CIVIL.Acţiune în grăniţuire şi nulitate absolută titlu de proprietate. Situaţia

 Acţiune în grăniţuire şi nulitate absolută titlu de proprietate. Situaţia

în care ambele părţi deţin suprafeţe mai mari decât cele din acte.

Prin sentinţa civilă nr. ...../2013 pronunţată de Judecătoria Pătîrlagele în dosarul nr. ..../2012 s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, invocată de către pârât în ceea ce priveşte grăniţuirea şi obligaţia de a face.

S-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active şi a interesului reclamantei invocată de către pârâtul........, în ceea ce priveşte constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate al pârâtului.

S-a respins acţiunea în privinţa constatării nulităţii titlului de proprietate al pârâtului ca fiind introdusă de către o persoană fără calitate procesuală activă.

S-a admis în parte acţiunea reclamantei........, în contradictoriu cu pârâtul........, Comisia locală .......pentru aplicarea legilor fondului funciar şi Comisia Judeţeană Buzău pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate  asupra Terenurilor.

S-a stabilit linia de hotar dintre proprietăţile părţilor pe aliniamentul 5,6,7,8,9, conform raportului de expertiză şi schiţa anexă.........

S-a respins capetele de cerere cu privire la obligaţia de a face şi servitutea de trecere.

În baza art. 274 Cod procedură civilă raportat la art. 560 Cod civil a fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 19 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru.

S-au compensat celelalte cheltuieli de judecată, constând în onorariu expert şi onorariu avocat.

...............................................................................................

Împotriva sentinţei a declarat apel reclamanta .........Printr-un memoriu separat reclamanta a criticat sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând să se stabilească granita dintre proprietăţile părtilor conform semnelor veche de hotar, prin trasarea acestei granite în linie dreaptă, perpendiculară pe limita exterioară a fondurilor învecinate, obligarea pârâtului să mute gardul construit în mod abuziv pe proprietatea acesteia şi obligarea pârâtului să contribuie la cheltuielile ocazionate de grăniţuire.

A solicitat deasemenea să se constate nulitatea absolută partială a titlului de proprietate al pârâtului, urmând să fie exclus din acest titlu terenul ocupat abuziv prin modificarea amplasamentului gardului dintre proprietăţi.

În privinţa servituţii de trecere a solicitat să fie omologată varianta nr.1 din raportul de expertiză.

În motivarea apelului reclamanta arată că terenul a fost cumpărat in urmă cu peste 50 de ani de către părintii săi........., prin acte de mână pe care nu le mai posedă, teren care a fost trecut la rolul defunctei......... Pe acest teren a fost edificată şi o casă veche, care a fost demolată şi s-a edificat actuala construcţie în care locuieşte.

A mai arătat apelanta că graniţa dintre cele două proprietăţi a fost întotdeauna o linie dreaptă, graniţă pe care pârâtul a încălcat-o in ultima perioadă.

De asemenea a precizat apelanta că singura cale de acces cu mijloace mecanizate , pentru aprovizionarea cu lemne  sau pentru a intra cu maşina in curte era prin partea stângă a proprietăţii sale dinspre DN 10 , cale de acces ca a fost practicată din totdeauna , dar actualmente este ocupată de către pârât.

A susţinut apelanta că, chiar dacă nu posedă acte pentru întreaga proprietate trebuie să fie apărată împotriva oricărei cotropiri din partea terţilor, aşa cum este cazul pârâtului.

Cu privire la nulitatea titlului de proprietate al pârâtului a susţinut că fiind vorba de o nulitate absolută aceasta poate fi invocată de orice persoană care justifică un interes legitim, or acest interes există întrucât pârâtul i-a ocupat o parte din terenul său.

Apelul este nefondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Prin actul de dare în plată,  tatăl reclamantei , defunctul .......a dobândit de la CAP Nehoiu  un teren in suprafaţă de 300 mp situat în vatra satului Nehoiu, având ca vecini la Nord – pârâul......, la Sud-......., la Est - şoseaua naţională şi la Vest -........ Terenul a fost vândut defunctului, în calitate de membru cooperator şi cu destinaţia exclusivă pentru construirea unei case de locuit de uz familial.

Conform actului de dare în plată întocmit la 14.09.1983 , CAP .....a dat cu plată pârâtului .....o suprafaţă de 250 mp în vatra satului .... având ca vecinătăţi......... Terenul a fost vândut sub condiţia edificării unei case de locuit.

Prin titlul de proprietate nr. 55645/62 din 10.06.2004 a fost reconstituit tatălui pârâtului , ........., o suprafaţă de 3590 mp teren intravilan, din care 370 mp curţi construcţii.

În urma expertizei efectuate de către expert ......s-a constatat că suprafaţa deţinută de către reclamanta ......în vatra satului este de 2061 mp, în timp ce conform actului de dare în plată, autorul său a dobândit numai suprafaţa de 300 mp .

Cu privire la pârâtul .....s-a constatat că acesta deţine în vatra satului suprafaţa de 3021 mp , faţă de suprafaţa de 2340 mp înscrisă în Titlul de proprietate nr. 55645/62 din 10.06.2004  şi 250 mp , aşa cum rezultă din actul de dare în plată întocmit la 14.09.1983.

Aşadar , atât reclamanta cât şi pârâtul deţin în jurul caselor de locuit suprafeţe mai mari decât cele rezultate din actele de proprietate.

Pe de altă parte reclamanta nu face niciun fel de dovadă cu privire la amplasamentul exact al suprafeţei de 300 mp dobândită de tatăl său  prin actul de dare în plată. Prin acest act se precizează vecinii dar nu rezultă forma terenului şi dimensiunea laturilor. De asemenea , din probele administrate  nu rezultă că pârâtul ar fi cotropit vreo porţiune din terenul reclamantei cu ocazia refacerii gardului despărţitor dintre cele două proprietăţi.

Martorul ......a declarat în faţa primei instanţe că pârâtul a refăcut gardul dintre cele două proprietăţi dar a respectat vechiul amplasament.

Este adevărat că martorul......, audiat de prima instanţă, la propunerea reclamantei , a declarat că pârâtul a mutat în urmă cu un an gardul spre proprietatea reclamantei dar a precizat că poate susţine această afirmaţie deoarece în urmă cu 15 ani gardul avea alt amplasament.

Cu ocazia efectuării expertizei nu s-a constat existenţa unor vechi semne de hotar pe care să fi existat un alt amplasament al gardului decât cel actual.

Martorul .......audiată la instanţa de apel , a declarat că pârâtul a mutat gardul şi că ştie acest lucru de la apelantă.

A preciza martora că nu poate să precizeze vechi semne de hotar pe care să fi fost amplasat gardul vechi.

Martorul ........a declarat că pârâtul a refăcut gardul dintre proprietăţile părţilor dar aliniamentul acestuia nu a suferit modificări.

Declaraţiile martorilor audiaţi la solicitarea pârâtului intimat se coroborează cu constatările raportului de expertiză potrivit căruia pe teren nu există semene de hotar vechi care să dovedească faptul că gardul despărţitor a avut un alt amplasament faţă de cel actual.

În condiţiile în care  reclamanta apelantă deţine o suprafaţă de teren cu mult mai mare decât cea rezultată din actul de dare în plată , iar prin acest înscris nu s-a precizat forma şi dimensiunile laturilor , tribunalul apreciază, în contextul dovezilor rezultate din raportul de expertiză şi declaraţiile martorilor, că pârâtul intimat nu a modificat amplasamentul gardului existent între proprietăţile limitrofe ale părţilor din proces şi nu a cotropit nicio suprafaţă din terenul deţinut de către reclamantă.

De asemenea este nefondat motivul de critică privitor la nulitatea absolută a titlului de proprietate emis în beneficiul autorului intimatului pârât.

Prin art. III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 au fost declarate ca fiind lovite de nulitate absolută actele de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care nu erau îndreptăţite, în favoarea unor persoane care nu au predat teren fostului CAP , actele de reconstituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foştilor proprietari , în favoarea unor persoane care nu au avut calitatea de membrii cooperatori şi alte asemenea situaţii.

Reclamanta apelantă tinde să susţină că în Titlul de proprietate emis în beneficiul autorului pârâtului a fost inclusă şi o suprafaţă de teren ce a aparţinut părinţilor săi.

Aşa cum rezultă din înscrisurile mai susmenţionate  autorul reclamantei a dobândit de la fostul CAP un teren în suprafaţă de 300 mp pentru construirea unei locuinţe, dar în prezent aceasta din urmă deţine în jurul casei o suprafaţă cu mult mai mare . Deşi tatăl său a avut calitatea de membru cooperator şi prin urmare acesta şi reclamanta, în calitate de moştenitoare, putea beneficia de reconstituirea terenurilor introduse în fosta cooperativă , nu s-a făcut niciun fel de dovadă cu privire la faptul că au deţinut  o suprafaţă mai mare decât cea atribuită de fostul CAP or că l-i s-a reconstituit  dreptul de proprietate în condiţiile Legii nr. 18/1991 pentru întreg terenul deţinut în prezent.

Nefondat este şi motivul de apel referitor la instituirea unei servituţi de trecere cu mijloace mecanizate pe terenul intimatului pârât.

Din probele administrate a rezultat că nu a existat niciodată o cale de acces spre curtea reclamantei prin faţa proprietăţii pârâtului, iar pe de altă parte , terenul deţinut de către reclamantă nu are caracterele unui loc înfundat în sensul legii, având acces la drumul naţional Buzău – Braşov., chiar dacă în prezent nu poate pătrunde cu mijloace mecanizate, dar existând posibilitatea amenajării unui astfel de acces.

Raportat la considerentele mai sus expuse, tribunalul va respinge apelul ca nefondat.

În baza art. 274 Cod procedură civilă , va obliga apelanta la 800 lei cheltuieli de judecată către intimatul Lazăr Mihai.

Domenii speta

Spete similare