Plângere împotriva soluţiilor dispuse de procuror – soluţii dispuse de instanţa de judecată în urma admiterii plângerii; indicarea expresă a actelor procedurale pe care organul de urmărire penală trebuie să le efectueze; Infracţiunea de înşelăciune ...

Sentinţă penală 124 din 01.03.2011


4. Domeniu asociat – Drept penal. Drept procesual penal.

Tip document – sentinţă

Plângere împotriva soluţiilor dispuse de procuror – soluţii dispuse de instanţa de judecată în urma admiterii plângerii; indicarea expresă a actelor procedurale pe care organul de urmărire penală trebuie să le efectueze;

Infracţiunea de înşelăciune în convenţii – criterii de apreciere a contribuţiei făptuitorului la comiterea faptei; posibilitatea de a reţine lipsa contribuţiei unui făptuitor la comiterea infracţiunii de înşelăciune de către un grup infracţional în situaţia neidentificării membrilor grupului.

Sentinţa penală nr. 124/01.03.2011, Dosar nr. 10317/99/2010

Prin plângerea înregistrată iniţial pe rolul Judecătoriei Iaşi la data de 12.05.2010 (şi cu privire la care s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Tribunalului Iaşi prin sentinţa penală nr. 2734/15.10.2010 a Judecătoriei Iaşi) şi pe rolul Tribunalului Iaşi la data de 23.12.2010, petenta ANAF, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Iaşi, a criticat soluţia dispusă de procuror în dosarul nr. 603/P/2006 pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea plângerii petenta a susţinut că a promovat sesizare penală împotriva numitului P.F., administrator la SC S. SRL Iaşi, după ce organele de inspecţie fiscală au fost în imposibilitate de a contacta pe reprezentanţii societăţii comerciale, la sediul declarat al societăţii figurând o altă societate comercială. Susţine petenta că în urma unei solicitări din partea Gărzii Financiare Iaşi s-a demarat un control la SC S. SRL pentru a se verifica realitatea operaţiunilor comerciale derulate cu SC A.I. SRL Buzău, inspectorii fiscali stabilind că facturile privind livrarea unor mărfuri nu au fost înregistrate în contabilitatea societăţii, producându-se bugetului de stat un prejudiciu în valoare de 71664 lei. Intimatul, în calitate de administrator al SC S. SRL, nu a declarat datoriile la bugetul consolidat al statului, s-a sustras de la verificarea fiscală, a declarat inexact sediul societăţii, actul de sediu fiind expirat încă din data de 01.08.2006, fapte ce se circumscriu infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 lit. a, b şi f din legea 241/2005. De aceea, soluţia procurorului de caz, de scoatere de sub urmărire penală a numitului P.F. pentru infracţiunea de înşelăciune şi neîncepere a urmării penale pentru infracţiunea de evaziune fiscală, soluţie considerată legală şi temeinică de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi, nu este bazată pe o analiză temeinică a susţinerilor petentei, în condiţiile în care intimatul este administrator şi asociat unic al SC S. SRL, activitatea acestuia fiind desfăşurată cu scopul evident de a prejudicia bugetul de stat.

La dosarul cauzei a fost ataşată copie după plângerea adresată de petentă prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi, soluţia dată de acesta plângerii formulate, precum şi dosarul de urmărire penală nr. 603/P/2006.

Intimatul P.F. a fost legal citat pe parcursul procedurii la domiciliul care rezultă din actele dosarului de urmărire penală, domiciliu verificat la SEIP de către instanţă, însă nu s-a prezentat pentru a formula probatorii în apărare.

Petenta nu a solicitat instanţei administrarea de probatorii în susţinerea plângerii formulate.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma disp. art. 2781 C.proc.pen., instanţa reţine că plângerea formulată este fondată şi urmează a fi admisă, pentru următoarele considerente:

În perioada 2006-2008 mai multe societăţi comerciale au formulat plângeri la organele de urmărire penală, reclamând comiterea unor fapte de înşelăciune de către reprezentanţii SC S. SRL Iaşi.

Din verificările efectuate de organele de poliţie a rezultat că intimatul P.F. a preluat SC S. SRL printr-un contract de cesiune de părţi sociale încheiat cu numiţii B.S. şi B.A.. În urma acestei preluări, intimatul P.F. a devenit asociat unic şi administrator al SC S. SRL Iaşi, potrivit menţiunilor înregistrate la ORC. Societatea comercială stabilindu-şi sediul în Iaşi, contractul de închiriere a spaţiului fiind valabil un an. În fapt, conform declaraţiilor numitului V.G., proprietarul spaţiului închiriat de SC S. SRL, societatea nu a funcţionat efectiv în acest spaţiu decât o perioadă foarte scurtă de timp.

După preluarea de către intimatul P.F. a societăţii comerciale, acesta s-a angajat în derularea unor relaţii comerciale cu alte societăţi comerciale din mai multe judeţe ale ţării. Astfel, reprezentanţii societăţii comerciale ieşene făceau comenzi pentru diferite mărfuri, mărfuri care le erau livrate, erau preluate de diverse persoane care se recomandau ca reprezentanţi sau împuterniciţi ai SC S. SRL şi erau depozitate în diverse locaţii din Iaşi. Pentru plata mărfurilor au fost emis file CEC, care însă au fost refuzate la plată pentru lipsă de disponibil, beneficiarii nemaireuşind să comunice ulterior cu persoanele care au efectuat comenzile sau să identifice locaţia unde au transportat mărfurile comandate, reprezentanţii societăţilor comerciale astfel înşelate formulând plângeri penale împotriva administratorului SC S. SRL, respectiv intimatul P.F..

Astfel, au fost reunite pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi plângerile formulate de SC U. SRL Odorheiu Secuiesc, SC G. SRL Reşiţa, SC D. SRL Giurgiu, SC P.C. SRL Timişoara, SC A. SRL Călăraşi, SC B. & Co SRL Baia Mare, SC E. SRL Cluj, SC S. SRL Lugoj, SC M.P. SRL Timişoara, SC S. SA Gherla şi SC P.E. Salonta, în unele dintre aceste cauze, înregistrate iniţial pe rolul organelor judiciare de la sediile societăţilor păgubite, fiind începută urmărirea penală împotriva intimatului P.F. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. 1-4 C.pen.

În urma cercetărilor efectuate de organele de urmărire penală nu au putut fi identificate persoanele care au concurat la desfăşurarea activităţii infracţionale, la inducerea în eroare a societăţilor comerciale păgubite, singurul nume cert identificat fiind cel al administratorului societăţii, intimatul P.F.. De asemenea, actele societăţii SC S. SRL nu au putut fi verificate, sediul declarat de societate fiind fictiv, societatea nedepunând situaţiile financiare, fiind declarată dizolvată şi intrând în lichidare, lichidator judiciar fiind numită S. IPURL , conform încheierii nr. 6223/09.07.2007.

Organele de urmărire penală au dispus efectuarea unor constatări tehnico-ştiinţifice cu privire la instrumentele de plată emise de SC S. SRL pentru plata mărfurilor comandate, potrivit rapoartelor întocmite în cauză rezultând că intimatul P.F. a executat semnătura de pe instrumentele de plată transmise SC G. SRL şi SC D. SRL şi a completat date de pe instrumentele de plată transmise SC S. SRL şi SC S. SA.

În aceste condiţii, rezultând că intimatul a participat la activitatea infracţională desfăşurată în scopul păgubirii societăţilor comerciale care au formulat plângere, susţinerea procurorului din rezoluţia nr. 603/P/2006 din 23.04.2009 că intimatul „nu a participat la activitatea de păgubire a societăţilor comerciale” reclamante este neîntemeiată. Într-adevăr, nici una dintre persoanele audiate, persoane care au transportat şi predat reprezentanţilor SC S. SRL Iaşi mărfurile comandate nu a identificat pe intimat ca fiind prezent la recepţia mărfurilor. Dar, cât timp în actele oficiale intimatul P.F. apare ca fiind unicul asociat şi administrator al SC S. SRL, cât timp a semnat şi completat unele dintre instrumentele de plată reclamate în cauză, el fiind şi cel care a încheiat contractul de închiriere pentru sediul societăţii cu numitul V.G., nu se poate susţine că acesta nu a participat deloc la activitatea infracţională ce face obiectul cauzei instrumentate de organele de urmărire penală şi că alte persoane s-au folosit de numele său în desfăşurarea acestei activităţi.

Din actele de urmărire penală efectuate până la aceste moment pare a fi reală susţinerea procurorului că în cauză se conturează o „schemă infracţională” notorie, dar nu se poate reţine că intimatul P.F. nu a participat la activitatea infracţională ce pare desfăşurată de un grup de persoane cât timp aceste persoane nu au fost identificate şi audiate pentru stabilirea contribuţiei fiecăruia la operaţiunea ilicită, cât timp, oficial şi legal, intimatul apare ca fiind unicul reprezentant al societăţii comerciale în numele căreia au fost desfăşurate tranzacţiile ilicite, a participat la comiterea unora dintre actele materiale (cel puţin patru, dacă avem în vedere doar rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică) şi nu a fost identificat şi audiat în cauză de organele judiciare, fiind o persoană reală (o confirmă datele SEIP şi mandatul existent pe numele său) şi nu fictivă.

În cauză au fost efectuate acte premergătoare cu privire la comiterea de către intimatul P.F. a infracţiunii de evaziune fiscală, infracţiune sesizată organelor de urmărire penală de petenta ANAF. Deşi sesizarea vizează comiterea de către intimat a infracţiunilor prev. de art. 9 lit. b şi f din legea 241/2005, organele fiscale descoperind cu ocazia unui control efectuat la o altă societate comercială că SC S. SRL a emis trei facturi fiscale către această societate, fără a se putea stabili dacă aceste facturi au fost înregistrate în contabilitatea societăţii deoarece reprezentanţii SC S. SRL nu au răspuns solicitării organelor fiscale de a le pune la dispoziţie documentele societăţii, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimatul P.F. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 9 lit. c din legea 241/2005.

Este adevărat că procurorul nu este ţinut de încadrarea juridică dată faptei reclamate de petentă însă nu a arătat de ce în cauză nu sunt întrunite elementele infracţiunilor reclamate de aceasta sau de ce activitatea desfăşurată de intimat nu se poate circumscrie acestor infracţiuni.

Reală este susţinerea procurorului că organele fiscale au calculat un prejudiciu estimativ, plecând de la prezumţia neînregistrării veniturilor în contabilitatea societăţii, însă imposibilitatea organelor fiscale de a verifica actele societăţii este sancţionată de lege tot ca infracţiune de evaziune fiscală, neputându-se invoca un comportament ilicit pentru sustragerea de la răspundere penală. Ori, cât timp în toate actele oficiale intimatul P.F. este asociat unic şi administrator al SC S. SRL, acestuia revenea obligaţia de a organiza contabilitatea societăţii (art. 10 , legea 82/1991) şi de a pune la dispoziţia organelor fiscale actele societăţii în vederea efectuării verificărilor financiare şi fiscale, sustragerea de la îndeplinirea acestei ultime obligaţii constituind infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 lit. f din legea 241/2005.

Întrunirea elementelor constitutive ale acestei infracţiuni este evidentă la acest moment în cauză, din actele de urmărire penală efectuate cu privire la plângerile vizând comiterea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave rezultând că sediul societăţii declarat de intimatul P.F. la ORC a fost unul fictiv. Ori, procurorul nu a dispus o soluţie şi cu privire la această infracţiune şi nici cu referire la infracţiunea prev. de art. 9 lit. b din legea 241/2005 reclamată de petentă, în condiţiile în care nu s-au făcut demersuri suficiente pentru a se identifica actele societăţii comerciale. Este adevărat că la momentul sesizării organele fiscale nu verificaseră evidenţele societăţii pentru a putea fi analizate elementele infracţiunii prev. de art. 9 lit. b, dar refuzul de a pune la dispoziţia acestora actele societăţii, în anumite condiţii, poate constitui o altă infracţiune, cea prevăzută de art. 4 din legea 241/2005, posibilitate pe care organele de urmărire penală nu au analizat-o.

Evident că după completarea actelor de urmărire penală procurorul va reanaliza întrunirea elementelor constitutive ale acestor infracţiuni, elementele identificate de instanţă la acest moment putând fi infirmate prin administrarea de probatorii, dar datele cauzei de faţă nu pot conduce la concluzia că intimatul P.F. nu a participat în nici un fel la activitatea infracţională reclamată de societăţile comerciale păgubite sau de organele fiscale ale statului, existând dimpotrivă suficiente elemente pentru a-l considera participant activ la această operaţiune şi fiind legal unicul răspunzător în faţa organelor statului pentru activitatea SC S. SRL. 

 Faţă de aceste considerente, instanţa va admite plângerea formulată de petenta ANAF, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Iaşi, împotriva rezoluţiei Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi din data de 28.04.2009, dată în dosar nr. 603/P/2006, menţinută prin rezoluţia prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi nr. 189/II/2/2010 din data de 19.03.2010, rezoluţii pe care le va  desfiinţa şi va trimite cauza Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi pentru redeschiderea şi, respectiv, începerea urmăririi penale faţă de intimatul P.F., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 şi 5 C.pen., şi evaziune fiscală, prev. de art. 9 lit. b şi f din legea 241/2005.

În vederea dispunerii unei soluţii legale şi temeinice în cauză, organele de urmărire penală vor desfăşura acte de urmărire penală în vederea stabilirii activităţii infracţionale a intimatului şi a identificării şi stabilirii grupului infracţional din care acesta a făcut parte, respectiv:

- prezentarea numitului V.G. pentru recunoaştere după fotografii a intimatului P.F.;

- audierea numiţilor B.S. şi B.A. cu privire la condiţiile în care au ajuns să cesioneze SC S. SRL intimatului P.F. şi la condiţiile în care primul a ridicat formulare şi chitanţe de facturi fiscale folosite de intimat ulterior cesionării societăţii;

- identificare şi audiere intimat şi celelalte persoane din anturaj prin verificări la SEIP, reţeaua ANP şi Poliţia de Frontieră (verificări urmate de răspunsul acestor autorităţi, nu simple adrese cum sunt cele din dosarul cauzei);

- verificări cu privire la posibilitatea existenţei şi a altor părţi vătămate având în vedere incidentele de plată înregistrate la BNR (f. 208-213);

- verificarea stadiului mandatului emis pe numele intimatului P.F. de Tribunalul Vaslui;

- contactare lichidator S. IPURL pentru precizări cu privire la situaţia societăţii SC S. SRL şi documentele privind activitatea acesteia;

- orice alte activităţi de investigare în vederea identificării persoanelor care au participat alături de intimatul P.F. la activitatea infracţională ce face obiectul dosarului nr. 603/P/2006.