Dosar nr.
Cod operator: 2443
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentinţa nr.358
Şedinţa publică din data de 20 Februarie 2014
Completul constituit din:
PREŞEDINTE
Asistent judiciar
Asistent judiciar
Grefier
Pe rol fiind judecarea acţiunii formulate de reclamantul O R împotriva pârâtului P C.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns avocat PC, pentru pârâtul P C, lipsă fiind reprezentantul reclamantului O R.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă după care:
Avocat P C pentru pârâtul P C a depus la dosar, în copie, contractul de management al pârâtului, fisa postului pârâtului si sentinţa nr.966/2012 pronunţată de C A Craiova în dosarul nr..
Faţă de actele depuse, ce atestă calitatea pârâtului de funcţionar public, reprezentantul pârâtului a solicitat admiterea excepţiei necompetenţei Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj şi trimiterea dosarului către Secţia Contencios Administrativ Fiscal din cadrul Tribunalului Gorj.
Instanţa reţine cauza pentru soluţionarea acestei excepţii.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalul Gorj-Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale la data de _________, sub nr.______________, reclamantul O R a chemat în judecată pârâtul P C, solicitând ca prin sentinţa ce va pronunţa să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 68511 lei, reprezentând prejudiciu patrimonial creat ca urmare a încasării de stimulente în octombrie şi decembrie 2010 şi în perioada ianuarie 2011- august 2013, precum si obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că pârâtul este angajat în cadrul PR si că, în urma unui raport al Curţii de Conturi a României –Camera de Conturi Gorj, s-a constatat existenţa unui prejudiciu ca urmare a plăţii unor drepturi de natură salarială, fiind emisă decizia...
Ulterior, pentru punerea în aplicare a acestei decizii, O R a emis dispoziţia nr.471/29.07.2013, după care a fost emis procesul-verbal nr.19971/26.03.2013 prin care s-a constatat că acesta datorează suma de 685.11 lei.
Reclamantul a învederat, de asemenea, că au fost încălcate dispoziţiile art.8 din O.G.6/2007, art.10 din O.G. 10/2008, art.30 din Legea 330/2009, art.227 din OG nr.92/2003.
De asemenea, reclamantul a precizat că, potrivit Regulamentului de organizare si funcţionare al aparatului propriu de specialitate al primarului, valabil începând cu data de 01.01.2008 si aprobat prin H.C.L. nr.2/29.01.2008, doar Biroul de Taxe si Impozite are atribuţii în administrarea creanţelor fiscale, iar pârâtul a făcut parte din Biroul Contabilitate. Totodată, includerea în salariul de bază a stimulentelor aferente lunii octombrie 2010 s-a făcut şi pentru personalul care nu are atribuţii în administrarea creanţelor fiscale, contrar prevederilor art.14 din Legea nr.285/2010. Conform art.1 alin.3 si art.227 alin.4 din OG nr.92/2003, beneficiază de drepturile băneşti acordate din fondurile de stimulente doar organele fiscale din compartimentele de specialitate cu atribuţii in administrarea creanţelor fiscale.
In drept, s-au mai invocat dispoziţiile art.254 şi art.256 Codul muncii.
Legal citat, pârâtul P C a formulat întâmpinare prin care a arătat că cererea nu este întemeiată, având în vedere că fondul de stimulente constituit nu s-a modificat, iar aceste stimulente s-au acordat prin includerea în salariul de bază, fiind aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli al oraşului R.
A mai precizat că activitatea Biroului de taxe si Impozite Locale nu se desfăşoară izolat, fiind determinată de activitatea altui compartiment(juridic, fond locativ, contabilitate, autorizări etc.). Prin faptul că suma a fost împărţită la 40 de persoane, în loc de 9 nu s-a produs nici un prejudiciu autorităţii publice, iar prin activitatea pe care a desfăşurat-o în cadrul Compartimentului Autorizări a adus o contribuţie efectivă la încasarea taxelor locale, urmare a diverselor autorizaţii emise.
De asemenea, a susţinut că acordarea stimulentelor în octombrie şi decembrie 2010 este legală, având în vedere si faptul că dispoziţiile de acordare beneficiază de prezumţia de legalitate, nefiind atacate la instanţa de contencios administrativ.
În ceea ce priveşte sumele acordate cu titlu de stimulente, incluse în salariu începând cu ianuarie 2011, s-a arătat că se justifică acordarea lor prin aplicarea art.14 din Legea nr.285/2010, ce prevede că salariile de bază se calculează prin includerea in acestea a nivelului mediu a acestor drepturi băneşti aferente lunii octombrie. De altfel, nici Camera de Conturi nu a contestat procedura de preluare ca bază de calcul pentru reîncadrarea in luna ianuarie 2011 a sumelor primite in luna octombrie 2011, inclusiv a stimulentelor. Drepturile băneşti a căror restituire se solicită au fost cuprinse si aprobate in bugetul de venituri si cheltuieli al fiecărui an, suma aprobată în buget la categoria cheltuieli salariale, nefiind depăşită, iar hotărârea consiliului local privind aprobarea acestor bugete nu a fost anulată.
Totodată, dispoziţia emisă de primar privind drepturile salariale, inclusiv stimulentele, dispoziţie cu caracter individual, produce efecte de la momentul comunicării persoanei interesate, pana la momentul încetării acestora, care, de regulă, se face de către organul emitent, de organul ierarhic superior sau de instanţele de judecată, iar legalitatea deciziei de stabilire a drepturilor salariale nu poate fi analizată decât de instanţa de judecată, nu de alte organe cu activitate jurisdicţională, cum este Curtea de Conturi.
Pârâtul a mai invocat faptul că suma imputată este mult prea mare faţă de suma efectiv primită, precum si incidenta prevederilor art.2 din Legea nr.84/2012 privind amnistia fiscală.
În probaţiune, reclamantul a depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: adresa nr.20626/03.09.2013 emisă de P O, proces-verbal nr.19971/26.08.2013, decizia nr.1931/2013 emisa de Camera de Conturi, dispoziţia nr.471/29.07.2013 emisă de P O R, adresa nr.2097/03.12.2012 emisă de Conturi, decizia nr.2096/2012 emisă de Camera de Conturi, dispoziţia nr.56/27.01.2011 emisă de P O.
Pârâtul a depus la dosar, în copie: contractul de management al pârâtului, fisa postului pârâtului si sentinţa nr.966/2012 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr.1764/54/2012.
Analizând actele şi lucrările dosarului, sub aspectul excepţiei de necompetenţă funcţională a Secţiei Conflicte de Muncă si Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj, invocată de pârât, instanţa reţine următoarele:
În baza art.248 alin.1 din noul Cod de procedură civilă, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi de fond ce fac de prisos cercetarea în fond a pricinii.
În octombrie 2010, decembrie 2010 şi în perioada ianuarie 2011-august 2013, pârâtul Podaru Constantin a avut funcţia de manager public în cadrul P O R, în baza contractului de management nr.19141/05.11.2007(filele nr.60-64 din dosar).
În aceasta calitate, susţine reclamantul, pârâtul a primit, în mod necuvenit, drepturi salariale cu titlu de stimulente, în cuantum de 68.511 lei, restituirea acestei sume făcând obiectul prezentei cauzei.
Funcţia de manager public este o funcţie publică. Titularul acestei funcţii îndeplineşte, în baza art. 112 din Legea nr.215/2001, atribuţii speciale de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes local, fiind numit si eliberat din funcţie de primar.
În anexa la Legea nr.188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, privind lista cuprinzând funcţiile publice, la pct.II lit.C se prevede in mod expres că funcţia de manager public ca fiind o funcţie publică specifică.
Prevederile art.109 din Legea 188/1999 stabilesc că ,,toate cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe”.
Obiectul litigiului priveşte raporturile de serviciu ale pârâtului, funcţionar public, iar prin nicio altă dispoziţie legală nu se stabileşte competenta unei alte instanţe în soluţionarea unor litigii privind raporturile de serviciu ale funcţionarului public, de natura celui de faţă.
Astfel, faţă de considerentele de fapt şi de drept mai sus expuse, se va admite excepţia necompetenţei funcţionale a Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj, invocata de pârât, si se va declina competenta de soluţionare a cauzei în favoarea Secţiei Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Gorj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite excepţia necompetenţei functionale a Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj, invocată de pârât.
Declină competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul O R si pe pârâtul P Cj, în favoarea Secţiei Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Gorj.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţa publică de astăzi, 20.02.2014, la Tribunalul Gorj.
Preşedinte, Asistent judiciar, Asistent judiciar, Grefier,
Judecătoria Medgidia
pretentii.clauze abuzive penalitati
Judecătoria Moinești
Pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare cumpărare
Judecătoria Bălcești
Revizuire- tardivitate
Tribunalul Argeș
anulare act administrativ
Tribunalul Teleorman
Acţiune în anulare