deosebit de grav, prevăzută de art. 174 raportat la art. 175 lit. c C.pen. şi art. 176 lit. b C.pen.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns inculpatul P.T.D., asistat de avocat N.A., apărător desemnat din oficiu, lipsă fiind părţile vătămate B.C., U.N., P.D., D.M., P.N., P.S., L.V. şi M.C..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează că s-au înaintat la dosar, prin serviciul registratură al instanţei, relaţiile solicitate la termenul anterior de la Primăria oraşului Ţicleni, cu adresa nr. ..../....2013, după care;

În temeiul art. 323 C.pr.pen. s-a procedat la reascultarea inculpatului P.T.D., declaraţia fiind consemnată şi ataşată la dosar.

În continuare instanţa, faţă de declaraţiile date de inculpat, potrivit art. 334 C.pr.pen., pune în discuţie schimbarea încadrării juridice a faptei de omor calificat şi deosebit de grav, prevăzută şi pedepsită de art. 174, 175 lit. c - 176 lit. b C.pen. pentru care inculpatul P.T.D. a fost trimis în judecată în infracţiunea de omor calificat şi deosebit de grav, prevăzută şi pedepsită de art. 174-175 alin. 1 lit. c şi d, 176 alin. 1 lit. b C.pen.

Reprezentanta parchetului a arătat că nu se opune schimbării încadrării juridice în sensul arătat, întrucât victimele se aflau în stare avansată de ebrietate şi dormeau, aflându-se astfel în neputinţa de a se apăra.

Avocat N.A., pentru inculpat, a formulat aceleaşi concluzii ca şi procurorul de şedinţă, în sensul reţinerii şi a literei d a articolului 175 C.pen.

Inculpatul P.T.D. a arătat că este de acord cu schimbarea încadrării juridice aşa cum s-a pus în discuţie, că nu are alte probe de propus şi nu solicită nici lăsarea cauzei mai la urmă pentru a-şi pregăti apărarea.

Potrivit art. 339 C.pr.pen., instanţa constată terminată cercetarea judecătorească şi acordă cuvântul pentru dezbateri.

Reprezentanta parchetului, după ce a expus starea de fapt, a arătat că inculpatul locuia cu mama sa, victima P.T., care avea un comportament nu tocmai potrivit regulilor moralei, poate şi datorită stării materiale precare, care îl afecta pe inculpat în mod negativ. Cu toate acestea, inculpatul desfăşura activităţi prin care câştiga bani, cu care contribuia la întreţinerea familiei. A mai arătat că, deşi inculpatul nu recunoaşte, din expertiza medico-legală psihiatrică întocmită în cauză, rezultă că acesta mai obişnuia să consume alcool. A apreciat că din probele administrate în cauză rezultă ceea ce este descris în actul de inculpare, iar din raportul de autopsie rezultă că moartea celor două victime a fost violentă iar în sângele recoltat de la cele două cadavre s-a identificat alcool etilic în valori foarte mari. A mai arătat că inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei şi pe parcursul cercetării judecătoreşti a avut o atitudine relativ sinceră.

Faţă de cele mai sus expuse, apreciind că vinovăţia inculpatului a fost dovedită cu probatoriul administrat atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza cercetării judecătoreşti, a solicitat să se dispună schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată din art. 174, 175 lit. c - 176 lit. b C.pen. în art. 174-175 alin. 1 lit. c şi d, 176 alin. 1 lit. b C.pen. şi, în baza acestui text de lege să se dispună condamnarea inculpatului P.T.D. la o pedeapsă cu închisoarea şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi b C.pen. De asemenea, să se aplice pedeapsa accesorie constând în interzicerea aceloraşi drepturi civile, să se deducă perioada executată de la .....2012 la zi, să se menţină starea de arest a inculpatului şi să se constate că moştenitorii legali ai celor două victime nu s-au constituit părţi civile în cauză.

A mai solicitat să se dispună confiscarea securii corp-delict folosită de inculpat la comiterea infracţiunii. De asemenea, a solicitat să se dispună prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii acestora în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

Totodată, a solicitat obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Avocat N.A., pentru inculpat, a solicitat condamnarea acestuia la o pedeapsă cu închisoarea orientată spre minimul special prevăzut de lege, cu reţinerea dispoziţiilor art. 74-76 C.pen., având în vedere faptul că inculpatul recunoaşte şi regretă fapta săvârşită, nu are antecedente penale şi doar un impuls de moment l-a determinat să acţioneze în acest mod.

Inculpatul P.T.D., având ultimul cuvânt, a arătat că recunoaşte şi regretă fapta comisă.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei penale de faţă;

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj nr. .../P/2012 din ....2013, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului P.T.D., pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat şi deosebit de grav prevăzută de art. 174 raportat la art. 175 lit. c C.pen. şi art. 176 lit. b C.pen.

S-a reţinut, în esenţă, ca stare de fapt că în data de 13.11.2012, profitând de faptul că victimele P.T. şi M.C. se aflau în stare de ebrietate şi dormeau, le-a aplicat mai multe lovituri cu o secure, producându-le leziuni care au condus la decesul acestora, una din cele două victime fiind mama sa.

Din analiza probelor administrate în cauză, respectiv declaraţiile martorilor A.I. (fila 27 d.u.p.; fila 88 dosar instanţă), I.I. (fila 28 d.u.p.; fila 91 dosar instanţă), C.C. (fila 29 d.u.p.; fila 90 dosar instanţă), Ş.S. (fila 30 d.u.p.; fila 89 dosar instanţă), procesul verbal de cercetare la faţa locului (filele 2-5 d.u.p.), procesul verbal de reconstituire (filele 45-46 d.u.p.), planşe fotografice (filele 11-17; 67-76; 79-103 d.u.p.), raportul de expertiză medico-legală psihiatrică (filele 106-108 d.u.p.), raport de constatare medico-legală -autopsie- (filele 121-124 d.u.p.) coroborate cu declaraţiile inculpatului (filele 32-35; 42-44 d.u.p; filele 92-93; 108 dosar instanţă), care a recunoscut săvârşirea faptei, instanţa reţine următoarele:

În fapt,

Inculpatul P.T.D. locuia în oraşul Ţicleni, judeţul Gorj, împreună cu mama sa victima P.T., care obişnuia să consume băuturi alcoolice şi să întreţină relaţii intime cu mai mulţi bărbaţi din oraşul Ţicleni, aspect de natură să tensioneze relaţiile acesteia cu fiul său.

În ziua de 13.11.2012, inculpatul a fost la muncă în pădure pentru a aduce lemne de încălzit acasă, de unde a revenit la domiciliul său în jurul orelor 1700. A mai stat cca. o oră să le spargă şi să le aranjeze, după care a urcat în apartamentul în care locuia împreună cu mama sa, unde a găsit-o pe aceasta şi pe M.C. întreţinând relaţii intime. A coborât din nou la locul unde avea depozitate lemnele, a consumat două pahare de ţuică şi după cca. o jumătate de oră a revenit în apartament cu o secure, unde a găsit cele două victime care dormeau, parţial dezbrăcate, în aceeaşi încăpere.

Pe fondul consumului de alcool, având în vedere conflictele anterioare, relaţia încordată cu mama sa, afecţiunea purtată tatălui, decedat în urmă cu trei ani şi starea de mânie provocată de cele văzute, inculpatul, fără a încerca să trezească cele două victime, a aplicat mamei sale mai multe lovituri cu securea în zona capului producându-i mai multe fracturi ale oaselor craniului, după care a aplicat mai multe lovituri cu aceeaşi secure şi victimei M.C..

După săvârşirea infracţiunii, inculpatul a lăsat toporul în curte, şi-a schimbat obiectele de îmbrăcăminte pe care le purtase şi a părăsit locuinţa, deplasându-se în centrul oraşului Ţicleni, după care a revenit la domiciliul său şi a dormit în altă cameră a apartamentului până în dimineaţa zilei de 14.11.2012. În jurul orelor 8:00, a sunat martorul Ş.S. căruia i-a spus că în dimineaţa acelei zile revenise la domiciliu din localitatea Rovinari şi o găsise moartă pe mama sa. La rândul său, martorul a anunţat organele de poliţie.

Potrivit raportului de constatare medico-legală (autopsie) nr. 2059/2012 din 21.01.2013, întocmit de Serviciul de Medicină Legală Gorj, moartea victimei P.T. s-a datorat hemoragiei meningo-cerebrale şi hematomului subdural, ca urmare a unui traumatism craio-cerebral produs prin agresiune. Leziunile de violenţă pe care le prezenta victima P.T. la nivelul capului puteau fi produse prin lovire cu corp tăietor - despicător (muchia toporului), cele de la nivelul cranio-cerebral având legătură de cauzalitate directă cu decesul. În sângele recoltat de la cadavru s-a identificat 1,70 g‰ alcool etilic, moartea acesteia putând data din 13.11.2012. Din raportul de constatare medico-legală (autopsie) nr. 2058/2012 emis la data de 21.01.2013 de Serviciul de Medicină Legală Gorj, rezultă că moartea victimei M.C. a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei şi dilacerării meningo-cerebrale, consecinţa zdrobirii oaselor cutiei craniene ca urmare a unui traumatism cranio-cerebral produs prin agresiune. Leziunile de violenţă au putut fi produse prin lovire cu corp tăietor - despicător (muchia toporului), cele de la nivelul cranio-cerebral având legătură de cauzalitate directă cu decesul. În sângele recoltat de la cadavru s-a identificat 2,30 g‰ alcool etilic, moartea putând data din 13.11.2012.

Susţinerea inculpatului că nu a avut intenţia iniţial de a omorî cele două victime, va fi înlăturată de instanţă, întrucât obiectul vulnerant folosit de inculpat a fost o secure, corp dur idoneu de a produce moartea, chiar folosit atipic destinaţiei sale (tăiere) iar intensitatea loviturilor aplicate a fost deosebit de mare, aceasta fiind demonstrată de leziunile cauzate (zdrobirea oaselor cutiei craniene). De asemenea, instanţa va avea în vedere şi starea de neputinţă de a se apăra a celor două victime, care se aflau în stare avansată de ebrietate şi dormeau, precum şi faptul că inculpatul nu a încercat să le trezească, profitând astfel de această stare. De altfel, având în vedere alcoolemia ridicată, este puţin probabil ca victimele, chiar dacă nu dormeau, să se fi putut apăra şi reacţiona împotriva agresorului. Această stare de neputinţă a victimelor de a se apăra excede activităţii inculpatului.

În aceeaşi ordine de idei, mai reţine instanţa că zona anatomică lezată fost una de importanţă maximă pentru organism, capul adăpostind unul dintre cele mai sensibile organe, creierul, esenţial pentru funcţiile biologice. În context, instanţa va ţine seama şi de atitudinea inculpatului ulterioară acţiunii vătămătoare, constând în părăsirea victimelor fără acordarea primului ajutor şi fără a anunţa salvarea.

Apărarea inculpatului în sensul că ar fi solicitat ulterior intervenţia salvării, însă victimele deja decedaseră, nu este relevantă, în condiţiile în care organele de poliţie au fost apelate de martorul Ş.S. a doua zi, nefiind dovedită nici o contribuţie a sa în acest sens, atitudinea pasivă fiind menţinută şi ulterior.

Inculpatul a avut o atitudine oscilantă în faţa instanţei de judecată, prevalându-se iniţial de dreptul la tăcere şi ulterior a dat declaraţii detaliate cu privire la activitatea delictuoasă.

De remarcat că, aşa cum a recunoscut şi inculpatul, în momentul agresiunii cele două victime dormeau iar în sângele recoltat de la cadavre s-a identificat alcool etilic în valori foarte mari şi a profitat de această stare de neputinţă pentru a le ucide.

Faţă de acest aspect, referitor la încadrarea juridică a faptei reţinute în actul de sesizare, instanţa reţine că aceasta este incompletă, întrucât infracţiunea a fost săvârşită profitând de starea de neputinţă de a se apăra a celor două victime, motiv pentru care, potrivit dispoziţiilor art. 334 C.pr.pen, instanţa va schimba încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, din art. 174, 175 lit. c - 176 lit. b C.pen., în art. 174-175 alin. 1 lit. c şi d, 176 alin. 1 lit. b C.pen.

Sub aspectul laturii civile, instanţa reţine că moştenitorii celor două victime, deşi legal citaţi, nu s-au prezentat în instanţă şi nu s-au constituit părţi civile în cadrul procesului penal.

În drept,

Fapta inculpatului care, în data de 13.11.2012, profitând de faptul că victimele se aflau în stare de neputinţă de a se apăra, le-a aplicat mai multe lovituri cu o secure, producându-le leziuni care au condus la decesul acestora, una din cele două victime fiind mama sa, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat şi deosebit de grav, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 174-175 alin. 1 lit. c şi d, 176 alin. 1 lit. b C.pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C.pen., referitoare la pericolul social concret al faptei, împrejurările în care aceasta a fost comisă, dar şi persoana inculpatului, care provine dintr-un mediu pauper, o familie numeroasă şi, aşa cum rezultă din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică efectuată în cauză, acesta suferă de tulburare de personalitate de tip impulsiv.

Vor fi avute în vedere vârsta tânără a inculpatului, dar şi împrejurările concrete în care a fost săvârşită fapta, inculpatul fiind deranjat de comportamentul mamei sale, victima P.T., împreună cu care locuia, acesta producându-i inculpatului o stare de mânie, având în vedere şi legăturile puternice de afecţiune pe care le-a avut inculpatul cu tatăl său. Starea de mânie fiind astfel justificată, denotă o periculozitate mai scăzută a inculpatului.

Referitor la gradul de pericol social al faptei, instanţa reţine că acesta este unul foarte ridicat, întrucât prin fapta sa inculpatul a lezat cu intenţie valoarea supremă a individului, respectiv viaţa, reacţia şi modalitatea de acţiune aleasă spontan de inculpat fiind extrem de violentă, acesta folosind obiectul vulnerant (securea) de mai multe ori asupra fiecăreia dintre cele două victime, cu consecinţa zdrobirii oaselor cutiei craniene şi pierderea vieţii victimelor.

Aşa cum s-a arătat în stare de fapt expusă, la momentul producerii faptei victimele se aflau în stare de ebrietate, P.T. având o alcoolemie de 1,70 g‰, iar M.C. o alcoolemie de 2,30 g‰ în sânge.

Instanţa va reţine că inculpatul, aşa cum rezultă din probele administrate în cauză, avea reale dificultăţi de a menţine relaţii stabile cu anturajul său, având un grad scăzut de integrare socială, nu are instrucţie şcolară solidă, absolvind doar 7 clase, nu are un loc de muncă, însă obişnuia să muncească în diverse gospodării pentru întreţinerea sa şi a mamei sale, banii câştigaţi dându-i acesteia. P.T.D. este o persoană timidă, introvertită, solitară, nu are antecedente penale, nu are ocupaţie, are vârsta de 24 de ani, a absolvit 7 clase şi pe parcursul cercetărilor a avut o atitudine relativ sinceră. Mai reţine instanţa că din concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică efectuată în cauză, rezultă că inculpatul P.T.D. prezintă diagnosticul tulburare de personalitate de tip impulsiv şi păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale, însă acesta are discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat.

Referitor la profilul moral al inculpatului, acesta a fost caracterizat în termeni favorabili de către autorităţile de la locul de domiciliu, aşa cum rezultă şi din adresa nr. ...../...2013 aflată la fila 107 din dosar, şi de către martorii audiaţi în cursul cercetării judecătoreşti, reţinându-se că acesta era muncitor, nu provoca scandaluri, obişnuia să meargă la muncă cu ziua şi nu obişnuia să consume băuturi alcoolice.

În ceea ce priveşte solicitarea apărătorului inculpatului de a se reţine în cauză dispoziţiile art. 74-76 C.pen., dată fiind recunoaşterea faptei, instanţa reţine că atitudinea finală de regret a inculpatului nu poate fi considerată o performanţă civică ci, mai degrabă, o stare de normalitate în contextul gravităţii extreme a infracţiunii comise aşa că, această recunoaştere nu poate primi semnificaţia circumstanţei atenuante precitate.

Referitor la conduita postfactuală a inculpatului, instanţa reţine că aceasta nu este de natură să impună în favoarea sa circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. c C.pen. Se observă că acesta, după incident, nu a încercat să acorde ajutor victimelor, şi, aşa cum a declarat şi în faţa instanţei, nu a anunţat salvarea, întrucât s-a asigurat că cele două victime decedaseră.

Instanţa reţine că semnificaţia conţinutului circumstanţelor judiciare atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a şi c C.pen. în prezenta cauză nu îşi au aplicabilitatea, în raport de persoana inculpatului, deoarece recunoaşterea finală nu constă numai în lipsa antecedentelor penale, ce constituie o stare de normalitate, ci şi în o atitudine corectă faţă de familie şi întreg contextul relaţiilor sociale pe care inculpatul nu a dovedit-o.

Instanţa va avea în vedere şi va sigura un echilibru între criteriile de individualizare a pedepsei şi scopul acesteia, întrucât o judecată echitabilă trebuie să aibă ca finalitate realizare unei proproţionalităţi juste corespunzătoare faptei comise şi vinovăţiei inculpatului, reeducarea şi reinserţia socială a acestuia, în restabilirea ordinii de drept prin stabilirea unei pedepse de o manieră care să funcţioneze ca o forţă socială şi pedagocică în societate, în consonanţă cu dispoziţiile art. 52 şi 72 C.pen.

Aşa încât, îi va fi stabilită inculpatului o pedeapsă privativă de libertate în cuantum moderat. Aceleaşi considerente vor fi avute în vedere şi la stabilirea pedepsei complementare şi accesorii ce urmează a fi stabilite inculpatului.

Referitor la pedeapsa complementară, instanţa reţine că în cauză trebuie interzis dreptul de a alege şi a fi ales în autorităţile publice prevăzut de art. 64 alin. 1 lit. a C.pen., pentru considerentele ce succed.

Având în vedere că inculpatul a comis o infracţiune deosebit de gravă, respectiv omor calificat, instanţa reţine că acestă faptă relevă fără echivoc că inculpatul nu are capacitatea de a aprecia asupra unor valori fundamentale, cum este viaţa.

Este adevărat că într-o societate democratică şi dreptul la alegeri libere este o valoare fundamentală. Însă, din moment ce inculpatul nu are maturitatea de a respecta dreptul la viaţă a celor mai apropiaţi semeni, acesta fiind unul din motivele pentru care va fi lipsit de libertate până la executarea pedepsei, se impune în mod rezonabil conclzia că inculpatul nu este în măsură să aprecieze asupra modului cum este guvernată ţara şi să-şi exprime opinia la alegerea corpului legislativ. În acest mod s-a pronunţat instanţa supremă prin decizia nr. 623/2007, când a analizat oportunitatea pedepsei accesorii, în sensul interzicerii dreptului de a alege.

Prin urmare, instanţa apreciază că este proproţională şi justificată măsura interzicerii drepturilor sale electorale pe durata executării pedepsei principale, având în vedere dispoziţiile art. 64 alin. 2 C.pen.

În consecinţă, instanţa îi va stabili inculpatului pedeapsa complementară, interzicându-i exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a şi b C.pen.

Dată fiind pedeapsa privativă de libertate ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanţa îi va aplica acestuia şi pedeapsa accesorie prevăzută de art. 71 C.pen., interzicându-i acestuia drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a şi b C.pen. pe toată durata pedepsei principale.

Întrucât inculpatul a fost reţinut la data de 14.11.2012 şi ulterior arestat, măsură ce a fost menţinută până în prezent, instanţa, potrivit dispoziţiilor art. 88 C.pen. va deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 14.11.2012 la 30.04.2013 (la zi).

Cu privire la măsura arestării preventive, instanţa reţine că temeiurile care au stat la baza luării acesteia prin încheierea nr. ... din .....2012 nu au dispărut şi nici nu s-au modificat, în cauză subzistând temeiurile prevăzute de art. 148 alin. 1 lit. f C.pr.pen. iar durata arestării preventive este una rezonabilă, în sensul dispoziţiilor art. 5 alin. 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, nelegitimând înlocuirea acestei măsuri cu una mai puţin severă, fapt pentru care în temeiul art. 350 C.pr.pen. această măsură va fi menţinută.

Ca urmare a condamnării inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat şi deosebit de grav, instanţa, potrivit art. 7 din Legea nr. 76/2008 va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a sentinţei în vederea introducerii acestora în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

Aşa cum s-a arătat în starea de fapt, inculpatul s-a folosit la comiterea omorului de o secure, motiv faţă de care în temeiul art. 118 alin. 1 lit. b C.pen. va confisca de la inculpat securea cu coada din lemn, cu lungimea de 1 m, depusă la camera de corpuri delicte a Tribunalului Gorj.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 109 alin. 3 C.pr.pen. următoarele bunuri depuse la camera de corpuri delicte a Tribunalului Gorj în plicuri de hârtie, ce constituie mijloace de probă, vor rămâne ataşate la dosarul cauzei: plic de hârtie nr. 1, ce conţine rest de ţigară ,,Winchester”, găsit lângă laba piciorului drept a victimei P.T., sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”; plic de hârtie nr. 2, ce conţine rest de ţigară găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”; plic de hârtie nr. 3, ce conţine rest de ţigară, găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”; plic de hârtie nr. 4, ce conţine rest de ţigară găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”; plic de hârtie nr. 5, ce conţine rest de ţigară găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”; plic de hârtie nr. 6, ce conţine rest de ţigară găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”; plic de hârtie nr. 8, ce conţine pachet de ţigări ,,Winchester” gol, găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”; plic de hârtie nr. 9, ce conţine 6 filtre de ţigară, găsite pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”; plic de hârtie nr. 10, ce conţine o bluză albă cu imprimeu floral, găsită pe o ladă de haine, aflată în stânga uşii dormitorului în care se aflau cele două victime, ce prezintă urme de sânge, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”; plic de hârtie nr. 12, ce conţine o pereche de pantaloni tip ,,bermude” de culoare verde, ce au fost identificaţi pe inculpat, prezentând urme de sânge, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”; plic de hârtie nr. 13, ce conţine un tricou de culoare verde cu dungi verticale de culoare neagră, indicat de inculpat lângă soba din dormitorul situat în partea dreaptă a uşii de acces în imobil, ce prezintă pete de culoare brun-roşcate, cu aspect de sânge, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”; cutie de carton nr. 14 ce conţine o pereche de ghete - culoare neagră cu şiret, pe care inculpatul le-a avut în picioare la data de 13.11.2013, găsită sub o masă în dormitorul din partea dreaptă a uşii de acces în imobil, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”; cutie de carton nr. 15 ce conţine 3 pahare din sticlă, o cană şi o sticlă PET de 1,5 l, ridicate de pe masa din dormitorul unde au fost găsite victimele, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”, conform adresei din 04.02.2013.

Având în vedere faptul că telefonul mobil marca ,,Nokia”, de culoare neagră, găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”, în conformitate cu dispoziţiile art. 109 alin. 4 C.pr.pen. va fi restituit moştenitorilor părţii vătămate M.C., după rămânerea definitivă a sentinţei, întrucât acestea nu au fost folosite ca mijloace materiale de probă.

Sub aspectul laturii civile, instanţa reţine următoarele:

Întrucât în actul de sesizare al instanţei nu au fost identificaţi moştenitorii victimelor, instanţa, înainte de citirea actului de sesizare, a stabilit că moştenitorii victimelor P.T. şi M.C. sunt: B.C., U.N., P.D., D.M., P.N., P.S., L.V. şi M.C.. Dat fiind faptul că, până la citirea actului de sesizare al instanţei, moştenitorii celor două victime nu au precizat cuantumul despăgubirilor civile şi nu au depus înscrisuri justificative, deşi au fost citaţi cu această menţiune, instanţa va lua act că aceştia nu s-au constituit părţi civile în cauză.

Văzând şi dispoziţiile art. 191 C.pr.pen. privind cheltuieli judiciare statului,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În baza art. 334 C.pr.pen. schimbă încadrarea juridică a faptei de omor calificat şi deosebit de grav, prevăzută şi pedepsită de art. 174, 175 lit. c - 176 lit. b C.pen. pentru care inculpatul P.T.D. a fost trimis în judecată în infracţiunea de omor calificat şi deosebit de grav, prevăzută şi pedepsită de art. 174-175 alin. 1 lit. c şi d, 176 alin. 1 lit. b C.pen.

În baza art. 174-175 alin. 1 lit. c şi d, 176 alin. 1 lit. b C.pen. condamnă inculpatul P.T.D., în prezent deţinut în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Craiova, la:

- 21 (douăzecişiunu) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat şi deosebit de grav împotriva părţilor vătămate P.T. şi M.C. şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a şi b C.pen. pe o durată de 6 (şase) ani, pedeapsă complementară.

În baza art. 71 C.pen. interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a şi b C.pen.

În baza art. 88 C.pen. deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la .....2012 la .....2013 (la zi).

În baza art. 350 alin. 1 C.pr.pen. menţine măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a sentinţei în vederea introducerii acestora în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 118 alin. 1 lit. b C.pen. confiscă de la inculpat o secure cu coada din lemn, cu lungimea de 1 m, depusă la camera de corpuri delicte a Tribunalului Gorj.

În baza art. 109 alin. 3 C.pr.pen. următoarele bunuri depuse la camera de corpuri delicte a Tribunalului Gorj în plicuri de hârtie, constituie mijloace de probă şi rămân ataşate la dosarul cauzei:

- plic de hârtie nr. 1, ce conţine rest de ţigară ,,Winchester”, găsit lângă laba piciorului drept a victimei P.T., sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”;

- plic de hârtie nr. 2, ce conţine rest de ţigară găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”;

- plic de hârtie nr. 3, ce conţine rest de ţigară, găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”;

- plic de hârtie nr. 4, ce conţine rest de ţigară găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”;

- plic de hârtie nr. 5, ce conţine rest de ţigară găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”;

- plic de hârtie nr. 6, ce conţine rest de ţigară găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”;

- plic de hârtie nr. 8, ce conţine pachet de ţigări ,,Winchester” gol, găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”;

- plic de hârtie nr. 9, ce conţine 6 filtre de ţigară, găsite pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”;

- plic de hârtie nr. 10, ce conţine o bluză albă cu imprimeu floral, găsită pe o ladă de haine, aflată în stânga uşii dormitorului în care se aflau cele două victime, ce prezintă urme de sânge, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”;

- plic de hârtie nr. 12, ce conţine o pereche de pantaloni tip ,,bermude” de culoare verde, ce au fost identificaţi pe inculpat, prezentând urme de sânge, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”;

- plic de hârtie nr. 13, ce conţine un tricou de culoare verde cu dungi verticale de culoare neagră, indicat de inculpat lângă soba din dormitorul situat în partea dreaptă a uşii de acces în imobil, ce prezintă pete de culoare brun-roşcate, cu aspect de sânge, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”;

- cutie de carton nr. 14 ce conţine o pereche de ghete - culoare neagră cu şiret, pe care inculpatul le-a avut în picioare la data de 13.11.2013, găsită sub o masă în dormitorul din partea dreaptă a uşii de acces în imobil, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”;

- cutie de carton nr. 15 ce conţine 3 pahare din sticlă, o cană şi o sticlă PET de 1,5 l, ridicate de pe masa din dormitorul unde au fost găsite victimele, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”, conform adresei din 04.02.2013.

În baza art. 109 alin. 4 C.pr.pen. restituie telefonul mobil marca ,,Nokia”, de culoare neagră, găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliţia Română”, moştenitorilor părţii vătămate M.C..

Ia act că moştenitorii victimelor nu s-au constituit părţi civile în cauză.

În baza art. 189 şi art. 191 C.pr.pen. obligă inculpatul la 1.200 lei cheltuieli judiciare statului, din care 500 lei onorariu apărători din oficiu, ce va fi avansat din fondurile Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti către Baroul Gorj.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunţată de în şedinţa publică din .....2013.

Domenii speta

Spete similare