Infracţiunile de trafic de droguri şi spălare de bani - încadrarea juridică a faptei de a cumpăra un bun cu bani proveniţi din săvârşirea unei infracţiuni prevăzute de legea nr. 143/2000.

Infracţiunile de trafic de droguri şi spălare de bani - încadrarea juridică a faptei de a cumpăra un bun cu bani proveniţi din săvârşirea unei infracţiuni prevăzute de legea nr. 143/2000.

Confiscare - bunurile imobile care au fost dobândite în parte prin sume de bani provenite din traficul de droguri nu pot fi confiscate; instanţa va dispune confiscarea prin echivalent a sumelor de bani provenite din traficul de droguri şi care fac obiectul infracţiunii de spălare de bani, în temeiul dispoziţiilor art. 33 din legea nr. 656/2002, modificată şi republicată, art. 17 alin. 2 din legea nr. 143/2000 şi a art. 118 lit. e Cod penal.

Sentinţa penală nr. 83/25.02.2013, Dosar nr. 10933/99/2012

În actul de sesizare a instanţei de judecată s-a reţinut că „ în perioada decembrie 2011 – iunie 2012, inculpatul B.G. , împreună  cu sau prin intermediul numitului PAP au comercializat pe raza mun. Iaşi, însemnate cantităţi de droguri de risc, respectiv cannabis, iar în luna iunie 2012, inculpaţii B.G. şi  ROC  au introdus în ţară cantitatea de 1233,5 grame de cannabis, pe care au procurat-o din Spania. S-a reţinut de asemenea prin actul de sesizare al instanţei că în luna iunie 2012, inculpatul ROC a deţinut la domiciliul său, cantitatea de 161 comprimate de ecstasy - drog de mare risc în vederea comercializării. S-a mai reţinut în sarcina inculpatului BG că în cursul anului 2012 a achiziţionat mai multe bunuri imobile în baza unor tranzacţii licite, folosind sumele de bani dobândite ca urmare a activităţii de trafic de droguri, disimulând astfel originea ilicită a acestor sume de bani.

În fapt: Inculpatul BG este consumator de droguri de risc – cannabis skunk de 9 ani… În luna decembrie 2011, inculpatul a decis să dezvolte „propria afacere cu droguri„ care consta în aprovizionarea în scop de revânzare cu droguri de risc iniţial de pe piaţa internă şi apoi de pe piaţa neagră a unor ţări europene, vânzarea drogurilor personal şi prin apropiaţi atraşi în această activitate şi mai apoi, în producerea drogurilor de risc prin cultivarea lor, sub paravanul desfăşurării unei activităţi agricole licite – o fermă agricolă alcătuită cu atragerea de fonduri europene – urmate în mod evident de vânzare .

Din luna decembrie 2011 inculpatul BG a început să comercializeze droguri de risc personal şi prin intermediul inculpatului PA, cumpărătorii fiind persoane din anturajul acestora, cerc care în mod firesc se lărgeşte în timp incluzând persoanele cu preocupări asemănătoare.În perioada decembrie 2011 - iunie 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul BGS, a distribuit prin vânzare mai multe cantităţi de droguri de risc – cannabis, stabilite ca atare prin anexa nr. 1 a legii nr. 143 /2000 atât personal, cât şi prin intermediul inculpatului P.A.

Mai întâi, inculpatul BG profita de conjuncturi în care se întâlnea cu potenţialii clienţi întâmplător, consuma droguri în prezenţa acestora, oferindu-le gratuit, după care aştepta cererea acestora sau le propunea direct să le vândă droguri de risc, ori de câte ori ar avea nevoie. Dintre martorii identificaţi şi audiaţi niciunul nu a invocat că ar fi fost refuzat vreodată de inculpaţi, iar din coroborarea declaraţiilor lor cu aspectele rezultate din valorificarea conţinutului convorbirilor şi comunicărilor legal interceptate reiese caracterul obişnuit al tranzacţiilor cu droguri de risc. Concret, potenţialii clienţi îi contactau pe cei doi inculpaţi, telefonic sau personal, iar inculpaţii le livrau droguri cu preţul de 60-70 de lei pentru un gram de cannabis. Uneori inculpatul BGS efectua personal actele de comerţ, alteori îi trimitea pe consumatori la PA, care se întâlnea în faţa blocului în care locuia cu aceştia, preda drogurilor şi primea banii. Uneori, clienţii luau drogurile de la PA şi predau banii direct inculpatului BG.

Probatoriul administrat dovedeşte că în perioada decembrie 2011- iunie 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la intervale scurte  de timp, în mod obişnuit,  inculpatul BG, cu intenţie directă, în scopul realizării de profit,  a oferit , a vândut personal şi prin intermediul distribuitorului PA şi a deţinut  droguri de risc, fãrã drept,  iar fapta sa întruneşte, în drept , elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de risc în formă continuată prev. de art. art. 2 alin. 1 din legea nr. 143/2000 , cu modificările şi completările ulterioare , cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal şi 33 lit. a Cod penal.

De asemenea probatoriul administrat în cauză a dovedit că pentru a-şi dezvolta propria afacere cu droguri, inculpatul BG a adoptat rezoluţia de a procura direct în scop de revânzare droguri din Spania şi a de a cultiva plante din care se pot sintetiza droguri  la ferma pe care o iniţiase la Movileni. În acest scop, el a hotărât să se deplaseze în Spania în vederea procurării unei cantităţi de cannabis, precum şi achiziţionării de aparatură şi  fertilizatori pentru amenajarea propriei culturi de cannabis.

În drept ,  fapta inculpatului  BG care împreună cu numitul  ROC, în luna iunie a anului 2012, în timp ce se afla în Spania,  a procurat şi a trimis, prin intermediul unei firme de transport, în România un colet ce conţinea printre altele cantitatea de 1233,5 grame de cannabis, pe numele unei persoane de la care, la întoarcerea în ţară, inculpatul a ridicat drogurile de risc, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „introducere în ţară de droguri de risc” prev. de art. 3 alin. 1 din legea 143/2000 cu modificările şi completările ulterioare, cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.

Inculpatul BG a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor prev. de art. 23 litera b din legea nr. 656/2002 reţinându-se că a achiziţionat în cursul anului 2012 în mod licit mai multe bunuri imobile, folosind însă bani proveniţi din activitatea de trafic de droguri, disimulând astfel originea ilicită a acestor sume de bani, iar în luna mai 2012 a plătit cu titlul de avans pentru achiziţionarea unei suprafeţe de teren suma de 10.000 de lei având aceeaşi provenienţă ilicită.

Concret, se impută prin actul de sesizare inculpatului BG că, folosind bani proveniţi din infracţiunea de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. 1 din legea nr. 143/2000 a cumpărat următoarele bunuri imobile:

-Teren (…) , cu preţul de 26.100 lei ,

-şi  a plătit suma de 10.000 de lei în baza antecontractului de vânzare- cumpărare încheiat la data de (…) de către inculpatul BG în schimbul promisiunii numitului (… ) de a vinde terenul în suprafaţă de 16200 de metri pătraţi pe care se află edificată o casă bătrânească , teren situat în satul X , judeţul Iaşi.

Concret, se apreciază prin actul de sesizare că suma de 36100 de lei plătită de inculpatul BG  provine din săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri întrucât inculpatul nu dispune de surse legale de venituri, această sumă fiind spălată prin tranzacţii imobiliare.

Din probatoriul administrat în cauză, aşa cum a fost analizat  şi anterior, instanţa a reţinut că inculpatul BG a comis infracţiunea de trafic de droguri de risc, inclusiv în modalitatea vânzării, obţinând sume de bani primite direct sau prin intermediul inculpatului PA. Inculpatul BG  a conceput şi a desfăşurat activitatea de trafic de droguri, nu numai pentru a-şi asigura dozele necesare consumului, ci ca pe o activitate generatoare de profituri. Aşa cum însuşi a declarat adoptând rezoluţia infracţională, s-a gândit  de mai mulţi ani să-şi dezvolte propria afacere cu droguri. În acest scop, inculpatul BG a creat o reţea de clienţi comercializând droguri în perioada decembrie 2011 – iunie 2012, în iunie 2012 a efectuat împreună cu ROC  import de droguri din Spania, concomitent proiectând să dezvolte o fermă agricolă în care să atragă fonduri structurale nerambursabile, dar pe care să o folosească pentru cultivarea plantelor din care se sintetizează droguri.

Din declaraţiile inculpatului PA a rezultat că inculpatul BG  i-a adus în mai multe rânduri cantităţi de droguri de risc în vederea vânzării, iniţial 50 de grame, iar apoi, când termina drogurile, cantităţi cuprinse între 30-50 de grame. Inculpatul BG  a declarat că a cumpărat de la o persoană din Bucureşti droguri de doar trei ori, câte 300 de grame, din care îşi oprea şi pentru consum jumătate. Totodată el recunoaşte că a efectuat operaţiuni de comercializare de droguri pe o durată de 7 luni de zile, deşi iniţial  a declarat că nu a efectuat personal vreo tranzacţie. Instanţa va primi în parte declaraţiile inculpatului BG  numai în măsura în care se coroborează cu celelalte probe, contradicţiile existente între declaraţiile succesive ale inculpatului dovedind prin ele însele nesinceritatea acestuia. Coroborând declaraţiile inculpaţilor cu cele ale martorilor audiaţi, precum şi cu aspectele desprinse din conţinutul convorbirilor telefonice legal interceptate, instanţa reţine că în perioada decembrie 2011- iunie 2012, inculpaţii au vândut în mod constant droguri de risc  multor clienţi, totalizând o cantitate însemnată. Chiar dacă am avea în vedere cantitatea declarată de inculpatul BG , de 900 de grame de cannabis se observă că aceasta valorează, la preţul  minim declarat de 60 de lei pentru un gram, 54000 de lei, concluzionând că beneficiarul sumelor obţinute, inculpatul BG,  a realizat un profit consistent. (Un argument în plus îl constituie declaraţiile inculpatului privind valoarea drogurilor procurate de ei din Spania, cumpărate cu suma de 4500 de euro(3,46 euro – 15 lei pentru un gram) de euro  şi pe care le-ar fi putut înstrăina în România (la 60 de lei gramul ) , cu 17300 de euro.)

Pe baza probelor administrate în cauză instanţa reţine că acest profit a fost spălat de inculpat prin tranzacţii imobiliare întrucât în perioada de referinţă inculpatul nu a realizat venituri licite.

Prin declaraţiile sale succesive inculpatul s-a declarat nevinovat de comiterea infracţiunii de spălare de bani arătând că a obţinut venituri licite. El a arătat că în perioada 2001-2008 a mers pentru mai multe perioade câteva luni în Olanda, unde lucra în calitate de şofer pe maşini ce efectuau transport de marfă şi de persoane, iar în perioada 2001-2012 a fost plecat şi în alte ţări ale Uniunii Europene în acelaşi scop.

În cursul urmăririi penale inculpatul a arătat că sumele de bani cu care a achiziţionat imobilele pe care le deţine provin din împrumuturi acordate de socrul său …. – sumele de 800 de euro, 1400 de euro, 1700 de euro, 1400 de euro – toate înainte de 1 noiembrie 2011, din veniturile obţinute de soţia sa plecată la muncă în Belgia în lunile iulie şi august 2012 , din vânzarea unui autoturism Audi A6 în iarna anului 2012 pentru care a obţinut 3000 de euro şi din chiria percepută pe apartamentul mamei sale de 3000 de euro.

În faţa instanţei de judecată, inculpatul BG  a declarat că a împrumutat de socrul său sumele de 1700, 16000 şi 3000 de euro tocmai pentru cumpărarea bunurilor imobile compuse din casă şi terenuri pe raza comunei X , că a obţinut venituri din muncă în străinătate, din intermedierea vânzării a trei autoturisme, activitate din care a obţinut 5000-6000 de euro, că soţia sa a obţinut venituri din munca prestata în străinătate  şi din activitatea unui magazin, precum şi din închirierea apartamentului mamei sale.

Din adresa emisă de Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Iaşi – Serviciul Registru Contribuabili şi declaraţii fiscale persoane fizice rezultă că în perioada 2007-2010 inculpatul BG  nu figurează în evidenţele fiscale  cu venituri de natură salarială sau venituri asimilate acestora, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor sau venituri de natură agricolă, pentru anul 2011 inculpatul figurează cu venit net de 47 de lei reprezentând alte venituri conform declaraţiei informative 205 depuse de S.C. …… . Nu figurează cu venituri din salarii sau asimilate acestora, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor sau venituri de natură agricolă, pe anul 2012 neexistând date. Din interogarea bazei de date a Oficiului Naţional al registrului Comerţului rezultă că BG  nu a are şi nu a avut calitatea de asociat sau administrator al vreunei societăţi comerciale. 

Tribunalul reţine că în perioada decembrie 2011- iunie 2012 inculpatul BG nu a obţinut venituri din chirii,  din închirierea apartamentului aparţinând numitei B.A. întrucât din contractul de comodat depus la dosar de inculpatul B.G.S., rezultă că prin contract închirierea apartamentului este interzisă, că inculpatul nu a declarat  la organele fiscale vreun venit obţinut din chirii, că inculpatul nu a prezentat măcar vreo chitanţă în formă olografă privind perceperea vreunei sume de bani din chirii. Din declaraţia martorului XY rezultă că inculpatul B. locuia la imobilul de pe strada NI unde l-a chemat pentru a-i vinde droguri.

Inculpatul a susţinut că atât el, cât şi soţia au obţinut venituri, referindu-se la perioada 2000-2012 , care nu interesează prezenta în cauză în întregime, şi a propus administrarea probei cu înscrisuri, precum şi a probei testimoniale. Instanţa, analizând depoziţiile martorilor, date atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii, reţine că depoziţiile au caracter pro causa, nu sunt sincere. Inculpatul şi martorii propuşi au făcut referire la venituri obţinute din muncă de soţii B  care ar fi lucrat diverse perioade de timp în străinătate. Din probatoriul administrat în cauză rezultă că în perioada de referinţă decembrie 2011- iunie 2012, nici inculpatul şi nici soţia sa nu au părăsit teritoriul ţării, ei înşişi referindu-se la perioade anterioare în care ar fi lucrat fără contracte de muncă. Sub acest aspect, declaraţiile lor sunt contradictorii. Astfel  în ceea ce o priveşte de BM, în aceeaşi perioadă de timp, aceasta, fie administra societatea comercială S.C.  AB ce deţinea un magazin, fie lucra în străinătate . Nu există nicio probă la dosar din care să rezulte realitatea acestor susţineri, din anul 2009, societatea comercială menţionată are activitatea suspendată, iar o simplă interogare a bazei de date a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului este suficientă pentru a se observa că niciodată această societate nu a înregistrat profit. Dacă BM  ar fi obţinut venituri din activitatea societăţii, cu certitudine ar fi depus state de plată ori bilanţul contabil al acesteia. Prestarea de munci în străinătate de către inculpatul BG  şi martora BM nu are oricum nicio relevanţă, atât timp cât ei nu au susţinut vreodată că au economisit sume de bani din care să fi cumpărat imobilele în cauză.

Necorespunzătoare adevărului sunt şi declaraţiile inculpatului BS potrivit cărora el ar fi cumpărat imobilele din comuna X  în anul 2012 cu sume obţinute din comercializarea de vehicule second- hand şi din împrumuturi acordate de socrul său. Sub un prim aspect inculpatul nu a depus nici măcar vreun înscris sub semnătură privată privind astfel de tranzacţii , aceste tranzacţii se referă la perioade anterioare şi nu sunt licite, pe parcursul audierilor inculpatul a prezentat mari variaţii privind numărul de autoturisme înstrăinate.  Martorul Y, audiat fiind în cursul urmării penale şi al cercetării judecătoreşti nu a confirmat faptul că ar fi deţinut vreodată sau că ar fi împrumutat inculpatului sumele indicate de acesta. Martorul a declarat că în perioada de referinţă  el şi soţia erau pensionari şi mai obţineau venituri sporadice, dar nesemnificative, fiind la rândul său „ajutat cu problemele familiale pe care le are”, având în întreţinere şi pe una dintre fiice care are grave probleme de sănătate şi necesită îngrijire permanentă. El a mai arătat că în martie 2012 a împrumutat inculpatului suma de 3000 de euro însă nu pentru a achiziţiona teren, ci pentru a cumpăra animale şi a plăti o arendă. Instanţa constată că declaraţia soţiei inculpatului, martora BM  este dată pro causa, martora fiind direct interesată în cauza, dat fiind caracterul de bunuri comune ale imobilelor si sumei sechestrate şi faptul că a uzat de  dreptul oricărei persoane de a nu se autoincrimina . Eventualele venituri obţinute de inculpatul BG  şi de soţia sa MB  erau în mod necesar diminuate de costurile întreţinerii proprii şi ale copilului lor minor, fiind practic imposibilă achiziţionarea unui bun de 26100 de lei.

Din probatoriul administrat în cauză rezultă că în perioada decembrie 2011- iunie 2012, inculpatul BS a realizat în mod ilicit venituri din traficul de droguri, că nu a avut alte venituri licite , dar a cumpărat bunuri imobile, concluzia fiind aceea că imobilele cumpărate de inculpat au fost achitate cu bani provenind din traficul de droguri, iar fapta sa constituie infracţiunea de spălare de bani. Instanţa reţine că această infracţiune presupune ca situaţie premisă existenţa unui bun provenind din săvârşirea unei infracţiuni, neavând relevanţă cine a comis infracţiunea. Or, în speţă, această condiţie este întrunită, câtă vreme sumele de bani au fost obţinute de el din săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri .

Astfel , prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub numărul  la Biroul Notarial Public, inculpatul a cumpărat împreună cu soţia mai multe bunuri imobile cu preţul de 26100 de lei precum şi construcţiile edificate pe această suprafaţă de teren (..) cu vecinătăţile indicate în contractul de vânzare – cumpărare autentificat.  Din valoarea acestui contract, la data de 3.10.2011, inculpatul a achitat suma de 3000 de euro cu titlul de avans, sumă care nu a fost obţinută de inculpat din infracţiunea de trafic de droguri dedusă judecăţii .

De asemenea, la data de 11 mai 2012, inculpatul a plătit numitului ML suma de 10000 de lei în schimbul promisiunii de vânzare a suprafeţei de 16200 de metri pătraţi de teren pe care este amplasată o casă bătrânească, imobil situat în satul …..

În luna mai 2002 a fost adoptată legea nr. 263/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii, încheiată la Strasbourg la 8.11.1990 .Ulterior, în luna decembrie 2002, a fost publicată legea nr. 656/2002 care, în art. 23 incrimina, înainte de renumerotare (inclusiv la data trimiterii în judecată) fapte sub denumirea de „infracţiunea de spălare a banilor „, În ambele acte normative sunt definiţii pentru noţiunile folosite în materia infracţiunii de spălare a banilor . Fapta inculpatului BS, menţionată anterior şi pentru care a fost trimis în judecată exclude incidenţa art. 23 alin. 1 lit. a şi b din legea nr. 656/2002 (art. 29 după renumerotare), nefiind relevate aspecte care să justifice intenţia acestuia de ascundere sau disimulare în vreun fel a originii ilicite a bunurilor. Incriminarea art. 23 lit. c din legea nr. 656/2002 răspunde cerinţelor art. 6 paragr.1 lit. c din Convenţia europeană privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii, încheiată la Strasbourg la 8.11.1990. Potrivit art. 6 parag. 1 lit. c din Convenţie statele adoptă măsurile pentru incriminarea, între altele, a faptei constând în „achiziţionarea, deţinerea sau folosirea bunurilor despre care cel care le achiziţionează, le deţine sau le foloseşte ştie, în momentul dobândirii lor, că acestea constituie produse. Prin „produs” se înţelege orice avantaj economic obţinut din infracţiuni (art. 1 lit. a din Convenţie) bun poate fi un bun de orice natură corporal sau incorporal, mobil sau imobil. Infracţiunea de spălare a banilor este o infracţiune conexă cu una „principală” în sensul art. 1 lit. e din Convenţie, adică orice infracţiune în urma căreia produse sunt rezultate şi sunt susceptibile de a face obiectul infracţiunii de spălare a banilor.

În raport de conţinutul constitutiv al infracţiunii prev. de art. 29 lit. c ( art. 23 lit. c renumerotat, fără modificări) din legea nr. 656/2002, instanţa reţine că fapta de a cumpăra un bun cu bani proveniţi din săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri este prevăzută de acest text normativ şi presupune două cerinţe esenţiale : să existe activitatea de dobândire, deţinere sau folosire de bunuri şi a doua condiţie, să  se cunoască faptul că banii provin din săvârşirea de infracţiuni, condiţii îndeplinite în cauză cumulativ întrucât inculpatul cunoştea provenienţa ilicită a sumelor de bani şi nu se poate discuta de o suprapunere între obiectul material sau scopul urmărit de făptuitor, atât timp cât în cazul infracţiunii de trafic de droguri făptuitorul urmăreşte obţinerea unor foloase materiale din comercializarea drogurilor, pe când în cazul infracţiunii de spălare de bani se urmăreşte în primul rând şi obligatoriu, spălarea de bani şi, subsecvent, dar nu obligatoriu, obţinerea vreunui folos pentru sine sau pentru altul. Subiect activ al infracţiunii poate fi orice persoană, cel mai adesea chiar participantul la săvârşirea infracţiunii principale din care provine bunul suspus operaţiunii de spălare.

Faţă de aceste motive, instanţa, în temeiul dispoziţiilor art. 334 Cod procedură penală a dispus schimbarea încadrării juridice date faptei de spălare de bani reţinută prin rechizitoriu în sarcina inculpatului din infracţiunea prev. de art. 23 lit. b din legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal în infracţiunea de spălare de bani prev. de art. 29 litera c din legea nr. 656/2002 cu modificările ulterioare şi renumerotată .( fost art. 23 lit. c din acelaşi act normativ).

Tribunalul reţine că vinovăţia inculpatului BS este dovedită de probatoriul administrat în cauză şi circumstanţele faptice obiective reţinute anterior, în conformitate cu dispoziţiile art. 23 aliniatul 5 din legea nr. 656/2002 (devenit art. 29 aliniatul 5 , după renumerotare) .

În drept , Fapta inculpatului BS, care, în februarie  2012 a achiziţionat mai multe bunuri imobile în baza unei tranzacţii licite folosind, în parte, sumele de bani dobândite ca urmare a activităţii de trafic de droguri , disimulând originea ilicită a acestor sume de bani , iar în luna mai 2012  a plătit cu titlul de avans pentru achiziţionarea unei suprafeţe de teren suma de 10.000 de lei având aceeaşi provenienţă ilicită întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 lit. c din legea nr. 656/2002, cu modificările şi completările ulterioare , cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.

Tribunalul, aşa cum s-a arătat mai sus a reţinut că au fost  spălate sumele de bani reprezentând preţul bunurilor care fac obiectul de contractului de vânzare - cumpărare  autentificat, adică de 26100 de lei din care se scade suma de 3000 de euro plătită cu titlul de avans înainte de data comiterii faptelor ce fac obiectul prezentei cauze şi suma de 10000 de lei plătită cu titlul de avans în baza unui antecontract încheiat în formă olografă la data de ….

Dat fiind faptul că nu se poate compensa suma de 10000 de lei cu suma de 3000  de euro, că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a se dispune confiscarea extinsă, că bunurile imobile care fac obiectul de contractului de vânzare - cumpărare  autentificat au fost dobândite în parte prin sume de bani provenite din traficul de droguri, în temeiul dispoziţiilor art. 33 din legea nr. 656/2002 , modificată şi republicată , art. 17 alin. 2 din legea nr. 143/2000 şi a art. 118 lit. e Cod penal, instanţa va dispune confiscarea prin echivalent a sumelor de bani provenite din traficul de droguri şi care fac obiectul infracţiunii de spălare de bani . Astfel se va dispune confiscarea sumei de 10000 de lei plătite cu titlul de preţ al promisiunii de vânzare încheiate la data de 11 mai 2012 între inculpatul .BS şi martorul  Y şi a sumei de  12600 de lei obţinută din scăderea din suma de 26.100 de lei (preţul imobilelor ) a sumei de 3000 de euro ( 13500 lei, la cursul BNR de 4,5 de lei din ziua plăţii ), în total se va dispunerea confiscarea de la inculpatul B.G.S. a sumei de 22.600 de lei. 

Instanţa reţine că probatoriul administrat în cauză pe parcursul procesului penal a dovedit pe deplin vinovăţia inculpatului B.G.S. pentru săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată, motiv pentru care, în conformitate cu dispoziţiile art. 345 alin. 2  Cod procedură penală, instanţa va dispune condamnarea acestuia.

Domenii speta

Spete similare