Lit.prof: Cerere în anularea somaţiei de plată a preţului lucrărilor executate. Cesiunea contractului încheiat anterior intrării în vigoare a Noului Cod civil. Incidenţa dispoziţiilor og nr.119/2007

LIT.PROF: Cerere în anularea somaţiei de plată a preţului lucrărilor executate. Cesiunea contractului încheiat anterior intrării în vigoare a Noului Cod civil. Incidenţa dispoziţiilor OG nr.119/2007.

1.) – Cerere privind creanţa de plată a preţului lucrărilor. Somaţie 

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr.6317/114/2012 din 31.10.2012  reclamanta SC DKV P SRL Buzău a solicitat emiterea unei ordonanţe care să conţină somaţia de plată a sumei de 1.489.443,077 lei reprezentând : penalităţi 1.033.078,798 lei şi daune interese : 1.033.078,798 lei conform contractului de prestări servicii nr.1182 / 17.05.2010 , din care a dedus cu titlu de penalităţi : 576.714,52 lei în baza actului adiţional nr.1/03.09.2010 la contract  , împotriva debitorului pârât SC M.G. SRL Ploieşti .

2.) – Motivarea cererii

2.1.) – În fapt : reclamanta a susţinut că între SC A.I. SRL Buzău în calitate de beneficiar şi SC M.G SRL Ploieşti în calitate de executant s-a încheiat contractul de prestări servicii nr.1182/15.05.2010 având drept obiect lucrări de reabilitare a patru drumuri forestiere , în cuantum de 165.393.992 lei, inclusiv tva, cu termen de finalizare la 31.07.2010.

2.2) – La art.11.1) din contract s-a prevăzut că : ”În cazul în care , din vina sa exclusivă , executantul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract într-o perioadă de 30 zile , atunci beneficiarul este îndreptăţit de a deduce din preţul contractului , ca penalităţi , o sumă echivalentă cu 20% din valoarea contractului ” , iar la art.11.3) că : ” Nerespectarea obligaţiilor asumate prin prezentul contract de către una din părţi , în mod culpabil , dă dreptul părţii lezate de a considera contractul reziliat de drept / de a cere rezilierea contractului şi a pretinde plata de daune interese în cuantum de 20% din valoarea contractului pe obiectivul respectiv ”.

2.3.) – În condiţiile în care s-a executat o parte redusă din lucrări , înregistrându-se întârzieri încă din prima lună de derulare a contractului : mai 2010 , între părţile contractante s-a încheiat o minută la 25.08.2010 şi apoi actul adiţional la contract  nr.1/03.09.2010 , prin care s-a constatat stadiul de execuţie a lucrărilor şi s-a întocmit un nou grafic de execuţie , instituindu-se în sarcina prestatorului obligaţia de finalizare a obiectivului în luna octombrie 2010.

2.4.) – La punctul 1 al actului adiţional s-a convenit că plata facturilor aferente lucrărilor din lunile mai , iunie, iulie, august 2010 emise de prestator va fi sistată datorită nerespectării termenului de execuţie , sumele respective deducându-se ca penalităţi cuvenite beneficiarului , în cuantum de 20% din întreaga valoare a contractului .

2.5.) – Prestatorul nu numai că nu şi-a respectat obligaţiile asumate inclusiv prin actul adiţional , dar , la sfârşitul lunii septembrie 2010 a abandonat execuţia lucrărilor la toate cele patru obiective .

2.6.) – Se apreciază că suma pretinsă constituie o creanţă ce întruneşte cerinţele legale , fiind certă , lichidă şi exigibilă .

2.7.) – La data de 4.06.2012 beneficiarul SC A.I. SRL a cesionat drepturile aferente contractului nr.1182/17.05.2010 şi actului adiţional nr.1/03.09.2010 Societăţii Comerciale DKV P SRL Buzău , reclamant în prezenta cauză , notificând debitorului pârât cesiunea de creanţă.

2.8) – În drept : reclamantul a invocat prevederile OUG nr.119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte comerciale.

3.) – Probe

În sprijinul susţinerilor formulate prin cerere , reclamantul SC DKV P SRL – cesionar , a depus la dosar înscrisuri : contractul de prestări servicii nr.1182/17.05.2010 (filele 15-24) , actul adiţional la contract înregistrat sub nr.1/03.09.2010 ( filele 33-34) , contractul de cesiune de creanţă nr.2080 din 4.06.2012 notificat prestatorului la data de 25.09.2010 ( filele 10,11) , facturi emise de debitor , dovada plăţii unor facturi de către creditor , corespondenţă purtată între părţile contractante ( filele 25-32 şi respectiv 35-72) .

 4.) – Întâmpinarea

4.1.) – Debitorul –prestator a formulat întâmpinare în aplicarea prevederilor art.7 alin.4 din OUG nr.119/2007 raportat la art.115 – 118 Cod procedură civilă , invocând pe cale de excepţie lipsa calităţii procesual active a reclamantului , iar pe fond netemeinicia cererii ( filele 74-76) .

4.2.) – Invocând excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantului SC DKV P SRL , debitorul- pârât a susţinut că nu s-au îndeplinit formalităţile de opozabilitate a cesiunii de creanţă în sensul notificării acesteia prin executor judecătoresc sau acceptării ei de către debitor .

4.3.) – Solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată , debitorul a invocat : a)- suma solicitată nu este o creanţă certă, lichidă şi exigibilă , întrucât , în raport de prevederile art.11.1 şi art. 11.3)  din contract , atât pentru calculul penalităţilor cât şi al daunelor interese este necesar să existe o culpă , motiv pentru care litigiul nu poate fi soluţionat decât pe calea unei acţiuni întemeiate pe dreptul comun ; b) – în calitate de executant are de încasat de la creditor suma de 576.714,52 lei, reprezentând preţ lucrări conform facturilor emise în perioada mai – septembrie 2010,  raportat la modalităţile de plată stipulate prin contract (art.17.1)  şi  actul adiţional nr.1 la contract ( pct.1,2,3) ; c) – în condiţiile în care creditorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată asumate , a înţeles să întrerupă execuţia lucrărilor şi să considere reziliat de drept contractul conform notificării emise sub nr.5475/30.09.2010 .

4.4) – În sprijinul susţinerilor formulate prin întâmpinare , debitorul a depus la dosar înscrisuri : fişă contabilă ( fila 77) , facturi însoţite de situaţii de plată  ( filele 89-100) , procesul verbal nr.1268/10.09.2010 privind constatarea stadiului de execuţie a lucrărilor în perioada 1.09.2010 - 09.09.2010 ( fila 101) , o filă CEC din 25.10.2010 privind suma de 29.025,00 lei ( fila 102), notificarea nr. 5475/30.09.2010 adresată creditorului ( fila 104) , corespondenţă ( filele 105-106, 128 - 129), copie ordonanţa de plată înregistrată la Tribunalul Buzău Secţia I civilă  sub nr.4784/114/2012 şi încheierea din 15.10.2012 prin care instanţa a luat act de declaraţia de renunţare a reclamantului la judecarea cererii ( filele 107 , 108 – 109 ) , plângerea penală formulată împotriva administratorului statutar al creditorului cedent ( filele 118-121) .

5.) – Soluţia instanţei

5.1.) – Prin încheierea din 10.01.2013 s-a respins ca neîntemeiată excepţia privind lipsa calităţii procesual active a reclamantului – cesionar  , astfel cum a fost invocată de debitorul pârât prin întâmpinare ( filele 126-127) .

Hotărând astfel , instanţa a reţinut :

5.1.1.) – Sub incidenţa  prevederilor art.6 alin.5 din Noul Cod civil şi ale art.5 alin.1 din Legea nr.71/2011 , instanţa a apreciat că cesiunea de creanţă din 4.06.2012 este o convenţie de sine stătătoare , astfel că îi sunt incidente dispoziţiile art.1578 din Noul Cod civil , potrivit cărora : debitorul este ţinut să plătească cesionarului din momentul în care primeşte o comunicare scrisă a cesiunii , pe suport de hârtie sau în format electronic , în care se arată identitatea cesionarului , se identifică în mod rezonabil creanţa cedată şi se solicită debitorului să plătească cesionarului .

5.1.2.) – Conform probatoriului administrat , creditorul a notificat debitorului faptul cesiunii şi i-a trimis pe suport de hârtie şi contractul de cesiune creanţă, iar noile reglementări nu mai impun pentru opozabilitate formalităţile de notificare prin executor judecătoresc şi nici pe cele prevăzute la capitolul V al Legii  nr.99/1999.

5.2.) – Prin sentinţa nr.96 din 22.01.2013 s-a admis în parte cererea formulată de reclamant, sub aspectul primului capăt de cerere, obligând debitorul- pârât  să plătească acestuia suma de 1.033.078,798 lei cu titlu de daune interese  în termen de 15 zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii.

Hotărând astfel, instanţa a reţinut :

5.2.1.) – În baza contractului nr.1182/17.05.2010 încheiat cu SC A.I SRL , debitorul SC M.G SRL s-a obligat să execute lucrări de reabilitare a patru tronsoane de drumuri forestiere, în perioada 17.05.2010 – 31.07.2010 , preţul total al contractului fiind de 5.165.393,992 lei .

5.2.2.) – Corespondenţa purtată între părţi atestă faptul că la data de 31.07.2010 , termen de finalizare a obiectivelor contractate , pârâta executase o parte redusă din lucrări , context în care la data de 03.09.2010 părţile au încheiat un act adiţional la contract prin care s-a stabilit un nou termen de finalizare a execuţiei în luna octombrie 2010.

5.2.3.) – Execuţia lucrărilor nu numai că nu s-a finalizat la acest termen , dar , la data de 20.09.2010 , după ce a efectuat de asemenea o parte redusă din lucrări , pârâtul a abandonat complet obiectivele , fără să ofere beneficiarului  vreo justificare  la perioada de referinţă.

5.2.4.) – Pe acest fond , instanţa a apreciat că pârâtul este culpabil de neexecutarea obligaţiilor contractuale ce-i reveneau , aspect evidenţiat şi în minuta încheiată de părţi la data de 25.08.2010 , motiv pentru care a dat eficienţă prevederilor art.11.3 din contract şi ale art.1 din actul adiţional.

5.2.5.) – S-au evocat punctual normele cuprinse la art.11.3 din contract potrivit cărora : ”Nerespectarea obligaţiilor asumate de  către una dintre părţi, în mod culpabil, dă dreptul părţii lezate de a considera contractul reziliat de drept / de a cere rezilierea contractului  şi de a pretinde plata de daune interese în cuantum de 20% din valoarea contractului pe obiectivul respectiv ” , precum şi ale art.1 din actul adiţional , potrivit cărora : ” plata facturilor aferente lucrărilor din lunile mai, iunie, iulie  şi august 2010 emise de SC M.G SRL vor fi sistate datorită neîndeplinirii termenului de execuţie , iar sumele respective se deduc  ca penalităţi cuvenite SC A.I. SRL în cuantum de 20% din întreaga valoare a contractului ” .

5.2.6.) – S-au înlăturat motivat apărările formulate de pârât , reţinându-se în esenţă că reclamantul şi-a îndeplinit obligaţiile asumate :  a) – a efectuat plăţi succesive în raport de prevederile art.2 şi 3 din actul adiţional , cu termene de scadenţă fie la 24 ore, fie la 45 de zile ; b) – fiecare filă CEC poartă menţiunea înmânării sub semnătură reprezentantului debitorului , în cursul lunii septembrie 2010; c) – nu se poate invoca neplata facturilor aferente intervalului mai – august 2010, în valoare de 576.714,52 lei,  în raport de prevederile art.11.1 din contract; d) – factura emisă la data de 30.09.2010 , în valoare de 148.706,59 lei este scadentă la plată în termen de 45 zile , în cursul lunii noiembrie 2010; e) - nu poate fi primit nici refuzul la plată a filei CEC în sumă de 29.025 lei, scadentă la 25.10.2010, ulterior sistării culpabile a lucrărilor de către pârât.

5.2.7) – Concluzionând, instanţa a reţinut că atâta vreme cât plăţile pentru lucrări efectiv realizate erau scadente începând cu sfârşitul lunii octombrie 2010 ( la 45 de zile de la emiterea facturilor din septembrie 2010) , pârâtul nu poate justifica pentru ce motiv a sistat complet efectuarea lucrărilor la sfârşitul lunii septembrie 2010. Prin urmare , pârâtul nici nu poate imputa beneficiarului neachitarea facturilor la o dată anterioară scadenţei lor, astfel încât îi revine în exclusivitate culpa pentru neexecutarea obligaţiilor contractuale.

5.2.8.) – Astfel reţinută situaţia în fapt dedusă judecăţii , sub incidenţa prevederilor contractuale , instanţa a apreciat că raporturile juridice dintre părţi au putut fi complet lămurite în baza probatoriului administrat , ce se coroborează cu susţinerile formulate prin cererea introductivă , întâmpinare şi concluziile scrise  depuse la dosar.

5.2.9) – Prin urmare , evocându-se prevederile art.11.3 din contract s-a reţinut că suma de 1.033.078,798 lei reprezentând daune interese în cuantum de 20% din valoarea contractului este certă, lichidă şi exigibilă , cuantumul său fiind determinat în raport de valoarea totală a contractului , stabilită în bani şi datorată din momentul încetării raporturilor contractuale  din culpa pârâtei , respectiv data de 20.09.2010 .

5.2.10) – Referitor la cel de-al doilea capăt  de cerere ce vizează acordarea de penalităţi de întârziere în sumă de 1.033.078,798 lei , din care se deduce suma de 576.714,52 lei instanţa a reţinut că prin art.1 şi art. 2 din actul adiţional părţile au convenit că suma de 576.714,52 lei reprezentând valoare lucrări  în intervalul mai – august 2010 se deduce cu titlu de penalităţi din valoarea totală a contractului, însă valoarea acestora se va diminua proporţional, pe măsura realizării lucrărilor în teren, urmând a fi achitate prin filă CEC scadentă în 24 de ore.

5.2.11.) – Reţinând că potrivit probelor administrate : înscrisurile depuse la filele 50,51,59/verso, 62/verso, creditorul a achitat debitorului sume de bani cu titlu de penalităţi diminuate ca urmare a lucrărilor efectuate , instanţa a apreciat că însuşi creditorul  a acceptat să diminueze succesiv valoarea penalităţilor deduse iniţial în cuantum de 576.714,52 lei , astfel încât întreaga sumă solicitată prin acţiune în temeiul art.11.1 din contract nu poate fi considerată certă.

5.2.12.) – În vederea stabiliri cuantumului penalităţilor pretinse , se impune administrarea de probe pe fondul cauzei , de natură să lămurească în raport de volumul lucrărilor executate efectiv de debitor , şi de plăţile făcute  de creditor cu titlu de penalităţi diminuate , suma exactă datorată în derularea contractului.

6.) – Cererea în anulare

Împotriva încheierii din 10.01.2013 şi a sentinţei nr.96 din 22.01.2013 a formulat cerere în anulare debitorul-pârât, în termen legal,  criticându-le pentru nelegalitate şi netemeinicie, potrivit motivelor ce urmează a fi prezentate şi analizate în cuprinsul considerentelor prezentei hotărâri.

6.1.) – În referire la încheierea din 10.01.2013 :

6.1.1.) – S-a susţinut în esenţă că prima instanţă s-a pronunţat asupra a ceea ce nu s-a cerut : excepţia lipsei calităţii procesual pasive a debitorului şi nu asupra a ceea ce s-a cerut : excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantei, ridicată prin întâmpinare.

6.1.2.) – Antamând excepţia lipsei calităţii procesual active a societăţii reclamante , debitorul a reluat motivaţia făcută prin întâmpinare , susţinând că nu îi este opozabil contractul de cesiune încheiat între SC DKV P SRL şi SC A.I.  SRL şi deci actul nu produce efecte juridice, în condiţiile în care notificarea cesiunii nu s-a făcut prin executorul judecătoresc , cesiunea nu a fost acceptată de debitorul cedat  şi nici nu s-au respectat prevederile în materie ale Legii nr.99/1999.

6.2.) – În referire la sentinţa nr-96 din 22.01.2013 :

6.2.1.) – Instanţa a apreciat în mod greşit că debitorul este culpabil de neexecutarea contractului nr.1182/2010, în lipsa unor probatorii ce  nu se pot administra pe calea  ordonanţei de plată , făcând totodată o analiză trunchiată a înscrisurilor depuse la dosar.

6.2.2.) – Obligând debitorul la plata sumei de 1.033.078,798 lei cu titlu de daune interese către reclamant, instanţa a ignorat dispoziţiile art.11.3 din contract prin care se stipulează îndeplinirea cumulativă a două condiţii : culpa şi respectiv rezilierea contractului .

6.2.3.) – În motivarea sentinţei nu se face nicio referire  la rezilierea contractului de către debitor , ceea ce dovedeşte că instanţa nu a clarificat raporturile juridice dintre părţi , litigiul dedus judecăţii neputându-se rezolva pe calea cererii de ordonanţă de plată.

6.2.4.) – Referitor la pretinsa culpă reţinută în sarcina debitorului , instanţa nu a luat în considerare faptul că factura din 30.06.2010 emisă pentru suma de 288.358,63 lei , scadentă la 14.08.2010, anterior încheierii actului adiţional , nu a fost achitată de creditor conform art.17 din contract, ceea ce echivalează cu o culpă a acestuia în neexecutarea obligaţiilor.

6.2.5.) – Având în vedere prevederile art.1, art. 2 şi art. 3 din actul adiţional şi reţinerea de către instanţă a culpei pentru neexecutarea contractului,  este de neînţeles conduita creditorului manifestată în sensul efectuării unor plăţi de sume reprezentând valoarea penalităţilor reţinute iniţial . 

6.2.6.) – Neplata sumei de 148.706,59 lei aferentă facturii din 30.09.2010 şi a sumei de 29.025 lei aferentă filei CEC nr.0002463, scadente ulterior sistării lucrărilor, constituie o neexecutare a obligaţiilor creditorului , în condiţiile în care rezilierea contractului are efecte numai pentru viitor , sumele respective reprezintă preţul unor lucrări realizate anterior rezilierii , iar creditorul nu a solicitat rezilierea contractului.

7.) – Concluzii scrise

7.1.) – Legal citat în cauză , reclamantul nu a formulat întâmpinare , depunând la filele 19-23 note de concluzii scrise  prin care a solicitat respingerea cererii în anulare ca neîntemeiată , reluând punctual motivaţia din cererea introductivă, precum şi a instanţei fondului prezentată prin încheierea şi sentinţa atacate.

7.2.) – Debitorul-pârât, a depus la filele 14-17 dosar note de concluzii scrise, dezvoltând motivele de critică invocate prin cererea în anulare.

8.) – Analiză. Constatări

Examinând încheierea din 10.01.2013 şi sentinţa nr.96 din 22.01.2013 în raport de actele şi lucrările dosarului , de criticile invocate  şi de prevederile legale incidente cauzei , tribunalul reţine:

În referire la încheierea din 10.01.2013

8.1.) – Nepronunţarea instanţei asupra a ceea ce s-a cerut . Pronunţarea instanţei asupra a ceea ce nu s-a cerut

Motivul de critică este neîntemeiat.În acest sens se are în vedere:

8.1.1) – Prin încheierea contestată , instanţa s-a pronunţat în mod expres şi motivat asupra excepţiei privind lipsa calităţii procesual active a reclamantului invocată prin întâmpinare , astfel cum rezultă neechivoc  din partea introductivă, dar şi din considerentele încheierii.

8.1.2.) – Conform considerentelor încheierii , instanţa a menţionat în dispozitivul acesteia soluţia de respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale , trecându-se, însă, din eroare că excepţia îl priveşte pe debitor , în loc de reclamantul cesionar.

8.1.3.) – Or, eroarea materială strecurată în dispozitivul încheierii în sensul că lipsa calităţii procesuale îl priveşte pe debitor , şi nu pe reclamantul – cesionar , aşa cum de altfel s-a invocat şi s-a motivat în partea introductivă  dar şi în considerentele încheierii, poate fi oricând îndreptată , fie din oficiu , fie la cererea părţii , sub incidenţa prevederilor art.281 Cod procedură civilă.

8.2.) – Excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantului SC DKV P SRL , cesionar, invocată prin întâmpinare

Motivele de critică sunt neîntemeiate. În acest sens se are în vedere :

8.2.1.) – Instanţa fondului a respins în mod corect şi motivat excepţia lipsei calităţii procesual active a societăţii reclamante, reţinând că cesiunii de creanţă ce face obiectul contractului nr.2080/4.06.2010 , convenţie de sine stătătoare , deci independentă din punct de vedere al efectelor juridice  de contractul nr.1182/17.05.2010 şi de actul adiţional nr.1/03.09.2010 , îi sunt incidente prevederile art.1578 din Noul Cod civil ( sens în care s-au invocat dispoziţiile art.6 alin.5 din Noul  Cod civil şi ale art.5 alin.1 din Legea nr.71/2011).

8.2.2.) – Prin contractul de cesiune nr.2080 din 4.06.2012 încheiat între SC A.I. SRL şi SC DKV P SRL s-au cedat drepturile de creanţă născute din contractul de prestări servicii nr.1182/17.05.2010 şi actul adiţional nr.1/03.09.2010, cu respectarea întocmai a dispoziţiilor art.1578 alin.1 lit.b) din Noul Cod civil.

8.2.3.) – Anterior înregistrării acţiunii şi anume la data de 23.10.2012, creditorul SC A.I. SRL a notificat debitorului SC M.G. SRL transmisiunea obligaţiei , comunicându-i şi contractul de cesiune  de creanţă  pe suport de hârtie, prin care s-a identificat în mod rezonabil creanţa cedată : penalităţi de întârziere şi daune interese  calculate conform prevederilor contractului datorită faptului că executantul  nu a finalizat lucrările la termenul de scadenţă.

8.2.4) – Prima instanţă a reţinut în mod just că noile reglementări în materie nu mai condiţionează opozabilitatea cesiunii de eventualele formalităţi de notificare prin executor , de acceptare prin înscris autentic sau de înregistrare sub incidenţa prevederilor Legii nr.99/1999, simplificându-se astfel o procedură rigidă  din acest punct de vedere .

În referire la sentinţa nr.96 din 22.01.2013

8.3.) – Greşita reţinere de către instanţă a culpei debitorului în neexecutarea la termen a contractului nr.1182/2010

Motivul de critică este neîntemeiat. În acest sens se are în vedere:

8.3.1.) – În baza probatoriului administrat, cu menţionarea filelor dosarului la care sunt ataşate  înscrisurile , instanţa fondului a făcut o analiză temeinică a situaţiei în fapt dedusă judecăţii sub incidenţa prevederilor legale  în materie, reţinând , prin consecinţă în mod corect culpa exclusivă a debitorului în neexecutarea contractului de prestări servicii nr.1182/2010.

8.3.2.) – Dovada de necontestat sub acest aspect constă în  nerespectarea primului termen  de finalizare a contractului : 31.07.2010, cu grafic concret de execuţie pe 3 luni : art.7 ” Executarea contractului ”.  Pe acest fond, beneficiarul, manifestându-şi ferm disponibilitatea pentru continuarea executării şi finalizării celor patru obiective , a acceptat , prin minuta încheiată la data de 25.08.2010 , prelungirea termenului de finalizare în luna octombrie 2010, sens în care s-a încheiat actul adiţional nr.1/03.09.2010 (convenţie ce a implicat noi grafice de executare) .

8.3.3.) – În condiţiile în care debitorul nu a oferit nicio justificare a neîndeplinirii obligaţiilor asumate , astfel cum rezultă din documentaţia dosarului , la data de 20.09.2010 a abandonat pur şi simplu  execuţia , părăsind şantierul , fără să anunţe beneficiarul.

8.3.4.) – Fiind interpelat sub acest aspect , de către beneficiar, cu adresa nr.1285 din 29.09.2010 , depusă la fila 63/verso dosar , în replică, cu adresa nr.5475/30.09.2010 debitorul a motivat sistarea execuţiei pe neplata preţului integral pentru lucrările deja executate  şi respectiv efectuarea plăţilor parţiale cu întârziere.

8.3.5.) – Or, cu privire la plăţile efectuate de beneficiar sau cele neefectuate, în raport de termenul de scadenţă stipulat în mod expres  în actul adiţional, instanţa a făcut o analiză temeinică, demonstrând punctual în baza probelor administrate , că în derularea contractului , creditorului nu i se poate imputa nerespectarea obligaţiilor asumate . Este de prisos, prin consecinţă, a se relua motivaţia primei instanţe , sub aspectul invocat.

8.4.) – Solicitarea de daune interese în temeiul art.11.3 din contract nu se poate face decât urmare a îndepliniri cumulativ a celor două condiţii stipulate : culpa şi rezilierea contractului

Motivul de critică este neîntemeiat. În acest sens se are în vedere:

8.4.1.) – Se apreciază că interpretarea de către debitor a clauzei stipulate la art.11.3 din contract este în mod evident greşită , în condiţiile în care părţile au convenit în sensul că nerespectarea culpabilă a obligaţiilor contractuale de către o parte dă dreptul părţii lezate  fie să considere contractul reziliat de drept, fie  să ceară rezilierea contractului , fie de a pretinde daune interese , fiecare din ele asumându-şi exerciţiul oricăruia din drepturile stabilite.

8.4.2.) – În interpretare literală, conjuncţia utilizată în redactarea textului leagă doar cel de-al treilea drept privind pretinderea daunelor interese de celelalte două drepturi , primul privind constatarea rezilierii , iar cel de-al doilea a solicitării rezilierii contractului.

8.4.3.) – Pe de altă parte , solicitându-se acordarea de penalităţi şi daune interese prin prezenta cerere de emitere de ordonanţă la plată , este de subînţeles faptul că beneficiarul a considerat ca reziliat de drept contractul , drept  consecinţă a sistării  nejustificate de către prestator a execuţiei obiectivelor, neintrând însă în discuţie  o condiţionare de dreptul de a solicita daune.

8.5.) – Nereţinerea de către instanţă, prin sentinţa contestată, a poziţiei debitorului în sensul considerării ca reziliat a contracului de prestări servicii , conform notificării nr. 5475/30.09.2010,  ceea ce dovedeşte neclarificarea raporturilor juridice dintre părţi

 Motivul de critică este neîntemeiat.În acest sens se are în vedere:

8.5.1.) – Motivul de critică formulat, ca de altfel şi cel menţionat la paragraful anterior al considerentelor prezentei sentinţe : 8.4.) , nu a făcut obiectul întâmpinării depuse la filele 74-77 dosar şi nici nu a fost invocat până la data soluţionării cauzei de către prima instanţă.

8.5.2.) – Nereferirea instanţei la ultimul alineat al adresei nr.5475/30.09.2010 emisă de pârât, depusă la fila 104 dosar , în sensul că înţelege să considere contractul reziliat de drept, nu prezintă relevanţă pentru cauză, în condiţiile în care răspunsul se constituie  în replică la adresa interogativă nr.1285/29.09.2010 emisă de creditor, la trecerea a 10 zile de la sistarea  nemotivată a execuţiei lucrărilor .

8.5.3.)-  Esenţial  este,  însă,  faptul  că  prestatorul  şi-a recunoscut  culpa  pentru  nerespectarea  termenului de execuţie  a lucrărilor  contractate  la art.1  din actul adiţional, aspect ce nu-l poate califica drept !” parte  lezată în măsură a considera  reziliat de drept contractul încheiat  între părţi.

8.6.) – Neplata facturii nr.0102242/30.06.2010 emisă pentru suma de 288.358,62 lei, scadentă anterior încheierii actului adiţional,  conform prevederilor art. 17  din contractul încheiat între părţi, aspect  de natură să evidenţieze culpa beneficiarului lucrării

Motivul de critică este neîntemeiat. În acest sens se are în vedere:

8.6.1.) – Conform considerentelor sentinţei contestate, instanţa a reţinut în mod just că debitorul nu se poate prevala de neplata de către creditor a facturilor aferente lunilor: mai , iunie, iulie , august 2010, având în vedere art.1 din actul adiţional nr.1/2010 privind sistarea unor astfel de plăţi , datorită neîndeplinirii termenului de execuţie.

8.6.2.) – De necontestat, factura invocată era scadentă la 14.08.2010, dată ce se plasează anterior datei de 03.09.2010  când s-a încheiat actul adiţional . Numai că , potrivit minutei din 25.08.2010, depusă la fila 29 dosar , părţile au constatat, în condiţiile în care  contractul nu s-a finalizat la termenul din 31.07.2010, că :  ” realizările efective sunt în valoare de aproximativ 660.000 ron cu tva faţă de 4.340.000 ron fără tva ” , o astfel de întârziere în execuţie justificând şi plata parţială a facturii respective.

8.7.) – Neplata facturii nr.0102465/30.09.2010 privind  suma de 148.706,59 lei  şi a filei CEC nr.0002463/25.10.2010  privind  suma de 29.025 lei, ambele scadente ulterior sistării lucrărilor, ceea ce echivalează cu nerespectarea obligaţiilor asumate de beneficiar, având în vedere că  rezilierea are efecte numai pentru viitor, sumele reprezintă preţul lucrărilor efectuate anterior rezilierii constatate de debitor, iar creditorul nu a solicitat rezilierea

Motivul de critică este neîntemeiat. În acest sens se are în vedere:

8.7.1.) – Instanţa a reţinut în mod corect şi motivat că neplata celor două sume de bani nu poate fi invocată de debitor , în condiţiile în care atât factura cât şi fila CEC erau scadente şi puteau fi deci introduse  la plată ulterior sistării culpabile a lucrărilor de execuţie.

8.7.2.) – Se apreciază că declaraţia de reziliere a contractului menţionată în adresa /replică nr. 1285/29.09.2010 nu poate fi luată în considerare , având în vedere motivaţia reţinută la paragraful 8.5.3./ al prezentei sentinţe, astfel că debitorul nu este  îndreptăţit a da eficienţă prevederilor art.11.3 din contract.

8.8.) – Efectuarea unor plăţi de către beneficiar  în cursul lunii septembrie, reprezentând penalităţi diminuate ca urmare a lucrărilor efectuate

Motivul de critică este neîntemeiat. În acest sens se are în vedere:

8.8.1) – Tribunalul nu primeşte motivul de critică formulat , având în vedere că vizează capătul de cerere referitor la acordarea de penalităţi , respins de către instanţă , reţinându-se că nu este îndeplinită condiţia certitudinii şi că se impune administrarea de probe într-o judecată de drept comun .

8.8.2) – Nu poate fi trecută însă cu vederea disponibilitatea manifestă a beneficiarului contractului , care cu bună credinţă a acceptat prelungirea termenului contractului  dar şi reducerea penalităţilor  în raport de lucrările executate , în scopul vădit al finalizării reabilitării celor patru drumuri forestiere.

9.) – Soluţia tribunalului

9.1.) - Pentru considerentele în fapt şi în drept expuse , în temeiul art.13 din OUG nr.117/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte comerciale, prin sentinţa nr.1224 din 11.03.2013 s-a respins ca neîntemeiată cererea în anulare  formulată împotriva încheierii din 10.01.2013 şi a sentinţei nr.96 din 22.01.2013.

9.2.) – Conform art.14 din OUG nr.117/2007, ordonanţa de plată : sentinţa nr. 96 din 22.01.2013 pronunţată de Tribunalul Buzău în dosarul nr. 6317/114/2012, devenită irevocabilă  ca urmare a respingerii prezentei cereri în anulare constituie titlu executoriu.

Domenii speta

Spete similare